Aventura extraconjugală a lui Warren Buffet cu Goldman Sachs
Tăierile de rating pentru Grecia, Portugalia şi apoi Spania de către Standard&Poor’s, au mutat în plan secund scandalul Goldman Sachs. Dar asta s-ar putea să nu fie de ajuns.
Weekend-ul acesta se judecă soarta Goldman Sachs. Nu o va face SEC, care a deschis investigaţia de fraudă împotriva băncii de investiţii. Nu o va face nici senatul american, care i-a audiat deja pe bancheri. Şi nici procurorii din New York, care tocmai au deschis o anchetă penală. Îi va judeca…
Warren Buffett, la adunarea anuală a investitorilor Berkshire Hathaway, de pe poziţia de investitor care a pus la bătaie propria reputaţie şi cinci miliarde de dolari pentru Goldman Sachs.
„Mă aştept la multe întrebări şi voi da răspunsuri complete şi detaliate”, a spus Buffett, citat de Wall Street Journal.
Pentru Buffett, felul în care va trata cazul băncii de investiţii este probabil provocarea vieţii (şi are deja 80 de ani!). Pentru că şi-a construit imperiul pe etica de afaceri şi responsabilitatea faţă de clienţi. Pentru că a favorizat inovaţia şi managementul bun, în timp ce critica inovaţiile financiare şi efectele lor. Dar şi pentru că a ştiut să-şi aleagă în general corect investiţiile, lucru care l-a adus în topul celor mai bogaţi oameni din lume.
În cazul Goldman Sachs, miliardarul a închiriat – scump! – propria reputaţie. Investiţia de cinci miliarde de dolari în opţiuni Goldman Sachs, făcută la apogeul crizei, i-a adus lui Buffet trei miliarde profit, peste dividendul anual garantat la 10% din investiţie. În ziua în care SEC a anunţat investigaţia, căderea acţiunilor cu 13% a redus profitul la 2 miliarde. Iar întrebarea acum, pentru acţionari, este dacă pe termen lung Goldman Sachs va mai putea să convingă mulţi clienţi, pentru mulţi bani, că lucrează în interesul lor.
Alte exponate din galeria de figuri Abacus.
Lloyd Blankfein, preşedintele Goldman Sachs, a avut o prestaţie de oţel în faţa senatului, în contextul în care o singură broboană de sudoare pe frunte putea însemna zeci sau sute de milioane de dolari cădere pe burse.
Doar două bănci au câştigat masiv în urma crizei. JP Morgan Chase (condusă de Jamie Dimon) şi Goldman Sachs.
Totuşi, chiar dacă salariul i-a scăzut de la 4,5 milioane de dolari pe lună în 2006 la nici un milion în 2009, Blankfein încă se simţea de neînvins: „Îndeplinesc misiunea lui Dumnezeu”, spunea el într-un interviu anul trecut, declaraţie pentru care şi-a cerut scuze la scurt timp. Însă luna aceasta, se închina deja la alţi zei: „Dragă Warren, spune-mi ce să fac”.
În faţa e-mailurilor care probau că şi-a minţit clienţii, fabulosul Fab a tot repetat că nu-şi aminteşte.
Jonh Paulson, managerul de fond care a încasat tot profitul din operaţiunea Abacus, un miliard de dolari, stă deja liniştit. Deocamdată, nicio anchetă nu îl vizează, pentru că nu el este cel care şi-ar fi minţit clienţii.
Ce a făcut totuşi Paulson? Când toată lumea credea că ipotecile vor aduce randamente nesfârşite, el a pariat pe căderea pieţei. S-a dus la Goldman Sachs să îi „facă” o piaţă, iar când IKB şi ABN Amro s-au angajat să cumpere a pus în coş ouăle cele mai fragile.
Robert Khuzami a instrumentat cazul SEC şi are reputaţia că „nu ia prizonieri”.
Khuzami şi-a construit cariera fugărind, anchetând şi condamnând terorişti. Inclusiv pe cei care au detonat o bombă cât o dubă, în 1993, în beciurile Wall Trade Center. În 1999, l-a înfundat pe Patrick Bennet, omul care a orchestrat a doua cea mai mare schemă Ponzi din istoria SUA. Din 2002 a lucrat pentru Deutsche Bank, iar din 2007 conduce departamentul executiv al comisiei de valori mobiliare din SUA.
24 de comentarii
borat sagdiyev
1. trebuie sa recunosti ca SEC are un "weak case" contra Goldman Sachs. Daca IKB era un biet client individual fentat de un bancher perfid, cazul era ca si incheiat. dar IKB sunt, cel putin pe hartie, profesionisti care nu trebuie sa se bazeze in nici un fel pe recomandarea GS.
2. lucrez la o banca europeana si ma ocup de un portofoliu "toxic" (n-are legatura cu credit sau mortgages). la inceputul lui 2007, un salesman de la Goldman Sachs (de genul lui Fab) si-a adus aminte ca are o cunostinta veche la noi in banca, o tipa de tot de la sales, ocazie cu care ne-a intrebat daca vrem sa cumparam de la ei niste structuri. n-am vazut pana acum structuri mai nenorocite ca alea – nici nu cred ca le aveau asa cum erau prezentate. cred ca le concepusera ei special ca pe CDO-urile alea sintetice, in asa fel incat sa obtina maximum short pe o valoare notionala mica. i-am trimis la plimbare fara sa le aratam nici un bid, nici macar unul "conservative". la momentul ala ei isi aduceau aminte de toate fostele cunostinte de prin alte banci ca sa gaseasca un fraier sa le preia riscul. posibil ca, intr-un final, sa fi gasit si aici un IKB. pana la sfarsitul lui 2007 ala avea o gaura de cateva zeci de milioane din tranzactiile alea.
poate cineva sa-l dea pe ala de la GS in judecata? nu cred. profesionistii se fenteaza intre ei, asta e "the name of the game". mailul de la ala il mai am 🙂
Lucian Davidescu
@borat sagdiyev
1. Mie mi se pare destul de puternic cazul. "Sofisticarea" clientului – marota GS – n-are nicio relevanţă când e vorba de fraudă. De fapt, miza este dacă informaţia că Paulson alege ipotecile şi e short era "materială" sau nu. Adică dacă sofisticaţii s-ar fi răzgândit.
Bun, orice caz poate fi strong sau weak. Important e acum dacă cineva cedează psihologic sau nu.
2. Reputaţia GS este că îi duce capul să producă eficient pentru clienţii lor, iar pentru asta cer tarife mari. Dacă lucrul ăsta se schimbă, eu unul nu-i văd prea bine.
3. "mailul de la ala il mai am"
Foarte tare! Mi-l trimiţi şi mie, pls? 😀
borat sagdiyev
legat de punctul 1, se numeste frauda daca este incalcata vreo lege. eu cred ca nu e cazul. cate ceva despre contextul legal. ca sa poti sa tranzactionezi orice in numele bancii iti trebuie o certificare. te duci si dai niste examene, in principal din legislatie. pe langa asta, suntem obligati sa facem cel putin o data pe an cursuri de compliance si legislatie, anti money laundaring etc. normal ca pe toti ne enerveaza si ne plictisesc la culme cursurile si examenele astea, dar pana la urma tot se prinde ceva. ce am prins eu pana acum 😀 este ca investitorii se impart in doua categorii – "profesionsti" si "amatori". legislatia e foarte atenta cu amatorii. astora trebuie sa le explici cu lux de amanunte la ce riscuri se expun. cand e vorba de profesionisti, se presupune ca isi fac singuri temele. IKB trebuia sa aiba propria parere despre mersul pietei MBS. parerea GS despre mersul pietei ar fi trebuit sa-i fie indiferenta, aici sunt de acord cu Blankenfein. nu poti sa spui ca e frauda daca cineva vinde masiv atunci cand crede ca se va sparge "the bubble". GS a cautat clar sa fraiereasca pe cineva si au si reusit. nu exista nici cea mai mica indoiala asupra acestui fapt. dar legal nu ese numeste frauda. exista si fraude destule, si am vazut si eu cateva, dar asta nu este una dintre ele.
2. de acord, GS o sa aiba serios de suferit la capitolul reputatie si va ajunge sa simbolizeze ce e mai rau. dar intr-o forma sau alta vor supravietui. sunt foarte buni la ce fac, de departe mai buni ca restul lumii.
3. iti trimit un mail luni, nu e zi libera peste tot 🙂
Lucian Davidescu
@boratsagdiyev
Dacă intermediarul ascunde "informatie materială" cumpărătorului, e fraudă.
Disputa este acum dacă fpatul că john paulson punea ouă în coş şi le şorta este sau nu "informaţie materială" – adică de natură să influenţeze decizia de cumpărare.
Peter M.
Bla bla bla…
capitalismeul e banditism organizat. De preferinta pe spinarea unor state. O sa platim si noi toata viata caviarul baietilor destepti de la gs, etc etc. Iar ideologii neoliberali ar vrea sa fim si recunoscatori pentru asta. "Lasati piata libera!!!" Am lasat-o si am vazut unde am ajuns.
Lucian Davidescu
@Peter M.
Nu mai bine te duci matale sa bla bla la alte uşi?
Peter M.
Ba da; avec plezir. Doar o vorba.
Ce faci dumneata aici e o descriere de genul :"dupa ce i-au turnat pe gat soricioaica, goldman si sachs au sectionat victima dupa metoda redherring si au servit-o la cina familiei. Niste nesimtiti de socialisti au chemat politia, degeaba.Two cheers for G&S!"
Lucian Davidescu
@Peter M.
Iar ce faci dumneata e propagandă aiurea. Uite, eu nu cred că e de vină capitalismul pentru toate relele, ci prostia. Și propun să fie interzisă, sau măcar să se dea câte puţină, ca s-ajungă la toată lumea.
Problema in capitalismul miltonfriedmian (si nu numai in acel capitalism sau in capitalism in general) este prostia si hotia. Altfel este perfect.
Exista si solutii pentru a atenua din probleme. Dar, buuuuhuuuu, implica interventie guvernamentala, buhuuuuuu, prin reglementare (regulations) buhuuuuuuuhuuuuu.
Si apelul la reglementari de catre guvernare (ca reprezentant al societatii) strica 2 lucruri foarte importante pentru un neoliberal neaosh:
(1) esteticul – teoria lui Milton Friedman e atat de simpla si de frumoasa incat e pacat sa o complicam cu retusuri cand o aplicam in practica.
(2) filozofia de viata – guvernul este rau si tot ce face guvernul este rau. Ar fi pacat ca neoliberalul sa recunoasca ca lucrurile nu-s nici alb imaculate, nici negre ca abanosul, ci adevarul sta pe undeva pe la mijloc.
Chiar daca teorii gen "efficient market" sint absurde pentru oricine care depune un mic efort de analiza, ele joaca un rol foarte important, de justificare, pentru cultul "free market without intervention".
P.S.: includ externalizarea costurilor (inclusiv cele legate de mediu) la hotie. Includ participarea la jocurile piramidale (bubbles) cu bani proprii la prostie. Includ participarea la jocurile piramidale cu banii altora (prin leveraging) la hotie. Includ hotia pe fata (a-la Murdoff) la hotie. Includ picarea de fazan cand iti iei credit de la un predatory lender la prostie. Includ. Includ prosteala pe fata a celui pe care ar trebui sa-l reprezinti (stilul GS) la hotie. Includ spalatul pe maini de responsabilitati (cand nu te opreste cineva) la hotie. Includ privatizarea profiturilor si socialistizarea pierderilor la hotie. Mai sint probabil multe alte defecte ale capitalismului "autentic" in stilul Milton Friedman, incadrabile ori la prostie ori la hotie,
Peter M.
Nu cat au castigat. Pe ce au pariat – pe bailouts, pe Statul nu ne lasa, pe socializarea pierderilor, spuneti-i cum vreti. Dar s-o lasam mai moale cu piata libera si capitalismul lui robinson crusoe.
Asta apropo de prostii si ideologii
Dan
De ce am ales eu Constructiile in loc de ASE ..? … poate iesea si din mine un baiat destept si ma umpleam de bani 🙂
@Peter – – nu te agita, se incearca o discutie aici , nu cauta nimeni pe cineva care sa puna punctul pe dublu igrec 🙂
borat sagdiyev
@ dan
cu diploma de inginer ai de fapt sanse mai mari decat un aseist, nu mai mici. asta presupunand ca ai si invatat ceva.
Lucian Davidescu
@Peter M.
Au pariat că statu-i prost? Si au castigat? Mda, vizionari!
Peter M.
Nu. Au „pariat”, nu au pariat. Baieti de aur care au castigat sunt exact cei care se afla in spatele sau in fata lobby-ului pentru bailouts. Si tot ei au finantat campaniile electorale ale politicienilor care au decis ca sunt prea mari sa cada. Soros e al doilea pe lista castigatorilor, n’est-ce pas? Paulson e al treilea. Ce sa zic, genii.
Lucian Davidescu
@Peter M.
Mda, simplifici,dar să zicem… Şi de ce ar fi vina capitalismului în loc să fie vina statului? Ştii vorba, nu-i prost cine cere…
@Marian
Prostia şi hoţia sunt probleme ale capitalismului? Păi atunci eu zic să-l desfiinţăm!
Marian
Poate nu m-a exprimat clar cand am zis "Problema in capitalismul miltonfriedmian (si nu numai in acel capitalism sau in capitalism in general) este prostia si hotia. Altfel este perfect."
Intentia era: capitalismul de timp Mildton Friedman nu ia in consideratie (ignora) existenta prostiei si a hotiei in interactiunea dintre indivizi. Omisiunea asta nu e limitata doar la acea forma de capitalism.
Marian
… exemple notorii: comunismul, utopia hippy.
Lucian Davidescu
Bun, pe rând.
Prostia e un drept fundamental, pe care nu poţi pur şi simplu să-l iei.
Hoţia (prin violenţă sau înşelăciune) ţine de natura umană. Pentru asta există lege, agreeată PUBLIC, şi nu văd de ce capitalismul – orice nume ar purta el – să fie mai puţin eficient în a o combate.
Presupun că, dacă te uiţi la volume, în capitalism hoţia pare mai mare. E posibil să fie corect, însă e misleading. Hoţia va fi întotdeauna proporţională cu oportunităţile, iar capitalismul oferă, într-adevăr, oportunităţi mult mai mari. Scazi furtul şi tot rămâi cu mult mai mult.
Evident că în comuna primitivă nu se puteau fura miliarde. Bine că nu s-a născut Marx atunci – dacă tot dăm nume 😉 – că acolo rămâneam.
Marian
Prostia e drept fundamental cat timp nu vii plangand la restul societatii ca ti s-au spart oalele si vrei altele noi. Prostia e drept fundamental cat timp nu-i afecteza si pe cei din jur. In cazul in care ii afecteaza pe ceilalti, ceilalti au dreptul macar sa intervina avertizand pe prost ca greseste.
Hotia nu se limiteaza la capitalism. E prezenta si in comunism (alt sistem la fel de utopic sau chiar mai utopic decat capitalismul miltonfriedmian), socialism, feudalism, etc cat cuprinde. Dar a te baza doar pe mecanismele pietii ca sa previi hotia este semn de prostie. Vorba lui Aristotel Costel legat de frauda cu fondurile mutuale (conjugata cu bula la bursa): managerii fondului dau cateva interivuri, si gata, Transferul de avutie a avut loc, tunul a fost finalizat, si fraierii au ramas cu degetul in fund.
Piata libera poti spune ca previne doar asimptotic hotia (si asta cand nu pica intr-o stare stabila negativa sau cerc vicios pentru societate). Dar pana ajungi la termenul ala lung, exista victime. Economia nu exista ca un scop in sine. Ci economia este un mijloc prin care oamenii obtin bunuri si servicii necesare subzistentei si fericirii.
Marian
De mentionat ca nu critic capitalismul, ci critic doar capitalismul pe sistemul "legea junglei", in care nimeni nu reglementeaza, nimeni nu asigura garantii implicite si totul este gestionat prin "efficient market hypothesis".
Peter M.
N-are prostia nicio vina, criza actuala e rezultatul unui proces obiectiv – de diminuare a muncii productive (din cauza celei de-a 3-a revolutii industriale + de crestere a cheltuielilor in societatea administrata (de birocrati, etc). Cum, obiectiv, porfitul/ productia valorii scade la nivel global, sistemul capitalist raspunde prin crearea capitalului fictiv = autonomizarea pietelor bursiere si a speculatiei "pure". Procesul de autonomizare a hedgefunds a un exemplu bun. Consecinta : bule si tornade "fictive" (dar foarte reale in efectele lor).
de asta e si greu de regulat procesul si se balbaie atata G 20
MeTeo
Lucian, ne pierdem in discutii inutile si nu inteleg de ce accepti.
Revenim la sub'ectul propus ?
MeTeo
OFFTOPIC:
@borat…ce profil de investitor tre' sa indeplinesc ptr a ma consilia ?
daca citesti mesajul meu te rog trimite-mi un mail ([email protected])
