Hidrocentrale pe Apa Sâmbetei. Cum au dus ele România în recesiune
Energia hidro şi cea eoliană funcţionează într-un tandem aproape perfect (naturally hedged). Însă România nu are, în realitate energie hidro? Ştiaţi asta? La temelia barajelor, uzinează căpuşe. Nu turbine.
Mai întâi, despre efecte: 17.000 de megawaţi putere instalată ajunseseră la începutul anului trecut cererile investitorilor care ar fi vrut să-şi facă parcuri eoliene în România. În termeni de capacitate, asta înseamnă cât 24 de reactoare de talia celui de la Cernavodă. Ca producţie efectivă, cât opt. Ca bani, undeva spre 30 de miliarde de euro. Dacă investiţiile ar fi început la timp şi măcar un sfert se materializau, România putea scăpa în 2009 cu o scădere economică mult mai blândă sau chiar cu stagnare. Însă ultima numărătoare arăta 14 megavaţi funcţionali. Iar ANRE, adică BNR-ul energiei, refuza cererile pe bandă rulantă.
De ce? Lipsesc două lucruri: 1. – capacitatea Transelectrica de-a prelua fizic surplusul, lucru care însă se poate rezolva cu bani – chiar ai clientului – şi 2. capacitatea dispeceratului naţional (tot Transelectrica) de-a găsi surse rapide de energie pentru arbitraj, în momentele în care nu bate vântul iar producţia scade mult sub necesar.
Ei bine, aici iese Hidroelectrica din povestea în care tocmai ar fi trebuit să intre.
Pe lângă că e ieftin de produs odată ce s-a terminat investiţia iniţială, energia hidro are şi un alt mare avantaj: este uşor stocabilă şi disponibilă instant. Astfel, valoarea de piaţă unui kilowatt/oră hidro poate ajunge de câteva ori mai mare decât al kilowattului clasic în cazuri de urgenţă, pe aşa-numita piaţă spot.
Cum merg însă lucrurile în România. Hidroelectrica pare că nu a auzit de noţiuni ca preţ de piaţă, cerere şi ofertă sau disponibilitate a serviciului. La calcului preţurilor foloseşte principiul comunist cost-plus. Deci, dacă crede că are un cost mic, i se pare rezonabil să mai pună un „adaos comercial” minuscul. Aşa se face că dacă un megawatt pe piaţă costă 60 de euro, la hidroelectrica el costă 30.
Beneficiarii sunt cunoscuţi de popor drept „băieţi deştepţi”. Titlu care nici nu e greu de obţinut în atare condiţii. Însă ei sunt chiar mai deştepţi decât se bănuieşte. De ce? Pentru că Hidroelectrica e atât de proastă încât le livrează curent în flux constant (în bandă). Un lucru pe care nici măcar nu-l poate face tot timpul: livrarea în bandă este în mod normal principiul de funcţionare al unei centrale termo. Hidrocentralele acoperă în general doar vârfurile de consum-
Aşa se ajunge la următoarea situaţie absolut hilară. Hidro semnează că dă curent cu 30 de euro, oră de oră. La un moment dat, nu plouă o perioadă mai lungă. Căpuşele se uită lung cum scade apa din lac. Când se termină, trebuie să cumpere ca să-şi onoreze contractul. Termoelectrica bagă cărbuni şi livrează către Hidro, cu 60 de euro.
Hidro îşi onorează contractul cu 30 şi marchează o pierdere de poveste.
Aceeaşi poveste în care erau şi turbinele eoliene. Pentru că în loc să fie furnizor în caz de urgenţă este consumator în caz de urgenţă, Hidroelectrica nu poate acoperi găurile provocate de funcţionarea intermitentă a eolienelor. Care de aceea nu mai primesc autorizaţii, şi nu mai aduc investiţii iar economia României piere x miliarde. Asta, în aval.
Înapoi în amonte, la Hidroelectrica, ajungem la bilanţuri. Un audit sau o anchetă criminalistică profesionistă ar putea arăta exact care sunt problemele acolo. Ce arată însă analiza de business intelligence:
Hidroelectrica are o mediană minusculă a marjei de profit, undeva la 3% pe an. Excepţiile: un an cu pierdere masivă, care arată ce înseamnă să îţi facă planul de afaceri nişte paparude, şi doi cu profit ceva mai mare, care arată că se poate.
Ce înseamnă o marjă de 3% pentru Hidroelectrica? Este IN-AD-MI-SI-BIL!!!
Din două motive:
1. Hidro nu are costuri cu amortizarea. Nu în bilanţ. Investiţia, care este cel mai important cost în cazul energiei hidro a fost achitată de mult.
2. Hidro nu are costuri cu redevenţa pe debitul de apă. De fapt are, dar la un nivel minuscul şi simbolic. În mod normal, metrul cub de apă uzinată ar putea fi taxat la valoarea sa de oportunitate.
1 şi 2 nu se adună în totalitate, dar dau totuşi o sumă care ar trebui să depăşească jumătate din cifra de afaceri. Cu alte cuvinte, fără rate la bancă şi fără redevenţă pe apă o marjă de profitabilitate de 50% este rezonabilă pentru energia hidro. De la 50% până la 3%, totul poate fi considerat pierdere structurală. Adică bani duşi pe apa sâmbetei.
În cazul nefericit, sunt pierduţi din prostie. În cazul fericit, sunt pierduţi din rea intenţie. De ce este al doilea cazul fericit? Evident, pentru că prostia nu se mai vindecă.
14 comentarii
ANRE??
Articol interesant dar lipseste parca ceva din el. Din cate cunosc eu exista 2 tipuri de centrale hidroelectrice: pe firul apei si cu cadere fortata. Primul tip de centrala va functiona in banda (spre exemlu Portile de Fier), iar al doilea tip de centrala va functiona in varf de sarcina (sau pentru echilibrarea consumului).
Pe partea de consum este o alta poveste. Reglementatorul (ANRE) obliga cumpararea de energie ieftina de la Hidroelectrica pentru consumatorul captiv (populatia) care are unul dintre cele mai mici preturi (de productie, fara tarif de transport, distributie, etc.) desi consumatorul respectiv este cel care consuma in varf de sarcina si economiseste in gol de sarcina si in consecinta ar trebui sa plateasca pentru modul in care consuma.
PS Pe langa "baietii destepti" exista si acest sistem de subventie pentru populatie (protectie sociala pentru toata lumea, indiferent daca are sau nu nevoie) care duce la scaderea profitului Hidroelectrica.
Lucian Davidescu
@ANRE
Chiar 3
Cele de la Porţile de Fier sunt singurele pe firul apei, cele din ţară sunt cu acumulare. Există şi varianta acumulare-pompare, adică ce se construieşte la Tarniţa Lăpuşteşti. Ea va prelua surplusul aflat în orice moment în sistem pentru a pompa apă din aval în amonte, rezervă pe care să o poată folosi la nevoie (tot un fel de arbitraj).
Este adevărat că o (mică, aproximativ 30%) parte din producţia Hidro merge la populaţie. Însă faptul că este energie "ieftină" rezultă tot din problema fundamentală: modul de calcul retard cost-plus.
În orice caz, efectul populaţiei în ecuaţie este chiar mai redus, pentru că are un consum totuşi predictibil şi există o flexibilitate mai mare la dispecerizare. Nu prea se întâmplă ca Hidro să cumpere de la Termo pentru a-şi onora contractele cu Electricile, aşa cum se întâmplă când e vorba de contractele cu traderii (băieţii deştepţi) sau cu Alro.
Stefan A.
Unica centrala hidroelectrica cu functionare non stop este Portile de Fier .
Toate celelalte hidrocentrale sint doar pentru virful de consum ! De obicei , dimineata sau in jurul orei 18 -19 .
La Tarnita exista deja o hidrocentrala . A modifica aceasta pentru a putea pompa apa consumata inapoi in lacul de acumulare , nu este o problema doar financiara . Trebuie sa construiesti in aval un nou lac in care sa aduni apa consumata ! Cind nu este cerere de curent , centrala trebuie sa pompeze apa din acest lac inapoi in lacul principal din spatele barajului !
Vedeti ca vorbim de milioane de metri cubi de apa ! Plus pompe enorme + probleme de ecologie ,protectia naturii , etc .
Pretul de vinzare a energiei hidro este stabilit politic , cu dedicatie pentru "baietii destepti".
Are doua efecte :
1- unii devin milionari rapid , fara riscuri si fara investiti . Asa si partidele au parte de finantiatori cu "greutate".
2- profitul ridicol obtinut de aceste centrale nu permite autofinantarea investitilor . Fara investitii , chiar doar in sectoarele de intretinere , reparatii ( turbinele mai trebuie si reparate, schimbate )(barajele se mai repara si ele din cind in cind ), aceste "uzine " electrice se depreciaza in timp .
Pe termen lung asistam la o distrugere de capital, nu la o creare de capital asa cum sfatuiesc toate principile economice capitaliste !
Matash
Hidro da cu 25 de euro iar contractele cu Termo nu se fac doar in momentul cand nu curge apa, ci permanent. E o chestie sociala sa aiba si amaratii care ard carbunii ce sa bage in gura…
Lucian Davidescu
@Matash
Da. Am rotunjit în favoarea lor 🙂
Când nu curge apa, se fac contracte suplimentare. Sigur că-i socială, orice jaf în România se face în scopuri nobile 😐
Aşa a fost posibil şi jaful de la CFR. Companie subvenţionată, nu-i aşa?
Extra3OO
Lucian, e mult de vorbit aici. Tarnita e proiect prioritar World Bank si anul asta (pentru toata Europa de Est). Capacitatea de transport merge doar pentru 1500-2000 MW, din care 600 sunt deja in constructie (Fantanele + inca 2). Daca mai apar si alte proiecte este nevoie de o "decizie politica" (vorbele unora din ANRE – spuse cu jumatate de gura intre patru ochi la o conferinta – adica cateva zeci de termocentrale inchise, contracte cu dedicatie anulate, zeci de mii de someri, regiuni defavorizate samd). Pana si exportul (adevarata closca cu pui de aur) a avut de suferit – in primavara toti se inghesuiau pe un 10% din ce era altadata, cauza fiind criza mondiala ce a lovit din plin.
Solutia cu Electra a fost tocmai de a anula acele contracte vechi, de a obliga Hidroelectrica sa mai tina in spate toata povestea inca putin.
Cei 17.000 de MW sunt doar pe hartie, eu din ce am vazut doar 5-10% sunt reali, cu potential economic verificat. Restul sunt doar povesti. La finantare nici nu mai zic.
..
Poate iesim la o bere zilele astea, sper sa-i conving si pe baieti (Dan, Bogdan G) ca tot zicem asta de anul trecut.
Numai bine.
Lucian Davidescu
@Extra300
Da, aici am exagerat în favoarea ma 🙂
Ştiu că 17.000 MW sunt doar pe hârtie şi că doar o parte au avut vreodată şanse de materializare. Eu când am zis un "măcar un sfert" am adunat investitorii suficient de "adaptaţi" României + o cifră estimată de mine referitor la câţi s-ar fi putut adapta într-o ţară normală.
Altfel, sigur, potenţialul României ar fi doar de 14.000 MW instalaţi.
Poate ne vedem 🙂
Extra3OO
Cei 14.000 MW erau o estimare facuta de ISPE in urma cu vro 4-5 ani, cu creionul si cu pixul. Harta din satelit la o rezolutie de 200 de metri e putin diferita – arata mult mai mult 😀
In faza de proiect or fi 17.000 (asa certificate de urbanism scoate oricine), insa in faza de aviz tehnic de racordare sunt doar 8500 – crestere de la 2000 anul trecut. Pentru ei e bataia acum, reteaua fiind proiectata pentru cu totul alte prioritati, mai demult.
In plus, in zonele unde bate vantul, reteaua (daca exista) deja e ocupata de 3 4 ori peste cat poate duce, de unde si ATR-ul care expira in 6 luni (si deja sunt destui cu el expirat – fara finantare). Vantul nu bate cu 7,5 m/s peste tot. 🙂
Bataia mare se da pe proiectele de hidro/microhidro blocate de Hidroelectria. Acolo "ATR"-ul dureaza 2 ani. 🙂
..
Hai pe seara, pe la 6-7. Le dau un mesaj si la baieti.
paul
Am citit un articol despre centrale eoliene cu randament mare , turbina verticala in sistem mag-lev care ar ocupa un spatiu in teren mult mai mic si care ar avea eficienta si la viteze ale vintului mici si foarte mari. poate asta ar putea fi o varianta la situatia pe care o prezentati.
totedati
păi pe lângă analiza internă se pot face si analize comparate pe la vecini ca să vedem cât de dobitoci suntem înghiţind minciunile şobolanului rozaliu care e la ministerul economiei acum …
de exemplu … cum e în … bulgaria?
dar în cehia?
austria?
şi cred că o analiză comparată cu cele 3 ţări ne va lămuri complet cum stăm cu energia hidro …
bulgaria, în principiu ar trebui să stea mai prost ca noi
cehia, tot fostă ţară est europeană cred că mai bine
austria pe post de model ca să ne zgâriem pe ochi de boi ce suntem
Dorel din reclama
Foarte corect. Dar de-aici nu rezulta absolut deloc ca ar trebui sa se privatizeze, ci sa se instaureze legea ! E o diferenta colosala intre cele doua lucruri ! Probabil ca niciodata vreun ziarist la trustul Realitatea sau Antena, angajati tocmai la acesti "baieti destepti", nu vor pune punctul pe I, ci vor incerca sa traga mai multe foloase devenind din intermediari in proprietari, direct, ca sa nu mai fie discutii….
In acest caz probabil ca toti ceilalti ziaristi care nu lucreaza pt. ei, ar trebui sa faca o campanie agresiva de interzicere a intermedierilor cu bunurile comune ( interzicerea furtului – "furt mascat" doar pt. copiii mai mici de 5 ani, pentru ceilalti e clar ca e furt ), campanii pentru transparenta, de rentabilizare prin restructurare si cel mult management privat ( angajat cu contract pe baza de marja din profit ) si apoi veti vedea ce-ati pierdut din toate celelalte privatizari de pana acum: de ex. Sidex de la -1,2 mld $ / an, la +0,5 mld $ / an profit net in numai 2 ani, inca din primul an doar 100 milioane profit, fara un leu investit de indian, si fara clienti noi, ci doar eliminand comisionarii si capusele, Chiar si dat la fier vechi tot face cateva miliarde, plus terenul de "numai" 8000 ha – cat Focsani-ul sau Buzaul).
Ca Sidexul au mai fost alte 2000 de privatizari de mai mica amploare dar care insumate fac cam cat vreo 20 de Sidex-uri.
Acum hidrocentralele, cfr marfa si bancile de stat CEC si Eximbank ar putea aduce impreuna cam 2-3 mld euro pe an la buget si foarte probabil cu doar 1/3 angajati…. S-ar rezolva temporar problemele cu pensiile, datoriile la FMI si micsorarea gaurii din jugulara.
John Galt
"Însă ultima numărătoare arăta 14 megavaţi funcţionali."
Update: 658 MW – iulie 2011
Cosmina Panci
mai explicit va rog
Anonim
A nu! Amortizare trebe . Ca barajekle mai trebe si intretinute. Ca lacurile se colmateaza. si cestaio cu scost plus e buna rai. Ptr baietii desteoti si ptr greciotei Ca daca s-ar vind energia electica cf rentei diferentiate … am cavea cativa milionari in minus si pao fgrecii ar fi dat de belea de acu cativa ani!! Dede fapt pana acum a mers si asa .. si inca bine Numa ca azi cehu are de gand sa constuiasca eolliene in Romanistan ca sa primeasca „incurajari” din care sa isi construiasca o atomocentrala acasa la el …. Deci jmecheii nostri contra jmecherilor cehi !~!
