EXITCARD

joker-burning-cash

Lucian Davidescu

Cruciada anti-cash

Excesul de zel al inspectorilor fiscali – gata să închidă afaceri întregi pentru ceva mărunțiș găsit în plus sau în minus în casa de marcat – a provocat insomnii în toată economia, scrie Forbes. Nici măcar nu este țintită evaziunea, pentru că în bunul obicei sunt căutate tot sumele bătute pe bon, nu cele sărite unde e mult mai greu.

Aparent, este sancționată indisciplina în gestiune, însă erorile și omisiunile pot apărea oriunde, inclusiv în contabilitatea statului. În efect, este pedepsit un singur lucru: cash-ul.

Calea pentru a desființa complet numerarul n-a găsit-o încă nici o țară, dar toți sunt tentați să-i diminueze ponderea, sperând că plățile electronice vor fi fiscalizate într-un grad mult mai mare. Alții aleg să încurajeze plățile electronice, mergând până la a oferi TVA mai mic la plata cu cardul. România se limitează la partea coercitivă. Intenția pare limpede – dar iată și un șir de fapte și declarații premergătoare.

De luna viitoare intră în vigoare legea 70/2015 pentru limitarea plăților în numerar, cu plafoane adresate chiar și persoanelor fizice. Firmele, PFA, liber profesioniştii, persoanele cu activităţi independente, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică pot face încasări şi plăţi în limita a 5.000 lei pe zi de la o persoană, dar fără a depăşi un plafon total zilnic de 10.000 lei. Pentru plățile și încasările între persoane fizice, plafonul este de 50.000 de lei. Iar sancțiunea pentru cei care nu respectă restricțiile este de 10% din sumă.

„Folosirea intensivă a numerarului constituie o problemă. Aş vrea să folosesc acest prilej pentru a vă anunţa, pentru aceia care nu cunosc, şi de a saluta iniţiativa Parlamentului României de a aproba (…) Legea privind limitarea numerarului pentru întărirea disciplinei financiare (…). Este o acţiune importantă a Guvernului şi Parlamentului pentru a diminua evaziunea fiscală din piaţă“, este declarația fără echivoc a Steluței Oncică, director în Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Prin urmare, toate sumele care depășesc respectivele plafoane trebuie plătite prin bancă? Ce se întâmplă însă la bancă?

Proiectul Codului de procedură fiscală prevede că băncile sunt obligate să comunice zilnic Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) informațiile referitoare la operațiunile derulate prin conturile bancare ale clienților lor de peste 5.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni. Deci, cu prețul secretului bancar, fiscul vrea să știe aproape tot.

Teoretic, există căi ocolitoare, transferuri electronice care scapă ochiului vigilent al sistemului bancar. Statul încearcă însă să acopere toate posibilitățile.

„Personal sunt absolut stupefiată văzând cum organisme precum chiar Banca Centrală Europeană, la un moment dat, vorbesc despre avantajele utilizării schemelor de monede virtuale în raport cu schemele care utilizează instrumentele de plată clasice (…) Citind toate documentele şi încercând să monitorizăm cât putem din piaţa naţională sau internaţională a fenomenului «virtual currencies» suntem şi îngrijoraţi şi preocupaţi“, se plânge Ruxandra Avram, director în BNR. Cât de tare „se strânge lațul“? Căi ocolitoare vor exista întotdeauna, dar cea mai importantă este tocmai cea lăsată de postura discreționară a Guvernului, nu doar față de propriii cetățeni ci și față de vecini.

Conturile în străinătate, preferabil în afara UE sau chiar la bănci offshore, vor fi mereu la adăpost.

EXITCARD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *