Riscograma
Lucian Davidescu

Ce înseamnă scumpirea cartofilor cu 50%

…şi ce nu înseamnă. 5 lucruri:

1. O parte din scumpire vine din dezechilibrul mondial dintre cerere şi ofertă.

Toate alimentele s-au scumpit, peste tot, iar tendinţa s-ar putea să continue. Totuşi, influenţa este relativ mică.

2. Nu înseamnă în niciun caz că “statul ar trebui să intervină”, aşa cum se grăbesc să vocifereze tele-economiştii de ocazie. Asta mai lipsea. Există un singur tip de intervenţie necesară şi utilă – protejarea reală a dreptului de proprietate privată. Mulţi nu-şi lucrează pământul din cauza hoţilor.

3. Totuşi, sunt destui care-l lucrează. Anul ăsta fie au regretat că n-au pus mai mulţi cartofi, fie au scăpat de producţie foarte repede, fie – dacă au aşteptat – s-au îmbogăţit literalmente. Toate cazurile sunt parte a deciziei economice fireşti. Anul acesta, vor pune mai mulţi cartofi.

Semnalul ar trebui să fie clar nu doar pentru producătorii existenţi ci şi pentru cei potenţiali. Când în magazine se găsesc doar cartofi franţuzeşti la preţuri cu 50-100% mai mari decât acum un an, nu e o aritmetică prea complicată.

4. În cazul costurilor, aritmetica este următoarea. Într-un an normal, cheltuielile operaţionale cu un hectar de cartofi sunt de 2.000 de euro pe an. Încasările sunt de aproximativ 5.000 de euro. Anul acesta, cei care nu s-au grăbit să vîndă au avut încasări mai mari cu 50%, deci profit dublu.

5. Nu înseamnă că preţul cartofilor şi rentabilitatea afacerii va rămâne aceeaşi în fiecare an de acum încolo. Alte recolte s-ar putea dovedi mai căutate şi mai profitabile. Pe o piaţă funcţională, atunci când oferta încearcă să compenseze cererea preţul se duce înapoi la fel sau chiar mai repede decât a urcat.

În România s-ar putea totuşi să dureze mai mult.