Riscograma
Lucian Davidescu

Cum s-au descurcat la stres-test băncile europene prezente şi în România

UE a testat 91 de bănci pentru scenariul în care recesiunea va continua. 7 au picat.

Una din ele e prezentă şi în România. Ce note au luat celelalte 17.

Cele şapte bănci care au picat stres-testele sunt Hypo Real Estate, ATE Bank şi cinci case de economii spaniole – ”cajas”. În total, ele trebuie să-şi majoreze capitalul cu 3,5 miliarde de euro. Totuşi, foarte multe bănci au aterizat cu puţin deasupra liniei (6% solvabilitate). Comentatorii economici sunt de părere că testele nu au fost destul de dure, însă pieţele au reacţionat optimist.
ATE Bank este prezentă şi în România, la fel ca alte 17 bănci testate care însă au luat notă de trecere. Iată ce se va întâmpla cu rata de solvabilitate a băncilor europene până la sfârşitul anului viitor, în cel mai rău scenariu.

Banca (ce deţine în România) 31.12.2009 31.12.2011
OTP 13,8% 16,2%
RBS* 14,4% 11,2%
Societe Generale (BRD) 10,7% 10%
Credit Agricole (Emporiki) 9,7% 9%
BayernLB (MKB Romexterra) 10,9% 8,8%
ING* 10,2% 8,8%
Alpha Bank 11,6% 8,22%
Intesa Sanpaolo 8,3% 8,2%
EFG Eurobank (Bancpost) 11,2% 8,17%
Erste (BCR) 9,2% 8%
Bank of Cyprus* 10,5% 8%
Raiffeisen 9,3% 7,8%
Unicredit 8,6% 7,8%
La Caixa* 10,3% 7,7%
NBG (Banca Românească) 11,3% 7,4%
Marfin 9,4% 7,1%
Piraeus 9,1% 6%
ATE Bank 8,4% 4,36%
*sucursale de bănci străine.

Sursa: c-ebs.org

Mai multe detalii despre rezultatele testelor de stres, în România Liberă.

La ce folosesc testele

Mişcarea imită practic procesul similar prin care au trecut băncile din SUA la sfârşitul anului trecut. A fost testate atunci cele 19 bănci cu active mai mari de 100 de miliarde de dolari fiecare (sumă egală cu activele tuturor băncilor din România). Rezultatul: 10 dintre ele a trebuit să-şi majoreze capitalul, cu un total de aproape 75 de miliarde de dolari, din care Bank of America a avut partea leului: peste 33 de miliarde. Însă testul a avut efecte bune.

Pieţele au căpătat încredere în sănătatea băncilor.

Acelaşi lucru speră să-l obţină şi europenii. Însă pentru asta e nevoie ca rezultatele să nu fie nici prea grave, ca să nu confirme cele mai negre suspiciuni, nici prea indulgente, ca să nu dea senzaţia că au fost măsluite. Vor conta cu adevărat numele băncilor care nu reuşesc să treacă testele, cât capital trebuie să aducă fiecare (diferenţele mari vor fi receptate mai bine decât împărţirea uniformă a pagubelor) şi suma totală.
S-a ajuns la testarea băncilor după ce a devenit clar că, în cazul în care criza datoriilor publice se acutizează, băncile finanţatoare au de suferit mai mult decât ţările datornice. Lucru care trebuia să fie limpede de la început: nu este o criză a datoriilor suverane, este o criză bancară. Astfel că cele mai mari surprize ar putea apărea de la bănci din ţările solide (Banca germană Hypo Real Estate este singura despre care se ştie sigur, dinainte, că va pica), în timp ce băncile greceşti (cu posibila excepţie ATE Bank) sau spaniole dau semne că vor trece uşor peste testele de stres.

Cum afectează asta România? Parţial, a afectat-o deja. Într-o decizie aparent fără mare legătură, UE şi FMI au dat ieri undă verde celor nouă bănci-mamă cu operaţiuni mari în România să-şi reducă expunerea de la 100% la 95% faţă de nivelul din martie 2009. Raţiunea e simplă: România nu are ce face cu banii când e atâta nevoie de ei în altă parte.

Iar morala e tristă: UE are deja probleme destul de mari cât să nu-şi mai permită să ne poarte şi nouă de grijă.