Riscograma

Aventura ratată a Italiei în Libia

A doua aventură colonială a Italiei s-ar putea sfârşi trist, după doar doi ani.

În vara lui 2008, Berlusconi şi Gaddafi începeau o frumoasă prietenie. Italia plătea fostei colonii despăgubiri de 5 miliarde de euro „sub formă de investiţii” pentru cei 32 de ani de ocupaţie încheiaţi în 1943. Acordul a deschis calaea unei simbioze economice strategice. Italienii căpătau acces la resurse şi la contracte iar Gaddafi avea liber să investească în companii italieneşti. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Pe de altă parte, Italia a susţinut cererea Libiei de-a primi 6,5 miliarde de euro de la UE pentru a stopa imigraţia ilegală din Africa spre Europa.

Acum, liderii lumii se arată şocaţi că Berlusconi nu condamnă suficient de ferm represiunea din Libia. Iată cele mai mari companii pe care le protejează:

Unicredit. Libia este cel mai mare acţionar, cu 7,4%, cumpărate în urma unui scandal care a dus în toamnă la demiterea fostului CEO, Alessanro Profumo. Prin statut, niciun acţionar nu are voie să deţină mai mult de 5%, însă acţiunile libiene sunt împărţite între două instituţii.

Eni. Deţinătorul benzinăriilor Agip exploatează deja petrol în Libia şi intenţionează să investească încă 15-20 de miliarde de euro. În schimb, Libia este interesată să cumpere acţiuni ale companiei.

Astaldi concurează cu Impregilo pentru a construi în Libia o autostradă de coastă lungă de 2000 Km, pentru a 5 miliarde de euro.

Finmeccanica. Ansaldo, subsidiară a companiei, a câştigat un contract de jumătate de miliard de euro pentru electrificare şi semnalizare feroviară. De asemenea, Finmeccanica deschisese o mică fabrică de asamblare a elicopterelor în Tripoli. Libia are 2% din companie.

Juventus. Un pachet minoritar de 7,5% din club aparţine libienilor, care încă regretă că n-au putut să cumpere Lazio.

Fiat. Libia a salvat compania italiană de la faliment încă din 1977 şi a avut 15% timp de 10 ani. Acum mai are doar 2%.


Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou