Standard
Lucian Davidescu

Falsa problemă a vânzării terenurilor către străini

Nu există o bătălie pentru terenuri între români şi străini, ci una între proprietarii mari şi proprietarii mici.

Din 2014, România trebuie să permită şi persoanelor fizice străine să cumpere terenuri în România, fapt care reaprinde spaima că vor veni străinii să ne lase fără pământ.

De fapt, spaima asta este fără obiect. Iată de ce:

Oricare cetăţean străin, din UE sau nu, poate cumpăra chiar şi acum teren în România. Singura condiţie este să o facă prin intermediul unei firme înmatriculate aici. Aşa se face că străinii au cumpărat deja 700.000 de mii de hectare, adică peste o zecime din suprafaţa arabilă a ţării. Presupusa interdicţie nu i-a împiedicat pe un arab (Jihad El Khalil – 35.000 ha) sau pe un austriac (Andreas von Bardeau – 26.000 ha) să ajungă în top 5 latifundiari români. Alte trei firme cu capital străin se găsesc în top 10. „Interdicţia” nu i-a împiedicat pe italieni să îşi facă exploataţii de cereale mici dar multe în Banat, ridicând preţul hectarului de la câteva sute la câteva mii de euro (cum de altfel nu i-a împiedicat pe turci sau chiar pe germani să ia suprafeţe mari în arendă la preţuri mai decente decât cele practicate de fostele „asociaţii” stopând astfel bătaia de joc la care erau supuşi proprietarii).

Chiar şi după presupusa liberalizare, proprietarii menţionaţi vor continua să cumpere terenuri agricole prin intermediul firmelor, nu „pe persoană fizică”, pentru că firmele au un statut mult mai bun – îşi pot deduce TVA şi cheltuielile. Ele datorează doar impozit pe profit (asta dacă există profit) şi nu pe întregul venit, ca un fermier individual. Ba chiar marii proprietari de terenuri – şi români şi străini – au interesul ca lucrurile să rămână exact aşa cum sunt acum. În felul acesta vor continua să cumpere sau să ia în arendă terenuri la preţuri foarte mici.

Ce se va schimba totuşi după liberalizare? Singurii care ar putea fi atraşi de perspectiva de-a cumpăra teren în românia „pe persoană fizică” sunt fermierii mici, care ar fi tentaţi să se stabilească aici cu familiile lor pentru a face agricultură pe suprafeţe mici şi mijlocii – legume, fructe, zootehnie etc. Mai exact, segmentul pentru care înfiinţarea unei firme înseamnă prea multe costuri şi prea multă bătaie de cap. Are România motive să se sperie de această categorie? Să vedem!

1. Într-un scenariu maximal, să presupunem că este posibil să vedem câte 3-5 sau poate maximum zece familii venite în fiecare sat. În total, s-ar strânge câteva zeci de mii de gospodării noi, proprietare a câteva sute de mii de hectare. Poate părea mult, dar dacă hectarele respective sunt cele lăsate acum pârloagă, producţia alimentară a României creşte, nu scade.

2. Proaspeţii fermieri ar avea cunoaşterea şi accesul la pieţele de unde provin. După o vreme, ei au potenţialul de-a deveni exportatori nu doar pentru producţia proprie ci pentru întregul sat – făcând integrat importul de tehnologie, pre-procesarea, controlul de calitate şi aranjamentele de transport.

3. Prin modelul propriu i-ar inspira pe localnici să facă bani din agricultură, demonstrându-le că se poate. Ipoteza este demonstrată deja – fermierii italieni din Banat sau arendaşii turci din Dobrogea i-au determinat pe tinerii localnici să se apuce de afaceri similare. Tot aşa se vede la lucru spiritul de competiţie în localităţi care au ajuns renumite pentru câte o cultură – Lunguleţu cu cartofii, Albeşti cu căpşunele, Dăbuleni cu pepenii şi atâtea altele.

4. Obişnuiţi „ca în Vest”, îi vor învăţa pe săteni să nu mai accepte dispreţul şi batjocura din partea autorităţilor. De exemplu, să îi tragă la răspundere pe cei care permit furturile agricole – molima agriculturii româneşti – care îi forţează pe ţărani să pună cereale chiar şi pe cele mai mici suprafeţe sau să le lase pârloagă.

5. Aceste tranzacţii ar ridica şi mai mult preţurile terenurilor, construind pe termen lung o barieră naturală în calea celor care vor să cumpere suprafeţe cât mai mari, la preţuri cât mai mici. Astfel, nu este exclusă situaţia în care suprafeţele totale deţinute de străini să fie mai mici în cazul liberalizării pentru persoanele fizice, dacă asta va ridica preţul atât de mult încât marii cumpărători să renunţe.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Radu

@LD
Sunt cu totul pentru liberalizare. Orice bula speculativa ar fi domolita prin impozitare la nivele occidentale: de exemplu impozit de 1% din valoarea terenurilor (exceptand primul hectar pe familie), si la fel si cu cladirile–1% anual din valoarea cladirii sau apartamentului, exceptand poate primii 20-30k din valoarea imobiliara (pe familie).

Am locuit in Seattle si am si multi prieteni din Vancouver, si in ambele locuri au napadit chinezii, intai cei din Hong Kong (de frica comunistilor), apoi zeci de mii de milionari din mainland China au investit in apartamente (in special cele din noile zgarie-nori rezidentiale), de se poate spune ca Vancouver este inca in bula imobiliara (domolita insa de nivelul mare de impozite imobiliare). Dar localnicii nu au nici o ciuda pe acesti chinezi, cum sa le fie ciuda pe investitori care pompeaza miliarde de dolari la bugetele locale, facand astfel sistemele scolare din Vancouver si Seattle sa fie printre cele mai bune din America de Nord? (salariile mari oferite profesorilor atrag tineri talentati din restul Canadei si SUA, si apropape niciodata nu vezi acolo invatatori sau profesori plictisiti). Unii chinezi (inclusiv cunostinte de ale mele) investesc in proprietati si pentru dreptul de a isi educa copiii in viitor fie gratis (clasele 1-12), fie cu tarif redus, de localnic in cazul facultatii (la universitatile de stat), dar in general strainii platesc mult mai mult in impozite decat consuma in servicii. Daca inchiriaza apartamentele atunci paseaza majoritatea impozitelor la chiriasi, dar oricum comunitatea locala beneficiaza din asta (plus ca fiecare tranzactie imobiliara mai are inca o taxa de 2%, si aia nu mai este pasata la chiriasi).

Ce este valid cu imobiliarele in mediul urban poate fi la fel de valid cu terenele extravilane. Deci daca strainii vor sa isi bage banii nu au decat, comunitatile existente vor avea astfel bugetele mai bine fondate. Ramane pericolul de bule speculative (cum deja s-a vazut), dar orice bula poate fi domolita prin impozite anuale si prin taxe pe tranzactii.

Burca Costinel

Terenul ala care apare ca fiind nelucrat este in mare parte teren care nu primeste subventie de la guvern din cauza unor probleme diverse, in principal datorita lipsei titlurilor de proprietate, plecarii proprietarului in alta tara, neintelegeri intre mostenitori, etc.

Liviu Stoian

Problema in sine nu este vanzarea terenurilor ci specularea dreptului de proprietate in scopuri politice sau economice impotriva statului roman si asa amarat. Pana acum cei care esuau in afaceri isi cumparau pe o suma redusa o mica proprietate la tara si isi asigurau subzistenta pana cand reuseau sa incropeasaca altceva. Dupa liberalizare, preturile terenurilor se vor alinia la media europeana de cca. 20000 Euro/ha si va disparea si aceasta supapa. Pe zonele de frontiera se va intampla si alt fenomen. Vecinii vor cumpara teren si ii vor alunga pe romani, in locul lor urmand a fi adusi muncitori din tara vecina pentru ca noi nu avem o legislatie care sa sprijine muncitorii nostri si un sistem de negatii obligatoriu in alte tari. In acest fel, frontiera va deveni pur simbolica si steagurile vecinilor se vor apropia tot mai mult de Bucuresti. Fara o legislatie protectiva, accesul romanilor in unele zone se va interzice asa cum se intampla din pacate acum in Harghita si Covasna. Nicio politica nationala agricola nu va mai fi posibila, zonele cumparate urmand sa produca exclusiv pentru tarile cumparatorilor si sa faca parte din Romania doar cu numele. Majoritatea populatiei Romaniei nu este pregatita pentru o asemenea eventualitate si vom asista la o radicalizare a factorilor politici fara precedent. Cand lenesii si betivii de prin sate nu vor mai avea ce manca din furat de pe camp ce bea si cu ce sa se incalzeasca din furatul lemnelor vom vedea un nou 1907, vor incendia culturile si vor face tara de nelocuit, pentru ca ei sunt jumatate din populatie si nimic nu ii va schimba. Vom mai avea si fenomenul acela pagubos de cumparare de terenuri doar pentru subventii.

Lucian Davidescu

Și cum schimbă toate lucrurile ăstea permisiunea sau interdicţia pentru persoane fizice?

Alex Anitei

Mai da’ ce ne urasc strainii, frate! E o adevarata conspiratie. Toti strainii contra romanilor. Sa ne ia pamantul, cu orice pret. Chiar si cu 20.000E/ha. Dupa care ne iau si locurile de munca. Dupa care ne iau si viata. De ce? De ce oare? Ce au facut romanii strainilor de ne urasc asa? Oare se razbuna pe noi de pe vremea cand Decebal l-a batut pe Traian, a cucerit Imperiul Roman (ca nu de alta ne chemam romani) si a colonizat America inaintea vikingilor? Iar evreii ii conduc pe toti din spate. Chiar si pe arabi. Corect?

Conso.ro

Exista o problema! Problema este ca strainul se finanteaza cu dobanda de 2%, iar romanul se poate finanta in cel mai bun caz cu dobanda de 8%.

Radu

@Liviu Stoian
[Problema este] „specularea dreptului de proprietate in scopuri politice sau economice impotriva statului roman si asa amarat.”

Cum e amarat statul roman? Poate ca este corupt si nu are taxe corespunzatoare. Vezi tu ca se plange Elvetia ca toti bogatii isi cumpara vile si castele acolo? Nu, le zic mersi / danke , si le impoziteaza acele vile si castele. La fel si statul roman le poate zice mersi strainilor pentru impozitele care le platesc.

„Pe zonele de frontiera se va intampla si alt fenomen. Vecinii vor cumpara teren si ii vor alunga pe romani, in locul lor urmand a fi adusi muncitori din tara vecina”
Serios? Crezi ca vor fi unguri sau chiar bulgari dispusi sa lucreze pamantul mai ieftin ca romanii? Cel mult moldoveni, dar nefiind cetateni UE cred ca vor avea ceva dificultati lucrand in Romania. Cu atat mai mult ucrainenii, care nu sunt nici cetateni UE, si nu vorbesc nici limba.

„frontiera va deveni pur simbolica si steagurile vecinilor se vor apropia tot mai mult de Bucuresti. ”
Frontierele din interiorul UE intr-adevar devin mai mult simbolice, si ce este cu asta? Ungurii sunt in declin demografic oricum, de ce ti-e teama ca ar coloniza Transilvania? Dimpotriva, cred ca sunt mai multi romani care cumpara terenuri si case peste hotar in Ungaria, in sate unguresti depopulate (dar care totusi au infrastructura buna), exact la fel cum sunt mai multi polonezi care isi cumpara case in sate din fosta RDG, care acum sunt depopulate, dar totusi au infrastructura buna. Poate ca sunt cateva sute de nemti care cumpara case/terenuri in Polonia in zonele stramosesti prusace, dar cu o floare nu se face primavara, acele zone nu vor avea niciodata o majoritate germana.

Orice problema cu speculatia poate fi domolita rapid si frumos cu 2 masuri:
1) o taxa pe tranzactii imobiliare de 2-3% (sau chiar mai mare, nu m-ar deranja)
2) un impozit anual pe terenuri de 1% din valoare, exceptand valoarea primului hectar (de teren extravilan) pe familie, si/sau exceptand primii 20k din valoarea unei case. Astfel batranii de la sate care au doar o gradina mica nu vor fi impovarati de impozite, si cei care au zeci de hectare de teren nelucrat vor fi motivati sa il concesioneze unor tineri care il vor lucra. Se prea poate ca investitorii latifundiari sa cumpere mii de hectare, dar totusi fermele mici de doar cateva hectare vor fi impozitate mai putin (daca ai 10 hectare si platesti impozit doar pe 9, in mod efectiv impozitul tau pe hectar e mai mic cu 10% decat cel platit de un latifundiar cu mii de hectare).

Si aici nu mai socotesc faptul ca serviciile fondate de aceste impozite (scoli, etc) ar fi folosite in mod disproportionat de mult de familiile cu copii, si foarte putin de catre latifundiari. Deci nu vad vreo baza pentru teama de latifundiari romani sau straini, atata timp cat isi platesc impozitele. Ci dimpotriva–daca datorita impozitelor platite de latifundiari (care vor face ca valoarea pamantului sa fie mai mare decat daca ar fi lasat de izbeliste) scolile din mediul rural vor avea bani de platit salarii mai mari profesorilor, toti localnicii vor beneficia din asta.

Radu

@Conso.ro

„Problema este ca strainul se finanteaza cu dobanda de 2%, iar romanul se poate finanta in cel mai bun caz cu dobanda de 8%”

Vorbesti aici de finantare cu colateral, sau fara colateral? Cu colateral corespunzator, finantarea in EUR/USD ar trebui sa fie mai ieftine. Daca sectorul privat nu implineste aceasta nevoie, statul ar putea sa faca o banca agricola profitabila, cu doar 1% mai mult decat costurile de finantare ale statului roman. In SUA unele state au facut astfel de banci agricole, de exemplu http://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_North_Dakota

Sau poate ca problema este ca titlurile de proprietate inca nu sunt prea sigure, si de aia nu pot fi folosite drept colateral?

Oricum, nu strainii sunt problema–important este mai mult ca pamantul sa fie lucrat, si mai putin important este de catre cine. Daca straini pot veni cu tehnologie sau „know-how” mai eficient, ce e rau cu asta? Cu cat pamantul e productiv, cu atat impozitele colectate la nivel local vor fi mai mari, si cu atat serviciile locale (scoli, drumuri, si alta infrastructura) pot fi mai bune, nu?

ionut

„Sunt cu totul pentru liberalizare. Orice bula speculativa ar fi domolita prin impozitare la nivele occidentale”

Idiotenia intruchipata, cat de idiot sa fii sa afirmi ca esti pentru liberalizare prin … impozitare!?

Da’ bula speculativa a „pensiilor de stat” (stimulata prin taxare) cine o rezolva, idiotel? Da’ bula diplomelor? Da’ bula bugetarilor?

Titi

sau 6. se vor cara rapid dupa ce jumate din productia lor va fi ciordita.

Radu

@ionut
Iar confunzi libertarianismul si liberalismul? Nu am zis niciodata ca as fi libertarian, doar ca (in general, nu 100%) sunt cam liberal. Chiar si libertarianismul in general este minarhic, deci chiar daca sustine scaderea taxelor si impozitelor, nu sustine eliminarea lor, pentru ca eliminarea lor ar duce la Somalia. Si nimeni nu este entuziasmat sa urmeze modelul Somaliei in afara de tine. Liberalii si libertarienii mai pot avea discutii inteligente si despre schimbarea sistemului de taxare/impozitare–de exemplu geo-libertarienii sustin eliminarea taxelor pe munca, si inlocuirea lor cu impozite (marite) pe proprietate, in special pe valoarea terenului.

Systemul de pensii PAYG este folosit cu succes in alte tari de aproape 140 de ani, de cand l-a inceput Bismarck in Prusia. Nu e nici o bula speculativa cu asta–e doar o formalizare a relatiilor care in mod traditional erau in familie: dupa cum oamenii in putere de munca platesc educatia si alte servicii pentru generatia noua, la fel cand ajunge sa castige bani, generatia noua plateste pensia generatiei anterioare, pentru ca propria sa pensie sa fie finantata de generatiile urmatoare. Problema ar fi doar daca ar fi un colaps demografic serios (nu doar de 10%, dar de 20-30%), dar chiar si in caz de colaps demografic tot vor ramane cativa bani de pensie.

La fel si cu bugetarii–se poate discuta despre descentralizare sau chiar privatizare a anumitor lucruri, de exemplu eu as sustine privatizarea spitalelor, pe model canadian. Dar statul tot trebuie sa controleze preturile si sa plateasca, ca altcumva se ajunge la situatia din SUA, cum este articolul ingrozitor care este cover story la TIME magazine aceasta saptamana:

http://healthland.time.com/2013/02/20/bitter-pill-why-medical-bills-are-killing-us/

De acceea nu sunt liberal in 100% din cazuri, cand vine vorba de situatii precum sistemul medical, piata libera nereglementata in mod evident duce la situatii absurde si chiar tragice, daca statul nu reglementeaza lucrurile si nu subventioneaza accesul saracilor la un sistem medical.

cristi

@Radu – Gresit. Sistemul PAYG este folosit in alte tari, corect, dar in cam toate este falimentar (inclusiv Germania). Peste tot statul sustine din buget sistemul pentru ca este falimentar. Si nu este nici o formalizare a relatiilor sociale, este doar un pariu al politicienilor cu viitorul. Pariu pe care, chiar daca il pierd, cineva va fi obligat (cu forta dupa cum vezi) sa il sustina pe principiul ca „solidaritate sociala”. De fapt, un furt legalizat din buzunar pentru a onora promisiunile fanteziste ale politicienilor. Pentru informarea ta, in momentul in care Bismark a introdus sistemul, speranta de viata era de vreo 40 de ani si foarte putini prindeau pensia. Din acest motiv mergea. Restul este can-can socialist.

sorin_f

@Radu

„cand vine vorba de situatii precum sistemul medical, si chiar tragice, daca statul nu reglementeaza lucrurile”

Da lobby-ul de la Washington ce face acum daca nu sa reglementeze sistemul medical (prin legi, regulamente, derogari)?

„the health-care-industrial complex spends more than three times what the military-industrial complex spends in Washington”

Radu

@sorin_f
Daca citesti articolul, va fi clar ca vorbeste mai mult de lucrurile NE-reglementate din Washington. In masura in care sunt reglementate, de exemplu sistemul Medicare care acopera batranii de peste 65 de ani, costurile sunt controlate; nu asa bine ca in Europa, dar spitalele nu sunt lasate sa jecmaneasca statul prea rau.

Chiar da exemplu unei batrane de 64 de ani care a cazut si s-a trezit la urgente, cu paispe teste (sa fie sigur ca nu a avut infarc, comotie cerebrala, etc). Nu mai retin ciferele, dar articolul chiar zicea ca daca avea 65 de ani si era in Medicare, spitalul ar fi scos de la stat cam $10k. Dar pentru ca nu era in Medicare, si nu avea nici asigurare privata, spitalul i-a trimis nota de plata (cu amenintarea procesului daca nu plateste in timp util), de 3-4x mai mare, umflat cu tot felul de lucruri obscene. Deci in mod clar mana invizibila este de vina, pentru ca oamenii care au infarct, cancer, etc, nu mai pot alege in mod rational, dupa preturi si calitate. Si oricum preturile nu sunt transparente, si aici iarasi nu e vina statului (decat cel mult ca omite sa reglementeze preturile, cum fac statele in toate tarile civilizate).’

Dar nu are rost sa recapitulez tot articolul–cine vrea sa isi faca idee cum merg spitalele in tara cea mai capitalista din lume in acest aspect, poate sa citeasca. Orice alta tara in afara de SUA, inclusiv Elvetia, Singapore, Hong Kong, etc, sunt relativ socialiste comparat cu SUA, ca acolo statul nu lasa spitalele sa umfle notele de plata dupa cum vor muschii lor.

Radu

@Radu Ionescu
„discutam ce discutam si tot la sistemul de sanatete american ajungem”

Se tot ajunge la asta, pentru ca este cea mai buna ilustratie care arata unde se poate ajunge cu capitalismul desfranat si ne-reglementat. Daca e reglementat bine, in mod minim s-ar impune preturi transparente si care sa nu discrimineze impotriva amaratilor fara asigurare, carora li se trimit note de plata de 2x , 3x, si in unele cazuri chiar de 7x mai mari pentru aceleasi servicii (comparat cu asigurarile care negociaza preturi mult mai mici), poate ca ar merge mai bine capitalsmul.

Transparenta la preturi si contracte nu se iveste de la sine, este doar cand e impusa de stat. Crezi ca cifrele de dobanda efectiva la credite apar de la sine? Nu, bancilor le place sa tot obfuscheze consturile si sa tot bage comisioane peste comisioane, si numai reglementarea statului le face sa fie cat de cat transparente, ca sa nu umble cu ocaua mica si cu ocaua mare (cum le placea anarho-capitalistilor pe vremea lui Cuza, smecheria e poveste veche).

Sunt cazuri in care statul trebuie sa isi apere cetatenii de fraude anarho-capitaliste. Astfel de fraude pot lua multe forme, de la gainariile mentionate mai sus, pana la speculatii gen http://en.wikipedia.org/wiki/Pump_and_dump Si statul isi poate proteja cetatenii nu doar prin legi si reglementari, ci si taxe si impozite–orice bula speculativa poate fi domolita rapid prin taxe pe tranzactii financiare si impozite anuale pe terenuri etc (la nivel occidental de 1% din valuare, nu preturi modice). Faptul ca impozitele pe imobiliare in Romania sunt extrem de mici a fost un factor principal in amplitudinea record a bulei imobiliare in Romania (si impozitele mai mari in alte tari au facut bulele sa fie mult mai mici acolo). Se poate citi despre subiectul mai general al combaterii speculatiei cu taxe si la

http://en.wikipedia.org/wiki/Speculation#Proposals

Radu Ionescu

Facem ce facem discutam ce discutam si tot la sistemul de sanatete american ajungem

ionut

„si inlocuirea lor cu impozite (marite) pe proprietate, in special pe valoarea terenului.”

Idiotel, iar folosesti inadecvat termenii: de unde stie statul, autorul impozitului (citeste al jafului) care e valoarea terenului?Confunzi valoarea cu pretul.

„Transparenta la preturi si contracte nu se iveste de la sine, este doar cand e impusa de stat.”

Asa se intampla doar in capsorul tau de socalist cu creier spalat si educatie wiki!

„decat cel mult ca omite sa reglementeze preturile, cum fac statele in toate tarile civilizate”

Idiotel, d’aia sunt in cacatul in care sunt: orice „pret reglementat”, inseamna , de fapt, abolirea pretului. Daca e reglementat nu se mai poate numi „pret” decat in capsorul unora ca tine.

ionut

„Nu am zis niciodata ca as fi libertarian, doar ca (in general, nu 100%) sunt cam liberal.”

Esti, este, mie-mi spui, doar ca, in idiotia ta, vrei liberalism … prin marirea impozitelor (adica aducerea lor la nivele occidentale)! 😀

Radu

@ionut
Occidentalii sunt liberal-democratici in general, nu (doar in lexiconul tau ar fi numiti socialisti) ? Deci si nivelul lor de impozite (care in general este mai mare decat in Romania, ca fractiune din PIB) este tot liberal democratic. Si la fel cum toate tarile liberal democratice au impus producatorilor de alimente sa listeze ingredientele, sau bancilor sa listeze dobanda efectiva (luand in calcul toate smecheriile cu comisioane peste comisioane), la fel impun si spitalelor sa aiba o transparenta la preturi. SUA este codasa in domeniul asta, dar unele state mai progresive din SUA deja au reglementari cu privire la asta (majoritatea insa nu).

Toate tarile civilizate interzic spitalelor sa faca obfscatii si smecherii cum fac spitalele din SUA, dar va veni si randul SUA sa reglementeze asta, cand poporul nu va mai suporta asta. Vad ca esti de partea anaho-capitalistilor cei cu ocaua mica si ocaua mare, si pornit tare improtriva lui Cuza, care nu le-a permis astfel de smecherii. Macar logica ta antediluviana este consistenta, dar tot antediluviana ramane.

Radu

http://business.financialpost.com/2013/03/01/if-you-had-listened-to-warren-buffett-on-gold-a-year-ago-you-would-have-made-a-lot-of-money/ arata de ce strainii sunt interesati sa cumpere terenuri in Romania si tari din lumea a 3-a.

Warren Buffet da un exemplu de un trilionar (sau 100 multi-miliardari ca el) care ar avea $9.6T la dispozitie. Atunci ar avea doua optiuni:
1) sa cumpere tot aurul din lume, cu care ar putea face un cub cu latura de doar 21 metrii, care apoi nu ar produce absolut nimic (si care a si scazut mult in ultimul an, pentru ca orice bula speculativa se sparge mai devreme sau mai tarziu)
2) sa cumpere 2 milioane km^2 de teren fertil, plus 16 din companiile majore de petrol, care impreuna ar genera sute de miliarde de profit in fiecare an.

El a dat exemplul ca sa arata cat de miopici sunt speculatorii cu aurul, si cat de profitabila ar fi alternativa de investire in terenuri si resurse. Chiar daca profitul ar fi relativ mic, de 4-5%, e mai bun decat investitia in obligatiuni de stat cu risc mic (nevorbind aici de obligatiuni din tarile PIGS, cu risc mare). Spre deosebire de bula imobiliara recent trecuta, in care valorile apartamentelor nu aveau nici o legatura cu venitul care il puteau genera din chirii, investitia in teren fertil este mult mai sigura.

Bineinteles, sunt si costuri ca impozitele pe teren, in special impozitele; dar un impozit de anual 1% din valoarea terenului nu este prilej de poticnire pentru Buffet si alti latifundiari (daca impozitul le scade profitul net de la 5% la doar 4%, nu isi vor lua jucariile sa plece). Cu atat mai mult daca impozitul este folosit pentru servicii locale–infrastructura, educatie, servicii medicale, etc, atunci localnicii vor avea si ei de castigat daca latifundiarii cumpara terenurile, si vor gasi si ei in interesul lor sa nu omoare gaina care face oua de aur. Ouale fiind serviciile finantate din impozitele platite, pentru cititorii mai densi.

Daca impozitele platesc educatie/sanatate/alte servicii locale, si daca aceste servicii locale genereaza joburi locale, atunci si localnicii vor avea mai multe oportunitati economice si problema furtului va fi mult redusa. Deci tocmai impozitele mult-urate de Ionut sunt mecanismul care poate alinia interesele latifundiarilor cu cele ale localnicilor, si asta se vede deja in Occident, unde nu se fura ca in codru. Acest model liberal-democratic (cu mai multe versiuni, spitalele pot fi si de stat si private, dar oricum sunt reglementate si macar partial finantate de stat) poate fi aplicat si in Romania.

Lucian Davidescu

În România, cu un impozit de 1% din valoarea arabilului, ai strânge în total nu mult peste 100 de milioane de euro pe an, deci cât să asiguri servicii decente pentru cel mult o săptămână. Deci ăsta nu prea poate fi vreun argument.

Radu

@LD
Un punct cheie al argumentului meu a fost ca toate impozitele sa ramana la nivel local, nu pe gaura neagra a Dambovitei, si sa fie cheltuite in mod descentralizat pe educatie si alte servicii locale, ca in SUA (si poate si pe sanatate, cum nu este in SUA). Cate salarii de invatatori rurali ar plati acesti 100M euro anual? nu crezi ca 10-15k invatatori rurali (si/sau cadre medicale) in plus ar ajuta situatia demografica jalnica a satelor?

Atunci interesele localnicilor s-ar alinia cu cele ale latifundiarilor, sa mearga bine agricultura–satele fara furt si care nu pun bete in roate strainilor ar avea mai multi bani. Cele care au probleme cu furtul si cu piedici puse strainilor ar colecta mai putin din impozite, si nu ar avea la fel de multi bani pentru servicii locale. Este un fl de argument „supply side”, doar ca s-ar baza pe fiscalitate mai mult decat pe benevolenta latifundiarilor de a lasa cateva firmituri sa cada la saraci, cum propunea Reagan in http://en.wikipedia.org/wiki/Trickle-down_economics#Criticisms (si care in mod evident a dus la explozia datoriilor, dar nu a ajutat pe majoritatea americanilor, fiindca veniturile medii sau scazut dupa ce taxele au fost taiate).

Lucian Davidescu

Whatever, într-un sat tipic de 700 de hectare arabile şi 1000 de suflete înseamnă încasări de 15000 de euro pe an, adică 15 euro pe locuitor sau vreo două salarii de funcţionar.

Radu

@LD
Pentru tine invatatorii sunt functionari? Eu cred ca numarul functionarilor poate fi redus mult prin automatizare, platile si subventiile pot fi toate procesate prin conturi de banca accesibile prin card, fara hartii si stampile. Numarul invatatorilor insa nu ar trebui taiat–in clase mai mari, in mod inevitabil mai multi copii vor ramane in urma. Daca sunt sate destul de instarite (din banii de impozite) incat sa aiba clase de 2x mai mici decat clasele din orase,nu este exclus ca familii cu copii de clase 1-8 sa ramana in sat tocmai pentru calitatea educatiei, la fel cum multi americani prefera sa stea in suburbii sau chiar medii rurale ca socotesc ca acolo sunt mai bune scolile. Bineinteles, cand copiii vor ajunge de varsta liceului, nu vor putea exista licee in toate satele, cu atat mai putin licee specializate.

Lucian Davidescu

Fie ca tine, două salarii de învăţător

Gigi Bogdan

„Cand lenesii si betivii de prin sate nu vor mai avea ce manca din furat de pe camp ce bea si cu ce sa se incalzeasca din furatul lemnelor vom vedea un nou 1907…”
Parca legea selectiei naturale mai exista inca, nu? Sau romanii ii interzic efectele? Cam asta spuneti, ca trebuie „interzisa” selectia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.