Riscograma
Lucian Davidescu

Cât este șomajul în România cu adevărat?

În statul New Jersey sunt 5 milioane de salariaţi. Populaţie totală: 8,5 milioane. În România sunt tot 5 milioane de salariaţi. Populaţie totală, 21,5 milioane.

New Jersey are un şomaj de 9,7%, aproape de media SUA de 9,8%. România raportează un şomaj de 6,9%. Unde e problema?

După cifra şomajului, România pare să stea foarte bine în Europa. Ceea ce nu spune această cifră este cât din populaţia activă (10 milioane) chiar lucrează. Pe ultimele date Eurostat, în 2008 doar 59% dintre românii între 15 şi 64 de ani munceau (ajustată cu creşterea din primele 9 luni a şomajului, rata de ocupare a scăzut la 58%). Suntem astfel la egalitate cu Italia sau Polonia, iar în UE rata este mai mică doar în Ungaria şi Malta. Cifra a scăzut de la 65%, cât era în 1997. În schimb, o parte din populaţia neocupată se regăseşte între muncitorii români din străinătate.
Chiar şi aşa. Nu vi se pare că sunt mult prea multe maşini care rămân în parcare, acasă, în zilele de lucru?

Există, de fapt, mai multe tipuri de şomeri. Şomeri cu indemnizaţie, şomeri fără indemnizaţie, şomeri cu pensie, şomeri cu salarii. Aşa că adevăratul şomaj…

…nu e 8,36% cât anunţă statul.
…nu e 10%, cât ar trebui să anunţe dacă ar scădea din bazinul forţei de muncă pe românii plecaţi la muncă în străinătate.
…nu e 20%, cât ar rezulta dacă numărul şomerilor ar fi raportat la numărul celor care muncesc.
…nu e 30%, cât ar putea ajunge dacă ar fi luaţi în calcul toţi românii care într-un fel sau altul stau degeaba.

Adevăratul şomaj e mult mai mare.

Îi include pe pensionarii retraşi devreme pe bază de certificat medical – câteva sute de mii – pentru că nu mai aveau de lucru.

Îi include pe bugetarii angajaţi degeaba – câteva sute de mii – de regimurile politice care au încercat astfel să câştige influenţă şi imagine.

Îi include până şi pe o parte dintre corporatiştii de birou – alte sute de mii – care n-au ştiut niciodată cu ce se ocupă exact şi nici n-au avut manageri de la care să afle.

Îi include pe muncitorii angajaţi în România doar pentru că salariile lor sunt mai mici decât rata la leasing pentru roboţii industriali. Şi ei sunt sute de mii.

Îi include pe ţăranii care au primit înapoi cel mult cinci hectare – 10 metri pe cinci mii – ca nu cumva să se ajungă chiaburi sau altă rasă de exploatatori. Alte sute de mii.

Îi include chiar şi pe patronii care ştiu să facă afaceri cu un singur client – statul, cu un singur intermediar – pila, şi un singur criteriu de licitaţie – şpaga. Mai bine stăteau acasă! Ei şi apropiaţii lor sunt câteva zeci de mii, dar mai păguboşi.

Rămân doar o mână de oameni care muncesc în România, ca să-şi susţină nu doar copiii, bătrânii şi pe cei au nevoie de sprijin temporar. Mai susţin câteva milioane de victime ale unor lideri fără viziune mai lungă de-o şchioapă. Şi mai susţin câteva sute de mii de leneşi, hoţi sau proşti.

De aici, în primul rând de aici, vine diferenţa de bunăstare dintre România şi lumea civilizată. Nici acolo lucrurile nu sunt perfecte, şi la ei sunt taxe mari, însă ponderea celor care muncesc productiv şi plătesc este incomparabil mai mare. Iar şomajul chiar este cam cât scrie în statistici.

La noi, adevăratul şomaj depăşeşte nonşalant 50%.

19 comentarii
Dan Selaru

Lucica, 300.000 trebuiesc dati afara din "personalul contractual". 20 de procente suport pentru 888 de mii de oameni care fac sau trebuie sa faca ceva, e suficient.

De fapt asta e toata reforma pe care trebuie s-o faca Boc. De unde ai luat cifrele?

Alexandros

Good job! 🙂 in sfarsit cineva care mai zice si lucrurilor in fata! si atunci, ne miram de ce suntem unde suntem?! Ne plangem prea mult, si LUCRAM, de adevaratelea, mult prea putin!

Dan Selaru

Credeam ca sunt mai noi datele, le stiam pe astea. Merci!

mihai

si ne mai miram de ce e productivitatea mica si producem mult mai scump decat alte tari "concurente"….

ovidiu

Bun articolul! Multumesc.

Cristian Orgonas

mai putin si cei care muncesc or sa fi perceputi drept aroganti 🙂

maruta

Statisticile Eurostat ne plaseaza de cativa ani pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste productivitatea angajatilor.

Cum datorita somajului Romania a avut o crestere a productivitatii muncii de 11,3% in mijlocul crizei, situatia se va mentine .

Camil

de la 30% încolo ai cam început s-o iei pe arătură. cum măsori munca prestată de cineva? cu şublerul? după numărul de saci încărcaţi în camion? după numărul de elevi? de operaţii? de cărţi scrise? de vizitatori unici? după impozitul plătit la stat?

mai e puţin şi vom ajunge la concluzia că singurii care muncesc în România sunt cei ce scriu pe bloguri

Lucian Davidescu

@Camil

Munca o măsori după costul de înlocuire pentru menţinerea la un nivel constant a serviciului. Când serviciile de care vorbesc sunt fix zero, costul de înlocuire e zero.

Recunosc, am exagerat. După ce-am ajuns la 30% n-am m-ai găsit cine munceşte, dar am rotunjit la 50-50. 70% şomaj părea aberant 😛

Camil

@ Lucian Davidescu – sunt de acord, doar ca nu cred ca e chiar zero costul de inlocuire al tuturor categoriilor enumerate. oricum, e clar ca somajul nu e cel oficial indicat de guvern

maruta

companiile straine vor sa modifice Codul muncii din Romania , vor someri de lux, costul de inlocuire pentru ei este minim

MIA

Din pacate – in multe cazuri – "personalul contractual" face cu adevarat treaba, pentru a li se reinoi contractele, in vreme ce "angajatii stabili" din domeniul bugetar o freaca la greu. 🙁

La fel de drept e si ca in multe cazuri "contractualii" sunt doar o forma de a incasa "spaga politica". 😉

In alta ordine de idei – pe celalalt talger al balantei ar trebui pusi si cei care muncesc "la negru"/"la gri". 🙂

Lucian Davidescu

@MIA

Dar chiar este treabă de făcut? Sau o inventează ei?

MIA

>Dar chiar este treabă de făcut? Sau o inventează ei?

Aici discutia e lunga-lunga de tot ( aproape ca as zice ca se poate face un serial-fluviu cu accente de telenovela pe fiecare categorie in parte 🙂 ).

Intrucit, din ce am observat "prin alte parti" ;), atitudinea dvs. e de regula una echilibrata banuiesc ca intrebarea e pusa onest – si nu are sens sa dam in "basicari si iritari inutile". Asa intrucit o sa incerc sa raspund – din ce stiu din experienta ( limitata, fireste ).

De pilda in domeniul "asistentei sociale" din cite stiu intra in categoria personal contractual inclusiv categoria – destul de extinsa ! – a "asistentilor maternali", o mare parte din personalul de la azilele de batrini etc.

E bine ? E nevoie de ei ? Habar nu am – sincer sa fiu … de pilda in cazul "asistentilor maternali" inclusiv prin fonduri si la presiuni europene s-a recurs la aceasta solutie – pentru a sterge imaginea ( oricum nitelus exagerata propagandistic ) "orfelinatelor mortii" de pe vremea lui Ceausescu. Oarecum insa s-a ajuns la exagerari ( si posibile abuzuri ) : sunt, mai ales in mediul rural, unde sansele unui venit constant sunt adesea infime, grupuri intregi de oameni "recalificati" in aceasta directie.

In alta ordine de idei … puzderia de agentii si posturi de "supervizori" create la diverse agentii judetene e absolut deliranta – si dincolo de faptul ca aia nu fac mai nimic util, ca sunt cadorisiti politic cu slujbele alea mai si blocheaza cind pot ca na … mai trebuie sa bata si ei stambila undeva … 🙁

MIA

>Asistenţii maternali par o soluţie mai eficientă de folosire a banilor.

Da – cu toate derapajele.

Ei sunt incadrabili – din cite stiu, habar nu am sa se fi schimbat legea intre timp – la "personalul contractual" despre care am observat ca planeaza suspiciuni si de-aia i-am adus in discutie. 🙂

Lucian Davidescu

@MIA

N-am nicio îndoială că, din cei 485 de mii încadraţi ca personal contractual, o parte sunt asistenţi maternali sau fac alte lucruri utile.

Crezi că sunt mai mult de 20%?

MIA

>Crezi că sunt mai mult de 20%?

Cred ca-s pe la jumate, poate chiar un pic mai multi ( ca numar ). Ca buget insa s-ar putea sa fie pe la 20-30% ( deoarece nu fac parte din cei care au "negociat" salarii astronomice, masini de serviciu cu decont de combustibil de ar putea sa-si deschida benzinarie s.a.m.d. ). 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *