pib-productie-consum

Lucian Davidescu

Iată că a venit şi deflaţia! Aşteptăm ieftinirile

Datele PIB din trimestrul al treilea confirmă că România ar putea ieşi în curând din recesiune. Reţeta: producţie mai mare la preţuri mai mici.pib-productie-consum

Produsul intern brut a scăzut în trimestrul al treilea cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2008 (şi cu 0,6% faţă de trimestrul anterior), potrivit INS. Asta, ca volum.

Surpriza apare la ajustarea cu preţurile: avem şi aici o scădere, de 0,5% la nivel anual, prima de acest fel din istoria modernă a României. Fenomenul se numeşte „deflator negativ” şi este, după cum îi spune şi numele, o rudă apropiată a deflaţiei. Însă dacă deflaţia în sens strict se referă la preţurile de consum, deflatorul PIB ia în calcul toate preţurile din economie.

0,5% este o scădere mică, însă ea reprezintă o medie între cifre extreme. Ele denotă schimbări masive de structură în economie. Cum se împarte „paguba” pe cele două tipuri de date PIB:

 

A. Metoda producţiei (agricultură+industrie+comerţ+servicii+impozite)

1. Agricultură. Primul sector care a ieşit din recesiune, cu creştere atât faţă de trimestrul al doilea (15,1%), cât şi faţăd e trimestrul al treilea din 2008 (2,4%). Însă cu ce preţ? Unul mai mic cu aproape 14%. Ieftinirile masive se traduc, pentru unii, în creştere de productivitate, iar pentru alţii – în faliment.

2. Industrie. Creşte faţă de trimestrul anterior şi a ajuns aproape de trimestrul III din 2008. Asta înseamnă că este posibil să vedem o revenire completă în trimestrul al patrulea. Din nou, asta se întâmplă pe fond uşior deflaţionist.

3. Construcţii. Scăderea de 17% a pieţei cuplată cu menţinerea pieţei arată că firmele care n-au dat faliment merg acum mai bine decât înainte.

4. Comerţ şi servicii. Volumul a scăzut cu 12%, dar încasările au crescut uşor. Ca şi în cazul dinainte, cine s-a pregătit din timp va creşte după criză.

5. Activităţi financiare. Scădere de nici 4%, în principal din intermedierile imobiliare care sunt incluse tot aici. Preţurile cresc, peste nivelul inflaţiei. Aici se acumulează capital.

 

B. Metoda consumului (consum+investiţii+exporturi-importuri)

1. Consumul gospodăriilor. Consumul a scăzut cu 13%, cheltuielile au crescut cu 1%. Ce s-a întâmplat cu diferenţa de la 14% la 5% cât este inflaţia oficială? Banii au ajuns în bănci, fie sub formă de majorări de rate, fie sub formă de economii.

2. Consumul administraţiei: După creşterile masive de la început de an, consumul public a trecut în sfârşit pe minus. În plus, preţurile au scăzut substanţial. Un prim semn că se poate elimina risipa.

3. Investiţii, aka formarea brută de capital:. Scădere mare în volum, scădere mică la preţ, în principal de pe urma deprecierii leului, care a făcut mai scumpe investiţiile în tehnologie.

4. Exporturi: Uşoară creştere în volum, 4,3% scădere de preţuri. Asta înseamnă că leul slab, care a dus la o ieftinire în euro, n-a fost în stare să-i susţină de unul singur pe exportatori, care a trebuit să taie şi din preţul în lei.

5. Importuri: Scădere mare în volum, dar foarte uşoară ca preţ – diferenţa corespunde deprecierii de curs. Asta înseamnă că scăderea importurilor n-a lăsat foarte mulţi bani disponibili pentru producţia internă.

Sector mld. Euro volum preţuri
Agricultură 2,9 +2,4% -13,9%
Industrie 6,8 -3,5% -1,4%
Construcţii 2,8 -17,4% -0,2%
Comerţ, servicii de piaţă 6,3 -11,3% +2,2%
Activităţi financiare 3,8 -3,8% +6,6%
Servicii publice etc 4,2 -2,6% -0,6%
Impozite nete pe produs 2,9 -14,9% +2,4%
PIB 29,7 -7,1% -0,5%
Consumul gospodăriilor 19,5 -12,7% +1,4%
Consumul administraţiei 1,8 -0,9% -8%
Investiţii 10,3 -13,7% -2,5%
Exporturi 9,0 1,6% -4,3%
Importuri 11,0 -15,3% -3,6%

Citeşte şi: Se termină recesiunea. Dar eşti pregătit pentru asta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *