Riscograma
Lucian Davidescu

România plăteşte puţin pentru sănătate, educaţie, pensii şi tot nu-i de-ajuns. Unde sunt banii?

Cel puţin trei sectoare publice fundamentale – sănătatea, educaţia şi pensiile – au fost tot timpul subfinanţate. Dacă banii n-au ajuns unde trebuie, este doar din lipsă de principii şi de proceduri bugetare.Sănătatea, educaţia şi pensiile au însemnat tot timpul mai puţin de jumătate dintr-un buget deja mic. În anii ’90, principalul client pentru cealaltă jumătate din buget au fost companiile falimentare ale statului. Pe măsură ce porţia lor a scăzut, s-au eliberat bani. Însă ei au fost rapid devoraţi de noua vedetă naţională, birocraţia. Pe măsură ce s-a umflat, birocraţia a avut grijă ca banii să nu mai ajungă niciodată acolo unde era cu adevărat nevoie de ei. Azi, medicii, profesorii şi pensionarii sunt puşi să dea înapoi ce n-au primit niciodată.

Sănătatea. Cu 3-3,5% din PIB alocate de la buget, sănătatea este la jumătate din ponderea majorităţii ţărilor, civilizate sau nu. Partea bună este sistemul independent de asigurare, ale cărui baze au fost puse acum mai bine de zece ani. Partea proastă este că acest sistem nu mai este respectat, iar Guvernul a ajuns să impună medicilor plafoane de pacienţi şi de timp de lucru. Partea şi mai proastă este că a fost păstrat un binom ambiguu, în care o parte din finanţare vine în continuare din bugetul public.
Din cauza acestei ambiguităţi, sursele de finanţare nu au fost niciodată ajustate la necesităţi, iar decizia de alocare a banilor a rămas politică. Rezultatul: un nivel salarial mediu de 300 de euro net pe lună, adică mai puţin chiar decât media pe economie.

Educaţia. Din 6 procente din PIB promise, doar 4,5 sunt alocate în realitate. Chiar şi aşa, cifra este destul de apropiată de media majorităţii ţărilor. Civilizate sau nu.
Însă până la beneficiari banii ajung tot pe un traseu netransparent. Aproape că li se pierde urma. O parte din bani sunt distribuiţi prin intermediul bugetelor locale, cu ţintă relativ precisă. „Flexibilitatea” rămâne tot în mâna bugetului central, care virează separat sume necesare pentru ce crede de cuviinţă. Una peste alta, nimeni nu are în mână decizia de-a optimiza cheltuielile în funcţie de performanţe. În total, cele 4,5% din PIB înseamnă 5,4 miliarde de euro. Astfel, cheltuielile cu educaţia per elev se apropie de 2.000 de euro pe an.
Calculat după numărul cadrelor didactice, costurile sunt de 1.600 de euro pe lună. Însă din aceşti bani nu ajung în cheltuieli salariale nici jumătate. Iar salariile medii nete ajung la jumătatea acestei jumătăţi: 400 de euro net pe lună.

Pensiile. Cheltuielile bugetului de pensii sunt de 10% din PIB, cu mult mai mici faţă de alte ţări europene unde ele ajung la 15 sau chiar 20%. Ceea ce a ruinat bugetul de pensii este numărul mic al celor care îl alimentează, cu eforturi substanţiale – în total 30% din venitul brut, şi numărul relativ mare al celor care beneficiază – cinci beneficiari pentru fiecare patru contributori. Fără pensionările anticipate nejustificate, raportul ar fi fost astăzi invers, adică suficient cât să nu mai fie nevoie de tăierea de 15%. Fără pensiile speciale plătite de la buget ar fi chiar loc de majorări pentru cei care se bazează pe pensia minimă. Iar dacă baza de impunere ar fi lărgită, statul ar putea chiar să reducă nivelul contribuţiilor sociale pentru angajaţi şi, astfel, să facă sistemul sustenabil pe termen lung. Ca de fiecare dată, diferenţa dintre plus şi minus nu este una finan-ciară, ci una de management.

3 comentarii
mutulik

Unde sunt banii?

iata-i:

Pai sa stam stramb si sa judecam drept:

Iata pe pagina http://www.prefecturailfov.ro lista serviciilor deconcentrate:

INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI ILFOV

CONSILIUL JUDETEAN ILFOV

INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE

INSPECTORATUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA ILFOV

INSPECTORATUL JUDETEAN DE JANDARMI

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE – ILFOV

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE ILFOV

GARDA FINANCIARĂ

DIRECTIA JUDETEANA DE SANATATE PUBLICA ILFOV

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA ILFOV

INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI DE VANATOARE – Bucuresti

AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA – Centrul Judetean Ilfov

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE ILFOV

OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT ILFOV

OFICIUL JUDEŢEAN DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE ILFOV

DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA A JUDETULUI ILFOV

CASA JUDETEANA DE PENSII ILFOV

AGENTIA JUDETEANĂ PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ILFOV

AGENTIA JUDETEANA DE PRESTATII SOCIALE ILFOV

AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI ILFOV

GARDA NATIONALA DE MEDIU COMISARIATUL JUDETEAN ILFOV

DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR ILFOV

DIRECTIA JUDE TEANĂ DE STATISTICA ILFOV

INSPECTORATUL TERITORIAL IN CONSTRUCTII BUCURESTI – ILFOV

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR BUCUREŞTI – ILFOV

SC GDF SUEZ ENERGY

DIRECTIA JUDETEANA A ARHIVELOR NATIONALE

CENTRUL MILITAR JUDETEAN

AUTORITATEA RUTIERA ROMANA – FILIALA ILFOV

SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PTR. EVIDENTA SI ELIBERAREA PASAPOARTELOR SIMPLE

SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE AUTO SI INMATRICULAREA VEHICULELOR

SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR AL JUD ILFOV

CRUCEA ROSIE – Filiala Ilfov

JUDECATORIA BUFTEA

JUDECATORIA CORNETU

animalutul20

taranul asta din ilfov are dreptate……………….toate serviciile astea au 1 dir. gen, 3-4 dir. adjuncti, cateva zeci de directorasi-sefi de birou-etc si cate 2-3 angajati……………………ar trebui gasita modalitatea de comasare si integrare

Marian Hanganu

Avem bani destui pentru sanatate si educatie, numai ca ii papa aparatul birocratic.

Pe site-ul Ministerului Educatiei sunt listate institutiile subordonate pe 33 de randuri. In realitate sunt sute de institutii, pentru ca unele au extensie teritoriala. Citindu-le numele ramai cu gura cascata : http://www.edu.ro/index.php/articles/c246/

La sanatate ar trebui sa stiti ca cheltuielile cu administrarea fondului de sanatate au crescut de 5 ori intre 1998 si 2007. CNAS face o treaba simpla: primeste cererile de plata de la furnizorii de servicii medicale, le verifica si le plateste. De ce ii trebuie filiale in fiecare judet? De ce ii trebuie atatia angajati?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *