Standard
Lucian Davidescu

10 lucruri pe care probabil nu le ştiai despre apă

Fapte, mituri, soluţii contra secetei.

1. Apa este principalul factor limitativ pentru specia umană, adică resursa la capătul căreia creşterea populaţiei se va opri. Chiar dacă – spre deosebire de alte resurse – cantitatea de apă se păstrează constantă, ea se împarte la oameni tot mai mulţi, cu consumuri tot mai mari. Deja, media globală de consum a trecut de 50%.

2. Următorul război mondial, dacă va exista, va porni probabil de la apă iar cel mai fierbinte punct al planetei este vecinătatea dintre India şi China. Deja chinezii fac lucrări hidrotehnice ample care le vor permite, la nevoie, să oprească curgerea unor cursuri de apă în ţara vecină.

3. Preţul la care se vinde acum apa este cu mult sub valoarea economică, pentru că încă există iluzia abundenţei. În momentul în care deficitul de apă devine constant, regula este ca preţul să crească accelerat, chiar şi de ordinul zecilor de procente în fiecare an.

4. România este la coada Europei în privinţa resurselor de apă: sub 2000 de metri cubi pe locuitor pe an. Nici la apele minerale nu stăm aşa bine pe cât ne place să credem. Resursele exploatabile sunt mai mici de 1,5 litri pe locuitor pe zi. În total – 26 de milioane de litri: jumătate plată, jumătate cu bule. Terapeutice, în schimb… gârlă.

5. Este nevoie de două până la cinci tone de apă pentru a produce alimentele necesare unui singur om, pentru o singură zi. Pentru un kilogram de carne, trebuie consumate 16 tone de apă. Pentru o halbă de bere trebuie 75 de litri. Pentru o singură roşie – 13 litri în agricultura clasică sau a zecea parte cu tehnologia hidroponică.

6. În România, cele mai severe secete au fost în 2000 şi 2003. Faimoasa secetă „din ’46” e abia pe locul al cincilea. Motivul pentru care seceta de după război a fost însoţită de foamete a fost faptul că ţăranii au fost jefuiţi succesiv de militarii români, apoi de cei ruşi.

7. Irigaţiile pot dubla producţia, dar asta nu le face automat economice în orice condiţii de cost al electricităţii respectiv preţ al recoltei. SUA, cu unul dintre cele mai productive sectoare agricole, are irigată doar 15% din suprafaţa arabilă. România a scăzut acum două decenii de la 30% la doar câteva procente.

8. Circulă de ani buni un mit cum că irigarea cu apă din pânza freatică ar fi interzisă. În realitate, operaţiunea este permisă, în schimbul unei taxe plătite la „Apele Române”. Chiar şi pomparea pe bază de motorină se poate dovedi rentabilă, pentru că în condiţii de secetă prelungită poate fi ultima şansă de-a mai salva recolta.

9. Chiar şi într-un an secetos, pierderile pot fi minimizate dacă planul de culturi este făcut de un inginer agronom care n-a chiulit de la cursuri şi a mai citit ceva pe lângă. El trebuie să jongleze cu proporţia dintre culturile de toamnă şi cele de primăvară, să sincronizeze plantele iubitoare de apă cu cele se descurcă bine cu mai puţină, respectiv să stea cu un ochi pe cotaţia de pe bursă şi cu celălalt pe oboseala solului.

10. Cum îşi rezolvă alţii problemele? Iată două exemple din ţări cu resurse sărace: În Malta, o reţea de tuneluri adună apa din acviferul aflat la 100 de metri sub insulă. În Cipru, 100 de baraje strâng ploile căzute într-un singur sezon ca să ajungă chiar şi pentru câte cinci ani secetoşi.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

kinn

Si, bineinteles, esentialul: in apa e de doua ori mai mult hidrogen decat oxigen 🙂

Stefan Dan

Apa si aerul ni se par bunuri date de divinitate si disponibile tuturor, vestea proasta este ca nici una nici cealalta nu vor mai fi abundente in viitorul destul de apropiat.
Oamenii iau de buna orice situatie care le convine, in cazul de fata situatia in care poti sa respiri lejer si sa scoti apa din puţ. Insa apar tot mai frecvent stiri despre desertificarea masiva in zone care in alte vremuri faceau „productii record”, despre cum nivelul apelor are minime istorice etc. Astfel se anunta, pentru cei ce au ochi si urechi functionale, ca asistam la inceputul sfarsitului – din fericire nu sfarsitul omenirii ci sfarsitul unei ere din dezvoltarea civilizatiei umane.
Personal sunt un fan al eugeniei (nu mizeriile incercate secolul trecut ci o metoda stiintifica bine pusa la punct care as impiedice deteriorarea bazei genetice a umanitatii) si al unui control strict al populatiei (a nu se intelege „controlul oamenilor”). Fara o privire inspre viitor din punctul de vedere al cantitatii si calitatii oamenilor nu cred ca exista un viitor. Controland populatiile si consumul resurselor regenerabile se poate ajunge la un echilibru pe planeta, altfel o sa ajungem ca in filmele alea apocaliptice in care pamantul este un desert si toti cretinii se impusca intre ei pentru un mar si o cana de apa (cidat cum in filmele alea duc lipsa de apa si hrana dar niciodata nu duc lipsa de gloante 😛 )

Idle

Industrializarea excesivă şi agricultura intensivă ne vor aduce în acest punct (al 2-lea). Dacă ne gândim cîte resurse, în special petrol, sunt folosite pentru a produce hrană ne vine să nu mai mâncăm nimic. Problema e că toate acestea au costuri uriaşe, nu în bani (pretul), ci în costuri „colaterale” care ne fac să plătim cu integritatea mediului înconjurător şi a sănătăţii noastre.

Concluzia: încercaţi să vă produceţi, măcar parţial, propria hrană. Cu cît mai puţin apelăm la economia capitalistă cu atît mai bine.

Lucian Davidescu

@kinn
De fapt, în apă e de opt ori mai mult oxigen decât hidrogen, pentru că O este de 16 ori mai greu decât H 😀

@dROp
Ăsta e un lucru bun… până nu mai e

@idle
De acord, dar şi ca să produci hrană ai nevoie tot de capital

Idle

@Lucian Davidescu
Pentru nevoile familiale ai nevoie de forţa ta de muncă, în primul rând. Asta presupunând că locuieşti undeva la curte.

Din proprie experienţă pot să vă spun că anumite alimente de bază se pot produce în casă cu o fracţiune din preţul lor de magazin.
Două exemple:
1. Gem. Culegi prunele, din cei X pruni, le scoţi sâmburii şi le pui la foc. În 3-4 ore ai aprox. 50 de borcane cu gem de cea mai bună calitate. Preţ în magazin – 1000 de lei. Costurile tale – aproape zero. Adică, vreo 3 braţe bune de lemn de foc şi cîţiva litri de apă pentru spălatul prunelor şi a borcanelor (refolosibile).
2. Bulion. Culegi roşiile din grădină, le storci şi le pui la foc. În 2-3 ore ai aprox. 25 L de bulion, din cel mai bun. Preţ în magazin – 500 de lei. Costurile tale – aproape zero. Adică, vreo 3 braţe bune de lemn de foc şi cîţiva litri de apă pentru spălatul roşiilor şi al sticlelor(refolosibile). Recomendare: cumpăraţi bere Grolsch. Sticlele sunt ideale pentru păstrarea bulionului.

Marius

Pe langa apa, prune si rosii, mai e nevoie de o nevasta cu brate bune de munca.Berea o bei tu!…

ionut

„Cu cît mai puţin apelăm la economia capitalistă cu atît mai bine.”

Exceptand faptul ca „economie capitalista” e un pleonasm, ceea ce propui tu e o intoarcere la economia autarhica. Ori fundamentele dezvoltarii umane sunt diviziunea muncii si schimbul ce au permis trecerea la o economie complexa.

Idle

@ionut
„economie capitalistă” nu e pleonasm. Economia a existat sub diferite forme, în epoci diferite, adaptându-se diferitelor modele sociale. Societatea capitalistă îşi va încheia existenţa la un moment dat făcând loc unui alt model social, cu un alt fel de economie. Eu nu propun „întoarcerea” la ceva anume, doar spun că anumite lucruri sunt mai bune dacă le faci singur. Cît despre capitalism, ducă-se pe pustii din partea mea. Pot trăi foarte bine şi fără să împing un coş de cumpărături.

proiect casa

chiar ca nu stiam lucrurile atea. multumesc

ionut

„Pot trăi foarte bine şi fără să împing un coş de cumpărături.”

Ar fi de ras daca na-r fi de plans! Ai casa, masina, chiuveta, frigider, aragaz, masina de spalat, televizor, fier de calcat, parchet, mobila, telefon etc? Daca da, ar trebui sa-ti dai seama catai gugumania inseamna propozitia pe care ai postat-o cu atata usurinta! Ma rog, bine ca ai calculator si net ca poti posta astfel de gugumanii! 😀

Si nu, economia nu exista fara capital (a nu se confunda cu banii)!

Idle

@ionut
Păcat că nu poţi să-ţi imaginezi viaţa fără a împinge un coş de cumpărături. Dar, în fine, fiecare trăieşte cum poate.
Da, sigur că AM toate cele de mai sus, însă asta nu mă face nici mai fericit, ori mulţumit de viaţa pe care o duc, nici mai nefericit. Pur şi simplu constat că se poate trăi foarte bine şi fără toate aceste „binecuvîntări ale societăţii de consum”. Din păcate, mai schimb şi eu o vorbă prin intermediul internetului, pentru că vecinii ies din ce în ce mai rar la poartă. Deh, societatea capitalistă iroseşte timpul tuturor spre folosul câtorva privilegiaţi. Aş prefera oricând o conversaţie faţă în faţă, însă, repet, nu în fiecare zi e posibil acest lucru.
Totuşi, o gogomănie e să crezi că „consumer capitalism” e soluţia ultimă, şi mai cu seamă veşnică.

Cred că, confunzi „capitalul” cu „societatea capitalistă”.

ionut

1) „Păcat că nu poţi să-ţi imaginezi viaţa fără a împinge un coş de cumpărături.”

Daca sintagma e scrisa pentru a fi inteleasa in sensul mot-a-mot, sunt, probabil, din toata blogosfera, cel care a impins, la propriu, de cele mai putine ori (in toata viata) un cos de cumparaturi! Ori il imping altii pentru mine, ori, de regula, de unde cumpar eu, caruciorul nu se impinge sau lipseste cu desavarsire.

2) „Da, sigur că AM toate cele de mai sus”

Atunci ar fi bine sa taci, pen’ ca altfel devii caraghios cand ne explici ipocrit ca „ai putea trai foarte bine si fara” deplangand, concomitent, ca, pentru a le avea, trebuie sa „irosesti timp”, si, cu toate astea, „le ai”, desi idealul tau in viata e … chilia lui Daniil Sihastru. Pen’ ca din doua una: ori idealul tau de fericire e doar o „poza”, afirmatia e facuta doar ca sa dea bine la public, ori, daca nu, si idealul tau e real, esti de-a dreptul prost pen’ ca, in ciuda lui, ti-ai pierdut timpul ca „sa le ai”.

3) „Pur si simplu constat ca se poate trai si fara toate acestea”

Si, ma rog, de unde „constati”? Constatarea asta e doar o speculatie (sau ma rog, un truism), cata vreme n-o faci strict din experienta personala.

4) „Deh, societatea capitalistă iroseşte timpul tuturor spre folosul câtorva privilegiaţi.”

In trimp ce, nu-i asa, in socialism e exact invers! 😀

5) „Cred că, confunzi „capitalul” cu „societatea capitalistă”.”

Acum relizez ca, in cazul tau, e vorba de ignoranta pura: „burta pe carte” e solutia pentru tine.

Economia, ansamblul actiunilor interpersonale, voluntare, posibile doar cu ajutorul si in prezenta calculului economic, in scopul satisfacerii nevoilor subiective ale indivizilor prin consum, este capitalista. Economia socialista sau necapitalista e o contradictie in termeni. Cu alte cuvinte nu este „economie”, ci este risipa de resurse.

ionut

1) “Păcat că nu poţi să-ţi imaginezi viaţa fără a împinge un coş de cumpărături.”

Daca sintagma e scrisa pentru a fi inteleasa in sensul mot-a-mot, sunt, probabil, din toata blogosfera, cel care a impins, la propriu, de cele mai putine ori (in toata viata) un cos de cumparaturi! Ori il imping altii pentru mine, ori, de regula, de unde cumpar eu, caruciorul nu se impinge sau lipseste cu desavarsire.

2) “Da, sigur că AM toate cele de mai sus”

Atunci ar fi bine sa taci, pen’ ca altfel devii caraghios cand ne explici ipocrit ca “ai putea trai foarte bine si fara” deplangand, concomitent, ca, pentru a le avea, trebuie sa “irosesti timp”, si, cu toate astea, “le ai”, desi idealul tau in viata e … chilia lui Daniil Sihastru. Pen’ ca din doua una: ori idealul tau de fericire e doar o “poza”, afirmatia e facuta doar ca sa dea bine la public, ori, daca nu, si idealul tau e real, esti de-a dreptul prost pen’ ca, in ciuda lui, ti-ai pierdut timpul ca “sa le ai”.

3) “Pur si simplu constat ca se poate trai si fara toate acestea”

Si, ma rog, de unde “constati”? Constatarea asta e doar o speculatie (sau ma rog, un truism), cata vreme n-o faci strict din experienta personala.

4) “Deh, societatea capitalistă iroseşte timpul tuturor spre folosul câtorva privilegiaţi.”

In trimp ce, nu-i asa, in socalism e exact invers!

5) “Cred că, confunzi „capitalul” cu „societatea capitalistă”.”

Acum relizez ca, in cazul tau, e vorba de ignoranta pura: “burta pe carte” e solutia pentru tine.

Economia, ansamblul actiunilor interpersonale, voluntare, posibile doar cu ajutorul si in prezenta calculului economic, in scopul satisfacerii nevoilor subiective ale indivizilor prin consum, este capitalista. Economia socalista sau necapitalista e o contradictie in termeni. Cu alte cuvinte nu este “economie”, ci este risipa de resurse.

admin

@Hank Rearden

Amice Ionut, esti prea coerent ca sa comentezi la genul asta de articol. Mai bine intra pe http://www.solib.ro sau cauta pe FB “Cafeneaua Libertatii” si “Romanian Libertarians”

You’re trespassing private property. Spammers will be shot, jailed and sent to the spam bin.

ionut

@Lucian Davidescu

In spiritul ideii de exercitare nestingherita a dreptului de proprietate nici n-ar trebui sa te justifici atunci cand refuzi publicarea unui/oricarui comentariu!

Lucian Davidescu

Nu trebuie, doar că de data asta vreau 😀 Umorul involuntar al autorului trebuia taxat 😛 cumva

George Tudora

O sa se intample cu apa probabil acelasi lucru cum s-a intamplat cu caviaru numai ca la un nivel mult mai ridicat. Acu 200 de ani caviarul era pe toate mesele barurilor, un fel de chips-uri insa acum stim cu totii ce pret are

laptop copii

Am citit articolul si primu lucru la care m-a dus gandul a fost cartea lui Frank Herbert numita Dune pe care probabil a citito destula lume incat sa stie care au fost probleme cu apa in carte

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.