autostrada-suspendata

Lucian Davidescu

Haos rutier în Bucureşti. Lipseşte viziunea pe termen scurt

Puţin a lipsit, în ziua grevei de la metrou, ca traficul la suprafaţă să curgă excelent. Însă de la excelent la dezastru e un pas mic. Sigur că ar fi excelent dacă Bucureştiul ar fi brăzdat de autostrăzi suspendate.autostrada-suspendata

Însă am evita dezastrul dacă, până atunci, kilometri întregi de şosea liberă n-ar fi blocaţi de câte un singur dop.

Dacă toată lumea şi-ar lăsa maşinile acasă, transportul în comun ar merge foarte repede şi ar fi puţin aglomerat. Dacă toată lumea îşi ia maşina, traficul se blochează cu totul. Este clasica dilemă a prizonierului: Dacă doar jumătate „trădează”, e cel mai bine să fii printre ei. Vă amintiţi „Zilele Francofoniei”? A fost una dintre întâmplările fericite care au demonstrat că, în Bucureşti, se poate circula bine oricând. Ce îi lipseşte? Decizia politică: să fie provocat un număr acceptabil de nemulţumiri pentru obţinerea unui optim general.

1. Prioritatea căilor de circulaţie: Maşinile ajung să urce iar pe liniile de tramvai, dar autobuzele se târâie, cuminţi, pe banda întâi. Dacă nu există un mijloc garantat de a ajunge la destinaţie, de ce s-ar supune cineva vreunei reguli?

2. Semaforizare: Un proiect integrat cu camere video şi centru de comandă automatizată era excelent şi putea fi făcut până acum. Însă s-ar putea obţine îmbunătăţiri vizibile chiar şi dacă s-ar umbla puţin la temporizatoare. Dar pentru asta trebuie creiere de oameni, nu de maimuţe.

3. Parcarea regulamentară: Pe bulevardele mari nu s-a luat, nici până acum, o decizie politică simplă: fie circulăm, fie stăm. Pe Mihai Bravu, între Obor şi Ferdinand, parcarea a 100 de maşini îngustează numărul benzilor la două pe un sens şi compromite în felul ăsta tot inelul de circulaţie.

4. Parcarea neregulamentară: O singură maşină oprită pe banda a doua are acelaşi efect ca în cazul de mai sus. În timpul ăsta, Poliţia fluieră a pagubă prin intersecţii.

5. Numărul de maşini: Zece metri pătraţi de teren în Bucureşti costă cât o maşină. Dacă ai deja o maşină, cei zece metri pătraţi sunt gratis. În lipsa unei taxe pe parcare, nu există niciun mecanism de autoreglare a pieţei. Se bat pe un loc de parcare maşini care produc bani în economie, cu maşini folosite frecvent, cu maşini folosite rar, cu rable.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *