Riscograma
Lucian Davidescu

Următoarea pradă a “băieţilor deştepţi”

Expresia “importanţă strategică” ascunde, aproape de fiecare dată, nişte mafioţi.

Cea mai recentă ofensivă a Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene, de alungare a “băieţilor deştepţi” care căpuşează Hidroelectrica, este probabil cea mai bună veste economică a anului după ieşirea din recesiune. “Importanţa strategică” a vânzării de curent la o fracţiune din preţul pieţei a fost devoalată drept ce trebuia să fie considerată dintotdeauna: jaf al banilor publici.

Dacă operaţiunea de curăţare va fi terminată, cel puţin jumătate de miliard de euro pe an se vor întoarce în buzunarele proprietarilor de drept ai companiei – contribuabilii. În zece ani, din aceşti bani se pot construi 200-300 de kilometri de autostradă la preţuri umflate sau 1.000 de kilometri la preţuri normale.

Sau zero kilometri, dacă “băieţii deştepţi” fac ce ştiu mai bine. Să migreze în haită către următoarea oportunitate de profit, unde să nu facă nimic pe bani cât mai mulţi – lucru care de altfel nici măcar n-ar fi o noutate absolută în cazul autostrăzilor.

Acesta este marele pericol. Să ne iluzionăm că “băieţii deştepţi” sunt specifici unor industrii şi că dacă rămân fără obiectul muncii vor pleca. În realitate, odată astupată o gaură, apar altele prin care se vor scurge cel puţin la fel de mulţi bani. S-a văzut asta atunci când au fost privatizate pentru descăpuşare companiile de stat, în frunte cu Sidex.

Căpuşele s-au reorientat rapid către companiile rămase la stat din motive “strategice”. CFR, Termoelectrica, Hidroelectrica şi cam toate celelalte au căzut pe rând pradă căpuşelor până când multe dintre ele au ajuns în pragul falimentului. “Băieţii deştepţi” a încercat, uneori cu succes, să-şi rafineze metodele. La Sidex, provocau pierderi de un milion de euro pe zi, bani pe care statul trebua să-i ia de la educaţie şi sănătate. La Hidroelectrica, a încercat să ţină bilanţul pe plus, pentru a masca faptul că profitul este în realitate cu unu-două milioane de euro pe zi mai mic decât ar fi trebuit.

Deja, “băieţii deştepţi” se pregătesc pentru nivelul următor. Acum este la modă să declari tot profitul şi să plăteşti un impozit substanţial la stat, imediat după ce l-ai jupuit de bani.

Este cazul “regilor asfaltului”, care se laudă cu marje de profit de 20-30% din încasări sau al companiei descoperite recent de RL, care obţine 80% dintre decontările CNAS pentru îngrijiri la domiciliu şi care operează cu o marjă incredibilă, de 60%!

Aceste situaţii demonstrează că simpla alungare a “băieţilor deştepţi” dintr-un loc în altul nu este suficientă. Dacă vor rămâne mai mulţi bani pentru educaţie şi sănătate, atunci ei se vor face instructori pentru profesori şi depanatori de echipamente medicale. Dacă banii vor merge la autostrăzi, atunci ei vor construi cea mai lungă reţea de autostrăzi invizibile din Europa.

Sunt câteva ingrediente care pot face fezabilă o ţintă pentru băieţii deştepţi. Banii trebuie să meargă către o destinaţie dezirabilă sau măcar “de importanţă strategică”, pentru a exista susţinere publică. Din acelaşi motiv, costurile trebuie să fie uşor de ascuns. Accesul trebuie să fie bine controlat, pentru ca nu cumva să intre în joc cei care pot lucra la preţuri competitive. Rând pe rând, au ieşit de pe listă “protejarea locurilor de muncă” (ştergeri de datorii), “stimularea întreprinderilor autohtone” (arierate), “cheltuielile pentru buna-funcţionare a instituţiilor” (bunuri şi servicii) şi chiar “protecţia păturilor vulnerabile” (subvenţii). Singurul capitol care încă îndeplineşte majoritatea criteriilor îl reprezintă “dezvoltarea infrastructurii” (investiţiile). Este spectaculos faptul că mai există susţinere publică pentru acest capitol de cheltuieli, după ce au fost cheltuite 25 de miliarde de euro în ultimii cinci ani fără să se vadă vreun rezultat notabil.

Banii nu au venit din neant ci au fost luaţi sub formă de taxe şi impozite din locuri unde poate că s-ar fi făcut ceva cu ei. Și totuşi, funcţionează în continuare mitul că intervenţia statului ajută la creşterea economiei când în realitate o ţine pe loc. “Băieţii deştepţi” se grăbesc să susţină teza că o sală de sport, un drum judeţean cârpit pentru încă un an sau pământul bătătorit pentru un-sfert-de-autostradă sunt absolut necesare.

Dar întotdeauna din bani publici, care să le umple buzunarele şi din care să dea înapoi o parte sub formă de “impozite” substanţiale, pretinzând că astfel şi-au spălat păcatele.

Un astfel de deznodământ este comparabil cel mult cu metamorfoza unei familii de mafioţi care decide că a venit timpul să se lase de bătăi sau găinării şi să-şi folosească puterea şi banii acumulaţi pentru a da numai lovituri în stil mare.


România Liberă