Riscograma

Ce efecte economice are cutremurul din Japonia

China, UE, SUA, Rusia, România.

China. Japonia este una dintre puţinele ţări faţă de care China are deficit comercial constant. Chinezii importă din China Japonia în principal utilaje de producţie, componente electronice şi componente auto. În ultimele două cazuri, linia de aprovizionare este critică pentru economia chineză. În mod normal, fabricile din China au stocuri de componente pentru o săptămână iar necesarul pentru încă două-trei săptămâni se află în drum, pe vapor. Dacă producţia la fabricile japoneze este oprită pentru mai multă vreme, asta poate duce la blocarea completă a unor companii sau chiar activităţi întregi din China. Probleme asemănătoare au însă şi companii din alte ţări: de exemplu, BMW sau Boeing.

UE. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că va închide 7 dintre cele 17 centrale nucleare, o decizie politică, dar cu urmări economice teribile pentru întreaga Uniune Europeană. Principalii perdanţi sunt companiile E.on şi RWE (prezente şi în România), ale căror fabrici se vor închide. Câştigători sunt ruşii, care vor putea vinde acum mai multă păcură şi gaze. Însă pe termen mediu şi lung vor mai fi avantajate investiţiile în energie alternativă dar şi extracţia locală de cărbune. Deja, gazul s-a scumpit cu 13% iar cărbunele – cu 11%. Tot cu 10% s-au scumpit şi certificatele de carbon. În schimb, uraniul s-a ieftinit deja cu 25% în doar o săptămână, până sub 50 de dolari pe livră. Nivelul maxim istoric fusese atins în februarie: 73 de dolari pe livră. Câştigul este însă enorm pentru Franţa, care produce trei sferturi din electricitate în centrale nucleare.

SUA. Principalul perdant individual în urma dezastrului Japonez este miliardarul Warren Buffett, care a văzut cum valoarea Berkshire Hathaway a scăzut cu 2,5 miliarde de dolari. Principalul motiv este implicarea companiei în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, direct sau prin participaţiile la Swiss Re şi Munich Re. Nivelul despăgubirilor nu este încă cunoscut, însă va ajunge probabil de ordinul zecilor de miliarde de dolari. La nivel de corporaţie, cea mai mare scădere a avut-o Apple, companie a cărei capitalizare a scăzut cu 22 de miliarde de dolari, adică aproximativ 7%.
Alt lucru care nu se ştie este direcţia în care o va lua cursul valutar dolar/yen. Ieri seară, yenul s-a apreciat abrupt în doar câteva minute, cu 5%, şi a ajuns la cel mai ridicat nivel de după al doilea război mondial: un dolar putea fi cumpărat cu doar 76.36 de yeni. Ulterior, cotaţia a revenit încet în jurul valorii de 80 de yeni pe dolar.

Rusia. Ruşii sunt, alături de ţările producătoare de petrol, principalii câştigători ai acestei situaţii. Fără să scoată un ban din buzunar, Rusia va privi cum clienţii săi vor folosi banii rămaşi duipă renunţarea la centralele nucleare pentru a construi infrastructură de talia South-Stream, care presupune angajamente de livrare pe termen lung. Mai important însă: Rusiei îi convine de minune situaţia, pentru că o evoluţie prea rapidă a surselor energetice fără carbon ar face ca Rusia şă nu-şi mai poată valorifica deloc resursele enorme.

România. Chiar dacă nu este expusă direct, România este prinsă între ciocanul preţurilor mari ale energiei şi nicovala neputinţei de-a-şi valorifica bine propriile resurse. Un nivel mare al preţurilor internaţionale dar şi al redevenţelor interne este de natură să dea ţării un avantaj competitiv în comerţul internaţional. În schimb, importul la preţuri mari cuplat cu risipa resurselor interne pe criterii politice sau feudale n-ar face decât să grăbească jaful.


Lucian Davidescu

Caută ce am mai scris

Află când scriem ceva nou