10 împărţiri pe regiuni care deja există şi funcţionează!

oricare

Aproape toate discutiile despre impartirea in regiuni se axeaza pe criteriul etnic, dar nu cred ca am auzit pana acum o discutie despre infrastructura de transport a respectivelor regiuni. Mi se pare esential ca din orice localitate a regiunii sa se poata ajunge rapid in resedinta regiunii. Din aceasta cauza am votat impartirea CFR, dar ar trebui analizata si infrastructura rutiera. Mi se pare hilar cum multe proiecte alipesc Tulcea de Galati/Braila fara a avea inca un pod peste Dunare intre aceste judete.

In plus, nici despre viitoarele resedinte de regiuni nu s-a auzit mare lucru. Lasam mai multe orase mari intr-o singura regiune si alegem o singura resedinta, sau desenam regiunile in jurul actualelor orase mari ?

De ce nu o fac toata Romania un singur judet? Asa fac reduceri de personal si de economii serioase, ca oricum,situatia nu s-ar imbunatati peste noapte, avand in vedere ca doar la ora actuala, tot ca un judet e administata tara, numai ca mai sunt uni care incurca procesul, mai incasand un ban in plus, facand nimic.

Imi pare rau, dar comparatia indusa a exemplelor cu impartirea teritoriala administrativa a teritoriului national este irelevanta. Comparativ, cele doua tipuri de impartiri au criterii si functii diferite. Afirmatia ca functioneaza este o exagerare empirica copilareasca, deoarece in interiorul tuturor firmelor/institutiilor de mai sus exista probleme logistice rezulatate din impartirea teritoriului.

Impartirea teritoriala administrativa pe regiuni are criterii clare care se bazeaza pe nivelul economic, marimea oraselor si este necesara pentru a implementa masuri care pot/incearca sa reduca inegalitatile economice la nivel national, in comparatie, de exemplu, cu impartirea distributorilor de energie electrica care are criterii pur economice (impartirea e facuta pe sub-distribuitori) si limitari infrastructurale.

Si apropo, exemplul impartirii spatiale a vamilor, denota ca cine a pus postul este pe langa subiect si a incercat sa ajunga la 10 cu orice mijloc, pentru ca organizarea punctiforma a vamilor nu are nici o relevanta in discutia impartirilor regionale.

Interesanta idee!

Cred ce e mai mult o problema de programare liniara/cercetare operationala decat de istorie. Sunt mai multe criterii si fiecare trebuie sa aiba o pondere in calcul.

Un exemplu grosier: daca singurul criteriu ar fi distanta fata de centru(unde se presupune ca sunt/vor fi concentrate serviciile), o solutie geometrica ar fi:

1. alegerea centrelor-primele 8 orase dupa populatie/alte criterii/o combinatie de criterii

2. sa luam de exemplu patrulaterul Cluj-Sibiu-Timisoara-Oradea.Ducem mediatoarele laturilor patrulaterului.Vor apare poligoane in jurul centrelor .Oricare punct din interiorul unui poligon va fi mai aproape de centrul sau decat de oricare altul.In practica se vor permite abateri de la liniile drepte, in functie de preferintele de la fata locului.

Obs.

-sa separi Harghita de Covasna e la fel de dubios ca si sa le lasi singure impreuna.

-prefer variantele cu regiuni mari.Daca tot o facem, sa reducem la maxim birocratia.Oricum E-Romania va reduce mult deplasarile pentru hartii.

-Ar fi util de studiat comparativ initiative similare din alte tari

@andrei

Asta da atitudine constructivă! 🙂

@Nickmann

Sau mai bine o singură comună :))

@Alex

Mda, ai dreptate, geniala regiune de dezvoltare Mangalia-Adjud de acum face parte din ce spui tu, presupun 🙂

PS. De fapt, am renunţat la vreo două ca să rămână cele zece de aici.

@Iokan

Foarte corect. Detalii, în articolul următor

@Lucian,

Nu ma intelege gresit, apreciez efortul prezentarii, insa titlul si intro-ul sunt dezorientante. Trebuie facuta o diferentiere constienta intre a discuta regiuni administrative, care nu au ca scop doar reducerea birocratiei si regiunile trasate de diferitii furnizori de servicii sau institutii care au de multe ori dedesubturi care tin mai mult de comoditate si de cheltuieli, care din punctul lor de vedere nu sunt fezabile. Pana una alta pot trai cu birocratia atat timp cat regiunea produce imbunatatiri la nivel social-economic, pentru ca pana la urma asta este scopul ei, si al nostru (al meu cel putin).

@Iokan

Din experianta mea recenta alte tari au sisteme care se sprijina mai mult sau mai putin pe descentralizarea puterii, element fundamental in dezvoltarea regionala coerenta. Problema sociologica a Romaniei, si a altor state, este incapabilitatea de a se dezlipi de puterea directoare centrala. Asta este vizibil in toate statele Est-Europene si in modul cum au adoptat politicile de coeziune ale UE.

Cat despre dimensiune, subscriu la regiunile mari, probabil cele NUTS2 ar fi potrivite, poate cu mici ajustari. A adopta regiuni mai mici, avand in vedere distributia populatiei, ar fi o prostie majora din partea administratie, si o dovada ca putinii oameni care studiaza geografia umana nu au nici un fel de implicare in procesul asta.

@Alex

"Trebuie facuta o diferentiere constienta intre a discuta regiuni administrative, care nu au ca scop doar reducerea birocratiei si regiunile trasate de diferitii furnizori de servicii sau institutii care au de multe ori dedesubturi care tin mai mult de comoditate si de cheltuieli, care din punctul lor de vedere nu sunt fezabile"

Până una alta, propunerea acum – de împărţire pe baza regiunilor de dezvoltare trasate în 1998 – e mai proastă decât aproape toate de aici. Permite-mi să mă îndoiesc că există raţiuni superioare pentru conformaţia anapoda a regiunii Sud-Est, de exemplu.

@Lucian

Impartirea regiunilor in 1998 a fost facuta pe baza unor studii, de aceeasi oameni care au pus si legea cap la cap. Asta o spun tot din experienta, pentru ca recent am avut placerea sa discut cu unii dintre ei. Impartirea a fost facuta tinand cont de dimensiunea oraselor, populatie, importanta oraselor, activitate economic, etc.

O astfel de impartire va naste intotdeauna nemultumiri pentru ca nu poate impaca toate criterii la perfectiune. Regiunea S-E din cunostintele si capacitatea mea de a analiza situatia, are acea conformatie din cauza: pozitiei oraselor importante, modul in care populatia este distribuita la nivel de judet, existenta Deltei in regiune care scade numarul de locuitori in raport cu suprafata, nivelul relativ scazut economic ale zonelor vestice si nordice ale regiunii. Un alt factor major a fost mai mult ca sigur proximitatea regiunii Bucuresti-Ilfov, care din cauza ca are rol polarizator poate scadea sansele vecinatatilor, mai ales cand e vorba de zone national-periferice. Daca observi cu atentie se poate vedea cu ochiul liber ca s-a dorit crearea unei bariere virtuale fata de Bucuresti.

Tinand cont de acesti factori si de faptul ca regiunile au fost definite pe un numar minim de locuitori a rezultat conformatia respectiva.

Ca este 100% corecta nu sunt convins, ca este anapoda, sunt sigur ca nu!

P.S. Daca nu scurtez reply-urile cred ca o sa incep sa plictisesc lumea 😀

@Alex

Ceea ce ridică probleme teribile este o altă decizie anapoda, de data asta din anii '80: desfiinţarea fostelor judeţe Ilfov şi Ialomiţa şi desenarea actualelor Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi. Forma şi dispunerea ultimelor două împiedică orice grupare optimă.

Problema e următoarea: În 1998, a fost o decizie de parcurs cu scop limitat şi cu nişte compromisuri acceptabile în contextul respectiv.

Dacă schimbi scopul şi importanţa regiunile, compromisurile acceptabile devin odioase.

@Lucian

Cu reconfigurarea judetelor din anii 80 si cu actuala lor forma sunt perfect de acord. Configuratia Ialomitei si Calarasi este cam stangace si introduce impedimente la nivel de relationare inter-regionala din cauza ca reduce modul prin care configurarea existenta ar putea introduce un pol intermediar intre Constanta si Bucuresti.

Am afirmat mai sus ca sunt de acord cu regiunile din 98 dar mici ajustari, si asta nu din cauza ca au fost facute prost sau anapoda in 80 sau 98, ci pentru ca suntem la peste un deceniu de la ultima configurare, care a fost facuta la nivelul anilor 90, cand stim ca erau alte probleme de rezolvat. Configurarea actuala ar trebui sa incorporeze inegalitatile regionale asa cum sunt ele din 2007 incoace, de la inceputul ciclului de fonduri structurale, si poate ar trebui facuta in 2014 dupa terminarea ciclului.

Fiecare forma de impartire regionala este caracteristica entitatii care o foloseste. Asta este evident. Ce este evident iarasi este faptul ca ele sunt diferite, din motivul ca impartirea este facuta spre folosul utilizatorului, utilizator care are nevoi si interese diferite.

Problema care se pune este daca administratia Romaniei are nevoie de o alta forma de impartire pentru a functiona mai eficient.

O alta problema este daca o impartire teritoriala poate constitui o frana in calea dezvoltarii – vezi zona metropolitana Bucuresti de exemplu.

Sigur, inteleg ca toate discutiile astea sunt futile, ne paste o asumare de raspundere care va transa lucrurile, sau va fi doar o alta perdea de fum politicianista.