Standard
Lucian Davidescu

Tot ce voiai să știi despre sistemul de pensii și n-ai găsit nicăieri

Calcului aruncat în public de Lia Olguța Vasilescu, cum că 100.000 de mii de pensionari iau pensie cât patru milioane, pare exagerat și matematic și factual, dar ce-i drept datele lipsesc. Iată totuși ce ar trebui să se cam știe.

În România sunt 5,2 milioane de pensionari, cu o pensie medie puțin peste 1000 de lei pe lună. Bugetul Casei de Pensii a fost de 11,5 miliarde de euro în 2016 și va ajunge la 12,5 miliarde în 2017. Majoritatea banilor vin din contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, dar bilanțul rămâne pe minus așa că până la 3,5 miliarde de euro vin ca subvenție de la bugetul de stat.

Există 9 pensionari pentru fiecare 10 contributori, o situație mult mai bună față de acum 5-10 ani. Pe de altă parte, în urmă cu 20 de ani când raportul dintre contributori și beneficiari era de peste 2 la 1, bugetul pensiilor era excedentar, bani care au fost la vremea respectivă folosiți pentru cârpirea bugetului. Apoi echilibrul sistemului a fost stricat de pensionările anticipate pe post de șomaj mascat și de migrația masivă a forței de muncă active. Pensiile minime și cele speciale contribuie și ele la deficit, dar într-o măsură mult mai mică decât se crede.

Există trei categorii mari de pensii:

Pensia „tradițională”

…adică cea calculată exclusiv pe baza unui punctaj dat de contribuția din timpul vieții active și de momentul pensionării. De ea beneficiază patru milioane de persoane, consumă cam 80% din bugetul total și contribuie cam cu două treimi la deficit. Banii vin din contribuțiile curente ale salariaților aflați încă „în producție”.

Tot aici intră „grupele se muncă”, respectiv categoriile de salariați care au dreptul să se pensioneze mai devreme dar penru care, în schimb, angajatorii trebuie să cotizeze suplimentar la asigurările sociale.

Pensia minimă

Ceva mai mult de un milion de persoane primesc pensia minimă de 520 de lei pe lună (115 euro). Cum se formează pensia minimă: Mai întâi se calculează pensia rezultată pe baza contribuției. Dacă rezultă între 0 și 520 de lei, eventuala diferență este suportată de stat. Jumătate dintre beneficiari au apărut după mărirea pragului de la 400 la 520 de lei, ceea ce înseamnă că pentru ei contribuția statului este de maxim 20%.

În total, beneficiarii de pensie minimă încasează 1,4 miliarde de euro pe an, din care pentru un miliard au contribuit oricum iar efortul bugetar suplimentar este de cel mult jumătate de miliard.

Compensația din partea statului până la un nivel de subzistență este o formă de asistență socială practicată peste tot în lumea civilizată, dar NU este pensie și efortul bugetar ar trebui evidențiat separat de bugetul de asigurări sociale, măcar pentru ca să putem vedea exact cât este de sustenabil.

Pensia specială

Există 163.000 de beneficiari de pensii speciale, majoritatea foști militari sau polițiști. Costul total ajunge la 5,9 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro.

Pensia specială se calculează ca procent (80%) din veniturile obținute la final de carieră – acum sunt 12 luni la alegere din ultimii 5 ani, înainte erau ultimele 3 luni înainte de pensionare. Se știe la ce conduce situația asta: avansări, funcții și sporuri acordate pe ultima sută de metri, pentru ca „tovarășul Icsulescu să iasă și el cu o pensie bună”, de obicei cel puțin dublă față de ce ar fi obținut un contribuabil obișnuit.

Și indexarea este diferită: în timp ce un pensionar ordinar primește rata inflației și jumătate din creșterea salariului mediu (deci pensia lui de obicei scade în termeni reali), un pensionar special capătă indexare pe baza salariilor la zi ale omologilor încă aflați în funcție.

„Reforma” Băsescu-Boc a fost în realitate o farsă sinistră! (la fel ca „austeritatea”) După recalculare pe „principiul contributivității”, majoritatea pensiilor au crescut și la fel și costurile totale (cu 30%). Apoi, când Gabriel Oprea a obținut de la același guvern întoarcerea la sistemul anterior, pensiile mărite au rămas mărite pe când cele tăiate au fost făcute la loc.

De ce au crescut pensiile speciale când s-a trecut la „contributivitate”. Pentru că, de la început, s-a aplicat o grilă „ajustată” cu un factor de multiplicare. Fiecare an de contribuție a fost înmulțit, de la caz la caz, cu 1,5 respectiv cu 2.

Asta nu înseamnă pensii doar cu 50% sau cu 100% mai mari așa cum ar părea la prima vedere. Nuuuuuu…

Înseamnă așa:

Un pensionar obișnuit iese la pensie la 65 de ani după 40 de ani de contribuție. Speranța de viață este de 75 de ani, deci încasează pensie 10 ani. Deci, pentru fiecare an de cotizație încasează pensie 3 luni.

Un pensionar special iese la pensie la 52 de ani, după 27 de ani de contribuție (echivalați din pix cu 40, prin înmulțirea cu 1,5). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 23 de ani, ceea ce înseamnă 10 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 3,4 (!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Un pensionar super-special iese la pensie la 45 de ani după 20 de ani de contribuție (echivalați din pix la 40 prin înmulțirea cu 2). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 30 de ani, adică 18 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 6 (!!!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Există și categoria super-super-specialilor, care ies la pensie anticipat, în schimbul unei „penalizări” cu 1% pentru fiecare an. Ai ieșit la 40 de ani, ai 15 ani de contribuție și și 35 de ani cu 95% pensie.  Adică 27 de luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 9 (!!!!!!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Dat fiind că pensiile pe principiul „contributivității” au fost de 3-6-9 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat pentru un pensionar obișnuit, nu-i de mirare că au ieșit peste pensiile „speciale”. Pe de altă parte, de aici se poate aproxima și efortul suplimentar al statului: 130% date pe din cinci, adică 30-35% bani cuveniți pe baza contribuției, ceea ce înseamnă că bugetul subvenționează pensiile speciale cu până la 800 de milioane de euro pe an.

Sau un calcul ceva mai precis pentru doamna Olguța de la Ministerul Muncii: Un pensionar special este subvenționat de stat cât 12 beneficiari de pensie minimă.

În total reiese un efort bugetar suplimentar de 2760 de lei pentru fiecare dintre beneficiari, care se adaugă însă la pensia obținută din contribuție ȘI la efortul suplimentar al statului rezultat din aplicarea multiplicatorului.

Indemnizațiile viagere poate că își au sau nu rostul pentru anumite categorii de personal, demnitari, magistrați, militari etc., este până la urmă o discuție politică – dar NU sunt pensii și NU ar trebui măcar contabil să figureze în bugetele de pensii, din același motiv ca la pensiile minime, ca să vedem cât este de sustenabil bugetul de asigurări sociale., dar și pentru ca cheltuiala să fie asumată individual de instituția care o propune.

Concluzie scurtă:

Bugetul de pensii are un deficit total de aproximativ 30%, din care 5 puncte sunt generate de pensia minimă și 10 puncte de pensiile speciale. Deficitul structural este de doar 15% și se poate teoretic rezolva prin adăugarea a încă un milion de locuri de muncă în economie – de preferat cât mai bine-plătite și cu o taxare a muncii cât mai ușor de suportat. Următoarea provocare structurală va apărea peste încă două decenii.

 

Citește și „Cum să te pregătești pentru pensie în caz că banii nu vor mai valora nimic


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stormwatch

ahhh, si nu ati atins problema celor circa 3.500 pensionari din sistemul de justitie, care consuma anual circa 1 miliard lei din bugetul de pensii… poate sunt introdusi in categoria celor cu pensii speciale din politie / armata, care consuma in total 5,4 miliarde… daca este asa, pensiile fostilor militari nici nu mai par asa astronomice, din moment ce 2% din pensiile speciale (cei din justitie) papa aproape 20% din bugetul „specialilor” …

Valentin

Aberatii!!! Generalizati si nu utilizati informatiile din legislatie corect, scopul este doar de a crea disensiuni intre diferite categorii de pensionari, dar ce e mai grav, intre activi si pensionari!!! Majoritatea cifrelor, implicit a calculelor, sunt gresite si servesc scopului autorului!!!!

Nasty

În primul rând subiectul pensiilor speciale e tabu.
Ziariștii de investigație au încercat să lămurească, dar în mod „ciudat” au abandonat subiectul, iar după ce numai ziariștii „aliniați” au primit pensii speciale, nici nu e de mirare:
http://www.activenews.ro/stiri-social/O-noua-pensie-speciala-Jurnalistii-pot-primi-o-indemnizatie-de-pana-la-50-din-pensie-Ce-conditii-impun-deputatii-131940

Cifrele cu nr pensiilor speciale vehiculate mai sus, sunt de prin 2009, acum în mod natural sunt de 2 ori sau chiar de 3 ori mai mulți pensionari speciali.

Într-o democrație nu pot exista clase privilegiate și încă la secret, care nu dau socoteală nimănui și își fac legi proprii. Oricum am fost din 1990 o democrație specială foarte originală.

Dar care e soluția? Cum va evalua situația? Ce se mai poate face?
E clar că peste vreo 15-20 de ani suma pensiile speciale va depăsi suma pensiilor normale, pt un motiv foarte simplu:
4-5 milioane de români sunt plecați din țară și nu vor lua pensie din România, restul din care au rămas în țară, majoritatea au lucrat la negru, iar mai apoi au primit salariu minim și bonuri de masă și se încadrează la o pensie de 500-600 lei pe lună. Vorbim de o mare majoritate de oameni. O situație care ar fi explozivă, dacă nu ar fi niște oameni bătrâni și bolnavi din cauza lipsei de hrană și medicamente.
Se tot vehiculează că în viitor pensiile vor fi în pericol, adevărul e că în pericol vor fi NUMAI pensiile speciale, celelalte normale vor fi neglijabile.

niko

cel mai tare imi plac militarii care dupa o viata de frecat maciuca sunt total nemultumiti de pensiile lor

alex3

o observatie – speranta de viata a pensionarului nu e 75 de ani – aia e speranta de viata la nastere, care e mult trasa in jos in Romania de mortalitatea infantila (cea mai mare din Europa) – cand ai multi care mor la varste de sub cativa ani media e trasa in jos.

pentru cineva ajuns la varsta pensionarii se calculeaza altfel si fara sa am datele in fata, as zice ca sare de 80 de ani.

Nasty

Dar trebuie să fii de acord cu faptul că cei 4 000 000 de pensionari cu pensia sub 1000 lei au o spreanță de viață mult mai mică decât cei vreo 300 000 – 400 000 de pensionari speciali. Evidenvcă primii au muncit 35-40 de ani și pensia mică nu le permite să aibă hrană corectă și nici medicamente și îngrijire medicală de calitate,mspre deosebire de cei speciali, care-și permit orice, inclusiv AKH.

Ana

Ce-mi place mie de voi astia care ati fost agenti electorali ai usl/psd, si apoi veniti si-i mangaiati pe cap cu cate un articolas d-asta, mai „critic” asa, cica….Articolas, dat cu parerea asa din avion, nedocumentat cu date oficiale. Scris de-a-pulea, ca asa se face „parerologie” in Romania.

Davinescule, ai pus umaraul la acest dezastru, asuma-ti!

Cr1

Dacă era un articol corect trebuia să menționeze și speranța de viață, oficiala,
a acestor oameni. 62.5 ani.

Lucian Davidescu

„speranța de viață, oficiala, a acestor oameni. 62.5 ani”
sursa?

tibi

Va dau o solutie cu pensiile nesimtite:
1. cei ce se vor pensiona se vor pensiona ca toti muritorii de rand si anume pe principiul contributivitatii (oricum au salarii nesimtite si deci si pensiile vor fi mari);
2. pentru cei ,,in plata” pensiile speciale se vor imozita de exemplu ce este peste 2000 lei pana la 10000 lei se va impozita cu 50%, iar peste 10000 cu 75%;
De exemplu o pensie de 20000 va deveni: 2000+4000+2500=8.500

Yalcin petruta

Propunere pt guvern va rog sa faceti pensii speciale si pt cei care lucrează la rebu de mătura pe străzi si aduna gunoaiele pe strazi pentru ca nu oricine ar face aceasta munca ,o lege speciala ar trebui si pentru cei care curata canalu sau wc.Eu sonsider ca acesti oameni sunt speciali.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.