Riscograma
Lucian Davidescu

Cine munceşte şi cine câştigă: 7 mituri despre productivitate

Vestea bună: România are cea mai rapidă creştere din UE. Vestea proastă: e încă la coada clasamentului.

Grafic: Gabriel Spanache / EVZ

La întrebarea de ce românii sunt în urma altor europeni ca nivel de trai, răspunsul tipic este productivitatea scăzută, adică un raport mic între PIB şi muncă.

Variaţia oricăruia dintre indicatori poate influenţa rezultatul final, astfel că ţinta este dificil de urmărit iar confuziile apar uşor. Iată câteva dintre concluziile false care au făcut carieră de-a lungul timpului.

1. „România avansează mai greu decât vecinii”

România a avut cea mai rapidă creştere de productivitate din UE: în doar 10 ani, procentul s-a dublat de la 25% la 50% din media uniunii pe angajat. Următorii clasaţi sunt Bulgaria şi ţările baltice, cu creşteri de peste 50%. Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovenia au avut în 10 ani câştiguri sub 20%.

2. „Productivitatea mică e cauza crizei”

Cu excepţia Luxemburgului (unde există puternice deformări statistice), cel mai ridicat nivel de productivitate îl raportează Irlanda şi Belgia, ţări cu bugete aflate în dificultate financiară ca urmare a crizei. În schimb, Finlanda, una dintre cele mai disciplinate trezorerii, anunţă o productivitate egală cu a Spaniei.

3. „Grecii sunt leneşi”

Grecii lucrează cel mai mare număr de ore pe săptămână, aproape 44, iar ponderea angajaţilor full-time este cea mai mare din UE. Asta face ca productivitatea pe angajat să fie aproape de media UE, deşi productivitatea orară este la trei sferturi.

4. „Euro a ajutat economiile puternice şi le-a îngropat pe cele slabe”

Spania, Portugalia şi Irlanda au avut creşteri constante în ultimul deceniu. În Grecia, în primii patru ani după adoptarea euro, productivitatea a continuat să crească, iar scăderea a început abia din 2005. Scăderi relative de productivitate au fost în Italia, Franţa şi Belgia. Germania a stagnat.

5. „Francezii îi căpuşează pe germani”

Franţa depăşeşte Germania atât la productivitatea orară cât şi la cea pe angajat. Francezii angajaţi full-time lucrează mai cu o oră mai puţin decât germanii angajaţi full-time. În schimb, media pe angajat este cu două ore şi jumătate mai mare în Franţa, ca urmare a ponderii mai mici a joburilor part-time.

6. „Moneda proprie ajută la compensarea decalajelor de productivitate”

Datele din cele trei state care şi-au păstrat, programatic, moneda nici nu confirmă, nici nu infirmă această teorie. În Suedia, productivitatea a continuat să crească, în Danemarca a stagnat iar în Marea Britanie a scăzut.

7. „Japonia e sus, SUA sunt jos”

În Statele Unite, productivitatea este la 143% faţă de media UE, deci peste aproape toate ţările membere, cu o uşoară tendinţă de creştere. În Japonia, productivitatea este sub 95% din media UE, cu o uşoară tendinţă de scădere.

14 comentarii
Constantin Gheorghe

Prietene, e doar statistică. E inutil să faci astfel de comparaţii, câtă vreme structurile productive sunt atât de diferite. Sigur că productivitatea grecilor e mai mică, ăla care înfige guvidu în frigare nu poate fi comparat cu neamţul de la Mercedes. Iar când faci, precum englezii, 40% din PIB în sectorul financiar, cu câteva zeci de mii de „bancheri”, discuţia s-a închis definitiv. Dar dacă productivitatea românilor e la jumătate faţă de media europeană, de ce salariile nu sunt la acelaşi nivel? Pentru că şi-au găsit proştii de pe care să ia zece piei? De discursuri ipocrite suntem sătui.

Lucian Davidescu

Productivitatea se calculează după ajustarea la puterea de cumpărare – deci, teoretic, salariile româneşti ar fi la jumătate din media UE. Practic sunt mai mici, dar ritmul de creştere a fost totuşi mai rapid decât al productivităţii. Structurile productive sunt diferite, dar nu chiar atât. Și grecii au câteva mii de armatori care fac câteva zeci de procente din PIB, sector financiar peste media UE, mai multă industrie decât se crede etc.

Alex Anitei

Lucian, cum se calculeaza productivitatea asta de care vorbesti? Pentru mine productivitatea se masoara intre angajati pe pozitii similare in tari diferite. Altfel, daca ne luam dupa salarii, cifra de afaceri, PIB/nr. de angajati ajungem la himere statistice care masoara orice numai productivitatea nu.

Sa-ti dau un caz care reflecta realitatea din multe afaceri pe la noi. O firma din Germania isi transfera o parte din activitatea de backoffice la noi in tara din cauza costurilor reduse. In Germania raman 10 manageri si la noi sunt angajati 100 de drone care prelucreaza date. Cei 10 din Germania castiga cat cei 100 din Romania. Se poate spune ca sunt de zece ori mai eficienti?

Lucian Davidescu

Bun, vorbim de productivitate la nivel naţional, adică producţie totală (PIB) / număr de angajaţi. Pe companii, diferenţele pot fi extreme – există şi în România companii cu productivitate la nivel vest. Nicăieri productivitatea nu se traduce automat în salarii locale. Să-ţi dau un exemplu extrem: într-o fabrică, cumperi un robot care înlocuieşte munca a 100 de oameni. Are un singur operator. Crezi că e cazul să-i dai un salariu de 100 de ori mai mare?

Alex Anitei

Multumesc mult pt. clarificare. Si da, ai dreptate, productivitate nu inseamna automat salarii. Desi influenteaza indirect si salariul. De ex. un salariat mai productiv poate sa ceara un salariu mai mare (si sa si-l primeasca.

Alta intrebare insa: daca datele tu le-ai exprimat procentual fata de media pe EU s-ar putea ca de fapt nu Romania sa fi crescut la productivitate ci sa fi scazut media EU? Cum arata cifrele fixe?

Lucian Davidescu

Până în 2008, PIB-ul UE a crescut cu 2-3% pe an, deci performanţa absolută a României e chiar mai bună.

Radu Ionescu

Lies, damned lies and statistics

Tamas Szilard

Sa privim lucrurile optimist: cand se va prabusi Uniunea, noi vom fi deja obisnuiti cu nenorocirea. Deci cresterea economica lenta e buna.

Liviu Stoian

Productivitatea muncii este doar o scuza pentru angajatori. Acum 100 de ani dibacia angajatilor facea diferenta. Acum productivitatea inseamna tehnologii cumparate, utilaje cumparate, management cumparat. Intr-un cuvent productivitatea este aceea pe care si-o doreste patronul. Cand investeste intr-o economie cu munca scumpa cum este cea americana, patronul are grija sa asigure prin investitii o productivitate care sa-i asigure profit. In schimb, cand vine intr-o tara bananiera (ca a noastra) patronul vrea profit pe seama salariilor. Asta se va intampla pana cand vom ridica salariile si cei care vor veni vor fi obligati sa asigure investitii care genereaza productivitati mari. Daca cineva vrea sa stie cauza productivitatii reduse din Romania trebuie sa ii studieze pe patronii de mucava, fosti directori sub vechiul regim si pricopsiti prin hotii si privatizari frauduloase, oameni care in cativa ani, fara niciun merit au ajuns sa dispuna prin spagi si invarteli, prin trafic de droguri si de femei si copii. Cum sa faca performanta o firma care a trait din capusarea statului ? Pana cand noii imbogatiti nu vor da faliment si altii le vor lua locul prin efort propriu si prin inteligenta proprie nu vom avea nici productivitate.

Lucian Davidescu

Păi de ce ar avea angajatorii nevoie să se scuze?

NicuP

Pornesti de la premisa falsa „cei ce vor veni”. Cum faci, ii obligi sa vina?

ionut

„Asta se va intampla pana cand vom ridica salariile”

Bre, nu salariile determina productivitatea, ci taman pe dos! Ecomomia are taine…

Marius

Lucian, la punctul 3 iti tragi singur presul de sub picioare. Munca nu se masoara exclusiv prin timpul muncit.

1. faptul ca ai un angajat full-time, 8h/zi nu inseamna ca el petrece tot timpul producand.
2. chiar daca isi petrece tot timpul producand, nu inseamna ca isi face treaba bine (daca ai un matriter care la fiecare 4 matrite bune, strica 3, nu se cheama productivitate)

44h/sapt nu e egal productivitate ci timp petrecut la munca. Productivitatea muncii se masoara prin cantitatea produsa (in functie de domeniu) impartita la timpul petrecut muncind. Daca tu lucrezi in servicii si prestezi in valoarea de 1000 de euro pe zi petrecand 9 ore la birou, ai o productivitate mai mica decat un francez care presteaza de 1000 de euro cu 7 ore petrecute la birou. Sigur, facem abstractie de principiul care spune ca eficienta timpului petrecut la munca ar fi de 80-85%.

Si grecii nu presteaza. Ok, generalizarea nu e buna, dar am locuit 7 ani acolo ca sa vad cum freaca menta angajatii greci. Da, stau 10 ore la munca, din care 5 se cearta, mananca si glumesc. Orice angajat strain, roman, arab, etc, livra 3-4 proiecte in timpul in care un grec abia livra unul, in acelasi timp petrecut la munca.

Lucian Davidescu

„Munca nu se masoara exclusiv prin timpul muncit”
Negi o afirmaţie pe care nu a făcut-o nimeni pe-aici.
Reciteşte: productivitatea pe oră este la 3/4 din medie, aşa că grecii bagă mai multe ore ca să ajungă la 4/4.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *