5 zone de risc financiar mai apropiate şi mai periculoase decât Dubai

Timp de câteva zile, anunţul conglomeratului Dubai World că nu-şi va putea plăti datoriile la timp a ridicat fiori de gheaţă pe sub cămăşile investitorilor.

Care încă au imprimat pe retină numele celui mai temut personaj de film horror: Lehman Brothers…

Vestea bună: Situaţia aproape că s-a rezolvat. 60 de miliarde de dolari nu înseamnă, până la urmă, foarte mult, iar datoria a fost restructurată. „Furtună de nisip”, titrează presa financiară.

Vestea proastă: Au aflat şi cei cărora nu le era deja clar: garanţia de stat nu este întotdeauna lipsită de riscuri. Uneori, ea nici nu există cu adevărat, aşa cum s-a dovedit în cazul Dubai. Asigurarea la riscul de ţară ajunge să coste mult pentru un motiv. Argentina (2001) şi Islanda (2008) sunt cele mai recente cazuri care au arătat că încetarea de plăţi suverană este posibilă.

Alte ţări cu risc ridicat şi impact potenţial puternic pentru noi:

5. Kazahstan. 2006: Borat îl învaţă pe Nazarbayev lecţiile vestului. Naţiunea deja prospera. Nimeni nu crede că petrolul s-ar putea ieftini vreodată. 2007: Compania petrolieră de stat îl face pe Dinu Patriciu un om şi mai bogat. 2008: Preţul barilului se prăbuşeşte. După el, băncile locale. 2009: Cotaţia petrolului ţine loc de drapel, stemă şi imn. De ea depinde soarta glorioasei naţiuni.

4. Ucraina. Preţ de 650 de kilometri, cel mai riscant stat din lume se învecinează cu România. Săptămâna trecută, compania de căi ferate şi cea de petrol şi gaze au anunţat, la fel ca Dubaiul, că nu au bani să-şi plătească datoriile la timp. Încă o iarnă sub zodia Termostatului de Strategii Diplomatice Kremlin poate însemna colaps suveran la granţia de nord.

3. Lituania, Letonia, Estonia. Problema: scăderi economice chiar şi de 20%, de pe vârful unei bule financiar-imobiliare cae a întrecut-o chiar şi pe cea din România. Soluţia: curs valutar fix, tăieri repetate de salarii şi pensii. Dacă terapia de şoc funcţionează, pacientul iese mai sănătos ca înainte. Dacă însă pacientul îşi smulge perfuzia, micuţele economii se duc direct în neant. Efectul: Pe harta financiară, ţările baltice sunt trei judeţe mici ale unei ţări numită Europa Centrală şi de Est. Detaliile geografice şi culturale nu mai interesează pe nimeni când e vorba de pus bani la adăpost.

2. Grecia. Cu o datorie publică de 100% din PIB, un deficit bugetar de 12,7% şi obiceiul prost de-a falsifica date financiare publice, Grecia este punctul financiar fierbinte al zonei euro. Deficitul este comparabil doar cu nivelurile-record din SUA şi Marea Britanie. Însă aceste ţări au o pârghie pe care Grecia nu o are: posibilitatea de-a tipări bani după pofta inimii.

1. România. Glorioasa naţiune de la sud de Ucraina a învăţat câte ceva din aproape toate modelele proaste. A sperat că economia va creşte la nesfârşit (după modelul 5), că e înţelept să pompezi bani aiurea în mamuţii de stat (4), că dacă vrei să plăteşti un împrumut e de ajuns să iei altul mai mare (3) şi că bugetul este un soi de cec în alb pe care îl plăteşte, întotdeauna, altcineva. Caracteristica locală (1): FMI continuă finanţarea doar dacă tăiem 10% din cheltuielile bugetare la anul.