EXITCARD

Print

Lucian Davidescu

Ghid de supraviețuire după amnistia fiscală

Lanțul de amnistii fiscale anunțate în ultimele luni poate fi sintetizat într-o veste bună și una proastă.

Vestea bună este, desigur, pentru cei care au de dat bani. Sunt scutiți de penalități și, în unele cazuri, de toată suma, după ce s-a dovedit că legea a fost absurdă – ca în cazurile în care contribuția datorată la sănătate este de câteva ori mai mare decât venitul în sine.

Vestea proastă este pentru cei care au apucat să plătească, pentru că – iată! – dacă mai amânau acum scăpau mai ieftin. Este problema clasică a hazardului moral, pe care statul nu ezită să și-o asume atunci când îi servește propriului buzunar.

Pentru moment, zarurile sunt aruncate iar contribuabilii sunt puși în fața unei decizii simple. Pentru buget, bilanțul va ieși cel mai probabil pozitiv. Însă majoritatea problemelor care au dus până în acest punct rămân. Legile sunt în continuare complicate până la punctul în care devin inaplicabile iar contribuabilii – și mai puțin motivați să plătească la timp pe viitor.

Este acum limpede pentru toată lumea că Fiscul nu are personalul și pregătirea necesară pentru a pune în aplicare vrafurile de legi, metodologii și interpretări care compun legislația fiscală românească. De asemenea, așa cum era previzibil, a ajuns la finalul bine-meritat precedenta strategie pe termen scurt – aceea de a-i jumuli cât mai bine tot pe contribuabilii buni-platnici. S-a văzut și cât de bine funcționează executările silite atunci când se ajunge până acolo: există trei tipuri de contribuabili rău-platnici: cei mai mulți care nu pot să plătească, și atunci nu-i nimic de luat de la ei, cei nu foarte mulți care pot și nu vor dar se pricep foarte bine să ascundă urma banilor și, în sfârșit, cei foarte puțini care pot, nu vor, dar își lasă activele expuse. O tactică de colectare care se bazează doar pe cei din urmă nu poate decât să eșueze… sau, exprimat în termeni pozitivi, să aibă o rată de succes de 10%.

În continuare, soluția pe termen lung atât pentru buget cât și pentru contribuabili este reforma fiscalității, cu o taxare mai mică și mai echitabilă, însă aceasta rămâne doar o discuție ipotetică în lipsa deciziei politice și a abilităților administrative.

Pentru contribuabili, soluție pe termen lung nu prea există, cu excepția celor puțini și privilegiați care au oportunitatea de a-și internaționaliza complet afacerile.

Se reconfirmă doar nevoia de consultanță fiscală de calitate, astfel că măcar despre acest business putem anticipa că va prospera.

sursa: Forbes

EXITCARD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *