bula-argint

Lucian Davidescu

… şi pieţele au pleznit. Argintul cade cu 25% într-o săptămână. Petrolul, aurul şi euro s-au izbit de tavan. Grecii renunţă la euro?

Iar Isărescu se teme de atacurile în favoarea leului

Semnele arătau de săptămâna trecută că pieţele financiare stau să pleznească, şi s-a întâmplat. Argintul, cea mai umflată dintre mărfuri, a încercat de câteva ori să treacă plafonul de 50 de dolari pe uncie, până a cedat. În doar câteva zile, preţul a căzut până la 35 de dolari.George Soros şi Carlos Slim Helu s-au dat jos din mers: au vândut masiv.

Cei care n-au argint şi cei care au nu reuşesc să se pună de acord unde se va opri. La 5 sau la 75?

Aurul a căzut de la 1570 de dolari cu 100, adică peste 5%. Cu procente asemănătoare au căzut bumbacul şi cafeaua, care atinseseră maxime istorice la începutul săptămânii, dar şi petrolul sau majoritatea celorlalte mărfuri.

Tocmai când euro era gata-gata să sară de 1,5 dolari, şeful BCE a anunţat că nu va mări dobânda mai devreme de iunie, ducând cotaţia la 1,45 în doar câteva ore. Pentru valoarea exprimată în dolari a cotaţiei mărfurilor, asta n-a făcut decât să accentueze căderea aparentă.

Toate aceste mişcări arată că hiperinflaţia atât de aşteptată întârzie să se arate. Europa a făcut primii paşi de înăsprire a politicii monetare şi fiscale fără derapaje majore, iar acum este doar o chestiune de timp până când şi SUA vor fi forţate să facă acelaşi lucru.

Update: A doua corecţie a euro a refuzat să se producă, deşi Der Spiegel a anunţat presupuse planuri ale Greciei de-a se retrage din zona Euro, chiar înaintea unei reuniuni restrânse a miniştrilor de finanţe, care încearcă să găsească soluţii pentru restructurarea datoriilor greceşti şi portugheze. Scenariul este totuşi puţin probabil. Ieşirea Greciei din zona euro ar fi probabil urmată de o deprciere masivă, de ordinul a 50%, care n-ar face decât să mărească ponderea datoriei publice spre 200% şi să grăbească falimentul.

La piciorul scutului anti-rachetă, Mugur Isărescu remarcă “o avalanşă de rapoarte pozitive” despre economia României. Dar spune că ele “nu sunt un semn bun”, sugerând astfel că ele ar încerca să netezească drumul pentru intrarea capitalurilor speculative care mizează de data asta pe întărirea leului şi vor să culeagă dobânzile încă mari.

În banchereza centrală, o astfel de declaraţie poate fi tradusă la fel de bine ori ad-literam, ori fix pe dos. Altfel spus, poate că BNR doreşte aprecierea dar nu vrea să participe şi carry-trader-ii la împărţeală. Sau poate chiar nu o doreşte şi aşteaptă intrările de capital pentru a-şi rotunji rezervele. Din punctul ăsta de vedere, nimic nu este cert.

Altceva este cert însă: la sfârşitul vânzărilor generalizate, banii vor căuta ţinte noi. Deci alte bule vor începe să se umfle. Care?


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *