Riscograma

De ce să te autodistrugi pentu o datorie pe care nu o mai poţi plăti? Dă faliment!

Ce-aţi recomanda în cazul guvernelor sau băncilor cu probleme – “bailout” sau “haircut”?

Majoritatea economiştilor de bună credinţă ar spune „haircut”. Evident, nu şi bancherii – care preferă „bailout”.

Bailoutul – salvarea din bani publici – este în favoarea bancherilor pe spatele contribuabilului. Haircut – un eufemism care înseamnă anularea părţii de datorie care nu poate fi plătită – este o pierdere impusă creditorului, banii publici rămân neatinşi.

În cazul lui Andreas Treichl, preşedintele Erste, intuiam că răspunsul ar putea fi diferit. Nu intuiam însă francheţea abruptă cu care avea să fie livrat, în faţa unei asistenţe înmărmurite: “haircut!”

Este diferenţa de abordare dintre Irlanda şi Islanda. Prima a ales să se arunce într-o mlaştină a datoriilor pentru a salva băncilor şi nu poate şti dacă va mai ieşi sau nu. A doua a refuzat să plătească prostia altora şi acum se redresează.

Daily Reckoning oferă o perspectivă istorică aproape cinematografică. De ce trebuie ca şi Europa şi SUA să refuze “ajutorul” Chinei.

În secolul 19, tehnologia a dat un avantaj enorm Europei asupra vecinilor săi. Otomanii – care guvernau din Balcani până în Maroc – erau lăsaţi în urmă. Economia lor era mai puţin productivă, aşa că le lipsea baza de taxare necesară pentru a susţine o armată modernă. Au adus antreprenori şi capital european pentru a construi căi ferate, canale etc.
(…)
Când otomanii n-au mai putut plăti, au încercat austeritatea… şi au continuat să împrumute. Localnicii au devenit nemulţumiţi de măsurile de austeritate. Datoria a crescut în continuare, pe măsură ce trebuiau finanţate împrumuturile vechi.
În curând, n-a mai fost nicio cale de ieşire.

Susţinuţi de armate mai bune, europenii au trecut la executarea silită. Generalul francez Bugeaud a pârjolit câmpiile fertile ale Algeriei. Mai târziu, Franţa a găsit un pretext pentru a invada Tunisia. Italia a luat Libia. Marea Britanie a invadat egiptul. În scurt timp, europenii au ajuns să controleze toată Africa de nord şi o mare parte din Levant.”
(…)
Apoi, a fost rândul europenilor să se împrumute. Au intrat într-un război fără rost în 1914. Francezii s-au împrumutat de la englezi, englezii de la americani. Germanii n-au avut de unde să se împrumute şi au început să tipărească bani.
Când războiul s-a terminat, toată lumea a aşteptat să-şi recupereze banii. Americanii au aşteptat de la englezi. Englezii au aşteptat de la francezi. Iar francezii au aşteptat de la germani.
Ultimii trebuia să plătească despăgubiri de război, dar erau faliţi – aşa că au tipărit şi mai mulţi bani. Până la urmă, după multe dezastre, nimeni nu şi-a recuperat banii. În schimb, au avut parte de o mare depresie apoi de încă un război mondial.
Aceeaşi lecţie: dacă nu poţi plăti, nu încerca, nu te preface. Intră în faliment!

Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou