Riscograma

Iată de ce trebuie mărit salariul minim

Există un singur mare inconvenient al salariului minim. Când e stabilit peste un anumit prag critic, el provoacă şomaj. Vestea bună e că, în România, salariul minim legal este substanţial sub salariul minim de facto.

 

461 de lei net – 600 de lei brut – 773 lei cheltuiala angajatorului: atât este acum salariul minim pe economie. În realitate, el se aplică doar pentru profesiile care cer calificare zero – pază şi curăţenie. Aici, însă, cererea şi oferta sunt relativ inelastice aşa că efectele ar fi neglijabile.

În rest, salariul minim este completat fie cu plăţi la negru, fie cu bacşişuri sau comisioane. Dacă însă un investitor vrea să deschidă o afacere nouă, pentru baza de salariaţi salariul minim se apropie de 1.000 de lei net.

Iar în rarele cazuri în care industria chiar se bazează pe salariul minim de nici 200 de euro – cheltuieli nete, este vorba doar de un faliment care se va întâmpla în scurt timp – de exemplu, la o fluctuaţie minoră de curs valutar.

Ca principiu, intervenţia statului reuşeşte până la urmă să facă mai mult rău. Totuşi, o intervenţie de genul măririi salariului minim poate ţine loc de alte intervenţii, mult mai nocive.

1. Are un efect de redistribuire mai bun decât cota progresivă. Într-adevăr, fondurile de salarii rămân constante iar o parte din bani se mută dinspre salariile mari către cele mici. Însă decizia punctuală aparţine de fiecare dată angajatorului, iar intervenţia fiscală a statului e limitată.

2. Ajută la colectarea impozitelor. Dacă baza de pornire se uniformizează ceva mai sus, se strâng mai multe taxe fără ca nivelul general să devină împovărător. În plus, în cazul salariilor plătite parţial la negru, partea impozitată creşte fără să fie nevoie de risipă de resurse în scopul “combaterii evaziunii fiscale”

3. Mută persoanele cu venituri mici pe un palier superior de consum. Asta lărgeşte bazinul de clienţi pentru afaceri care aşteaptă “maturizarea pieţei”.

4. Grăbeşte procesul natural de desfiinţare a afacerilor care nu se bazează decât pe forţa de muncă ieftină. Personalul astfel “eliberat” va oferi o bază mai bună de selecţie pentru investitorii competitivi.

5. Motivează persoanele inactive să se orienteze spre muncă mai degrabă decât să aştepte ajutor de la stat sau de la familie.

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou