Riscograma
Lucian Davidescu

Dum-dum-dum-dum-dum-dum. Urmează China



„Ce căuta ambasadorul american la revoluţia de iasomie?” este întrebarea momentului la Beijing.

Protestele chinezeşti nu seamănă deloc cu cele din Orientul Mijlociu. Cel puţin deocamdată.
Primele „proteste” au fost duminica trecută, când mai mulţi chinezi s-au adunat în faţa unui restaurant McDonalds şi s-au făcut că plouă (unii au fost arestaţi pentru asta). Ca din întâmplare, a trecut pe acolo şi ambasadorul SUA John Huntsman.

Mai târziu, a povestit că nu ştia de protest.

Duminica asta, chinezii programează o acţiune similară în 18 oraşe. „Invităm fiecare participant să se plimbe, să privească sau chiar şi să pretindă că este în trecere. Dacă sunteţi prezenţi, guvernul autoritar va tremura de frică”. Aşa sună una dintre chemările la luptă răspândite pe Twitter (blocat), Facebook (blocat) sau LinkedIn (blocat după ce chinezii au început să-l folosească pentru accesul la Twitter).

O explozie în China e greu de imaginat, însă un lucru e limpede: ţara e un butoi cu pulbere.

Iată de ce:

1. Faptul că SUA au reînceput anul trecut să tipărească bani a produs o scumpire cu două procente cifre a alimentelor. Încăierările în magazine sunt deja ceva comun.

2. Revoltele din Orientul Mijlociu nu doar că au alimentat sentimentul că „se poate”, dar au scumpit şi petrolul. Barilul a ajuns aproape de 120 de dolari, ceea ce înseamnă că mâncarea se va scumpi şi mai mult iar perspectivele economice scad.

3. Spre deosebire de dictatorii arabi, regimul chinez nu-şi poate permite să reprime revoluţia într-o baie de sânge. Sancţiunile economice care ar urma n-ar face decât să amâne inevitabilul.