Standard
Lucian Davidescu

De ce a crescut economia în anii ’70 şi de ce a căzut la loc

Economic vorbind, stalinismul constă în spolierea capitalului agricol pentru a forţa dezvoltarea industrială. Pe termen scurt, creşterile par spectaculoase. Dar crede cineva că tâlharia chiar aduce prosperitate?

Unul dintre falsele merite găsite comunismului este acela că ar fi în stare să antreneze salturi economice spectaculoase. Nimic mai fals! La fel ca tâlharul care trăieşte bine pentru scurtă vreme după ce-a dat o lovitură, economia socialistă pare că a găsit drumul spre investiţii şi prosperitate. În realitate, este iminentă foamea. Da, exact, foamea! Este demonstrabil economic şi confirmat practic. Iată de ce:

Tranziţia de la economia agricolă la cea industrială are nevoie de capital. Prima este în mod obligatoriu sursă pentru a doua. Ăsta-i motivul pentru care moşierii şi chiaburii sunt duşmanii poporului, ăsta-i motivul pentru care ţăranii trebuie să-şi cedeze pământul sub ameninţarea armei. Capitalul – care în mod normal ştie să se gestioneze, conserve şi înmulţească în legea lui şi în interesul proprietarului – trebuie confiscat.

În civilizaţiile democratice, industrializarea a fost un fenomen natural. Cei mai abili dintre agricultori şi negustori s-au autoselectat prin propria pricepere şi au trecut mai departe, la un nivel superior de productivitate. Vorbim însă de o societate în care principalul criteriu de cernere a valorilor este piaţa. În cazul socialismului, mecanismul de selecţie este violenţa. Nu cel mai harnic agricultor, nu cel mai chibzuit proprietar, nu cel mai abil negustor va ajunge să ia decizii. Va ajunge să le ia cea mai ticăloasă, brutală şi oportunistă maimuţă. După ce îşi termină jaful şi încearcă să facă afaceri, maimuţa eşuează repede

Să ne-nţelegem – falimentul este posibil oriunde. Însă pe piaţă falimentul este un risc şi se limitează la cel care a luat deciziile greşite. Într-o ordine a violenţei, falimentul este aproape cert şi loveşte pe toată lumea. Iar când ai folosit drept capital – spoliat – resursa de hrană, faliment înseamnă foame.

Nu este o excepţie, este regula. Stalin a declanşat o foamete care a ucis câteva milioane de ucraineni în 1932. După război, din postura de învingătoare, URSS a încercat să se bazeze pe resursele agricole ale teritoriilor proaspăt ocupate. În 1946 a venit rândul României şi Moldovei – care au plătit un tribut de încă câteva sute de mii de victime.

În China, bilanţul spolierii staliniste a fost de ordinul zecilor de milioane – în anii ’60, în timpul „Marelui Salt Înainte” al lui Mao. În Cuba, foametea a ajuns în prima parte a anilor ’90 iar în Coreea de Nord în a doua. În cazul Coreei de Nord, nenorocirea este tot de ordinul milioanelor.

În România, foamea din anii ’80 a venit relativ târziu. Asta, pentru că Ceauşescu a încercat o versiune nouă – Stalinismul pe Credit. A lăsat poporului mâncarea şi s-a împrumutat ca să construiască industria. Evident, un imbecil care şi-a construit cariera fugărind ţărani cu puşca nu prea se pricepe la afaceri. Dă faliment!

Ceauşescu a cumpărat tehnologie veche şi a pus-o să funcţioneze după principii fără nici o legătură cu piaţa, sub managementul unor politruci incompetenţi. Ca în orice afacere proastă, costurile au depăşit preţul de vânzare. În mod normal, aşa un investitor trage oblonul şi pleacă acasă. Doar dacă n-are o Securitate care să-l păzească. În acest caz, încearcă să reducă costurile folosindu-se de statutul de semi-sclavie al cetăţenilor.

Cum altfel decât prin faimoasa metodă de „creştere a competitivităţii” – deprecierea monetară. Este o întreagă discuţie despre ce înseamnă şi unde duce deprecierea, poate prea complicată. În termeni foarte simpli, într-o societate agricolă, unde etalonul monetar poate fi considerat kilogramul de mămăligă, deprecierea înseamnă să faci kilogramul mai mic.Nominal, le dai oamenilor să mănânce la fel de mult, dar în realitate îi vezi cum încep să cadă. Din păcate, mintea uită mai uşor decât stomacul. D-aia îşi amintesc unii cum mâncau un kilogram de mămăligă dar omit „detaliul” că un kilogram avea doar 200 de grame iar mălaiul era cu nisip.

Găselniţa socialistă de avarie era că fiecare produs în parte avea propriul lui curs valutar – aşa numitul curs de revenire din operaţiunile de export. Atunci când absolut nimeni nu voia să cumpere o marfă, securiştii comerciali ai lui Ceauşescu erau dispuşi să accepte un dolar chiar dacă în preţuri interne l-a costat 100 de lei. De diferenţă, cineva, undeva trebuia să sufere de foame.

Şi urma să fie mai rău. Faptul că datoriile fuseseră achitate nu ajuta cu nimic. Cu o industrie ratată şi cu şanse aproape nule de-a mai obţine credite, România era în acelaşi punct ca ’60. Iar agricultura nu mai putea susţine un nou „salt înainte”, deja era nevoie de militari şi elevi pentru a culege recolta. După un deceniu în care s-a suferit de foame, urma deceniul în care s-ar fi murit de foame – de ordinul sutelor de mii sau milioanelor – după modelul Coreei de Nord.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

John Galt

Romania a devenit republica bananiera

De exemplu, in primele 10 luni, din 2010, am exportat 2.050 de tone de banane in valoare totala de 1,3 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. In acelasi timp, cantitatea de tomate vanduta in strainatate a totalizat doar 208 tone, adica de noua ori mai putin, iar cea de pepeni – 1.264 de tone, doar jumatate din cea de banane.

Nici la capitolul citrice nu stam mai prost: am exportat 2.253 de tone, mai mult decat dublu fata de cele 908 de tone de morcovi si sfecla rosie. Si de aproape cinci ori mai mult decat cele 478 de tone de varza si conopida exportate.

Piata fructelor proaspete este estimata la circa 100 de milioane de euro, insa evaziunea atinge cote alarmante. Chiar ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, spune ca aceasta este estimata la 250 de milioane de euro anual.

..

478 de tone de varza, nici macar un vaporas. In rest.. IMPORTURI! Pe credit, evident.

Asta e valoarea Romaniei, aici s-a ajuns din cauza acestor securisti incompetenti ce stiu doar sa minta, sa fure, sa insele stiind ca au spatele asigurat.

ThinkAgainRo

Cred totuşi că sunteţi prea dur!Nu există 100% nicăieri în univers!Nici comunismul( cu riscul de a fi virulent criticat) nu este 100% rău!Marile averi mondiale Uk,Spania,SUA s-au făcut tot pe principiul spolierii dar nu al propriului popor!Adica Imperiul Britanic a jefuit pe mări şi în colonii tot ce se putea jefui în 200 de ani!Spania a ras civilizaţii întregi de pe faţa pământului!SUA idem!Acum aceste ţări îşi indreaptă gurile flămânde şi lacome către Africa!Am scris într-un articol de pe blogul meu că Africa mai poate oferi o gură de oxigen pentru economia americană încă 20 de ani exact ca şi căderea provacată a fostului lagar socialist din 1989!

Alcool Imparat

Am auzit astazi un banc bun care are legatura cu statistica din articol si cu statistica, in general.

Bancul: Statistic vorbind, cei care merg cu masina cu viteza mare sunt mai putini decat cei care merg cu viteza mica. Statistic vorbind, cei care merg cu viteza mare au mai putine accidente decat cei care merg cu viteza mica. Statistic vorbind, cei care merg mai incet cu masina, sunt cei care au masini mai vechi.Statistic vorbind, cei care se urca beti la volan sunt mai putini decat cei care nu beau cand urca la volan. Asadar, statistic vorbind, ca sa reduci riscul de accident la minimul posibil trebuie sa conduci o rabla, cu viteza foarte mare si sa fii beat crita!

Asa su cu statistica asta si cu toate statisticile, in general!

Radu

Intrebare: care era cursul adevarat dolar/leu pe atunci? Stiu ca in mod artificial cursul era stabilit pe la vreo 20 lei / dolar, dar cursul adevarat era determintat de piata neagra, si cred ca era cel putin 50 lei / dolar, daca nu mai mult.

Deci sa zicem ca un mic intreprinzator care putea sa faca trafic de frontiera putea exporta in vest (sau macar Ungaria si RSFSR) covoare, becuri, paste de tomate (luand exemplele de mai sus), si cu valuta obtinuta sa aduca in tara computere, televizoare color, videouri, tigari Kent, cafea, etc. Piata libera, ce mai! Daca un mic bisnitar de frontiera ar putea face profit asa, de ce nu si statul? Bineinteles, nu inseamna ca toate exporturile erau facute cu cap, de exemplu nu cred ca avea rost de exportat radiouri si TV-uri alb-negre, care fie erau deja depasite ca tehnologie, fie erau facute mai ieftin in tigrii asiatici (Korea de Sud, Singapore, Taiwan etc) care aveau economii de scara mai mari.

Oricate se pot imputa comunismului (si se pot imputa multe), macar avea comert echilibrat intre importuri si exporturi, si macar nu avea datorie externa (desi platirea datoriilor a venit la un pret prea extern al austeritatii).

Vrea nu vrea, Romania va trebui sa ajunga din nou la un echilibru comercial in maxim 2-3 ani, ca BCE (adica Germania) nu vrea sa mai dea credite Romaniei la fel cum nu mai vrea nici tarilor PIGS, iar fluxul de bani de la capsunari nu va mai tine mult. Sa speram ca austeritatea din deceniul care vine nu va trebui sa fie la fel de crunta ca austeritatea fortata a anilor 80….

Radu

Spre deosebire de ce afirma astazi libertarienii care idolatrizeaza piata libera si mana invizibila a lui Adam Smith ca si cum ar fi Atotstiutoare si Atotputernica (cum ar fi Alex Nicolin pe acest blog), aproape nici o tara dezvoltata nu a ajuns dezvoltata fara implicarea statului in economie. Singura exceptie este Marea Britanie, unde s-a dezvoltat industria, dar UK nu a trebuit sa concureze cu nimeni in timp ce s-a industrializat.

Toate celelalte tari puternic dezvoltate (USA, Germania, Japonia) s-au industrializat (si depasit UK inainte de primul razboi mondial) prin protectionism: vezi http://en.wikipedia.org/wiki/American_School_%28e… — modelul urmat de SUA de la bun inceput de la sfarsitul secolului XVIII, si modele similare urmate de Germania si Japonia in a 2-a jumatate a secolului XIX. Statul a luat un rol activ in economie, citand din wikipedia:

The American School of economics included three cardinal policy points:

1. Support industry: The advocacy of protectionism, and opposition to free trade – particularly for the protection of "infant industries" and those facing import competition from abroad. Examples: Tariff of 1816 and Morrill Tariff

2. Create physical infrastructure: Government finance of internal improvements to speed commerce and develop industry. This involved the regulation of privately held infrastructure, to ensure that it meets the nation's needs. Examples: Cumberland Road and Union Pacific Railroad

3. Create financial infrastructure: A government sponsored National Bank to issue currency and encourage commerce. This involved the use of sovereign powers for the regulation of credit to encourage the development of the economy, and to deter speculation.

American School of economics ar fi ceva care Romania ar putea urma, prin masuri rezonabile. De exemplu, consider rezonabil un tarif de 10-15% pentru masini importate (fie noi, fie second hand). Nu consider rezonabila o taxa de prima inmatriculare care sa coste mai mult decat o masina second hand. Daca Dacia nu reuseste sa fie competitiva cu un tarif de 15% aplicat importurilor, atunci merita sa dea faliment.

Ca si in industrie, la fel si cu agricultura–taranii romani nu vor putea produce niciodata la fel de ieftin ca agricultura industriala de pe alte continente, care are energie (deci si ingrasaminte, irigatie) mai ieftina, si mana de lucru e din lumea a treia, si de aceea gasesc un tarif moderat rezonabil. Dar daca un tarif de 15% pe importuri agricole nu este suficient ca sa faca taranii romani competitivi, atunci nu merita sa fie sustinuti mai mult.

Alex Nicolin

@Radu

Mercantilismul nu duce decat la saracirea consumatorilor si la cartelizarea producatorilor, cu efectele politice de rigoare. Mercantilismul si socialismul reprezinta un pentru orice economie un cocktail fatal pe termen lung. Calea de mijloc este o iluzie, in realitate exista doar piata si stat, iar alegerea e asemanatoare cu cea intre iaurt si cianura 🙂

John Galt

Radu, uite de aia suntem noi in Evul Mediu si secolul trecut: din cauza unora ca tine, care cred ca "traficul de frontiera" e un lucru bun. Ca rolul Statului e sa traga curent electric la sate si sa faca autostrazi.

Ca stie mai bine ca un intreprinzator privat pe unde trebuie sa treaca o cale ferata.

Ciudat e ca desi habar nu ai nici economie si nici logica, mai vrei sa-i obligi si pe altii sa faca ce vrei – in numele "binelui comun", evident. Ce daca pana la urma sunt banii lor (si nu ai tai), tu le vrei binele. Cu forta.

Si dupa aia te miri de ce nu merge nimic.

mobutu

comunismul, fascismul, socialismul sunt 100% rele!

un cititor

Imaginea atasat postarii nu mi se pare sugestiva.

Ca sa vorbim de aşa numitul curs de revenire din operaţiunile de export, trebuie prezentate exporturile (inclusiv lucrari si servicii) si cursul de revenire pentru acele produse (lucrari, servicii).

Ca o paranteza, cit era cursul de revenire pentru utilajele petroliere si cit era cel mediu (global) ?

Bogdan

"La fel ca tâlharul care trăieşte bine pentru scurtă vreme după ce-a dat o lovitură, economia socialistă pare că a găsit drumul spre investiţii şi prosperitate."

sa inteleg ca ciclurile de business, recesiunile, depresiunile si bumurile nu sunt altceva decat crestere constanta si lipsita de probleme ? … la fel ca si in comunism in capitalism exista perioade de foame si faliment … nu pt ca se imprumuta statul sa construiasca mamuti industriali pentru "progresul social" si pentru ca se imprumuta "afaceristi" oportunisti gata de specula sa-si cumpere o blonda si o decapotabila … totul de dragul economisiri banilor si folosirea lor in investitii …

Viziunea ta e prea simplista … comunismul poate sa investeasca la fel de inteligent la nivel macro … cu conditia sa puna oameni competenti in fruntea companiilor de stat. Cat despre progresul "economic" singurul lucru care conteaza cu adevarat e tehnologia …

Mersi pentru exemplele de esecuri comuniste … correa de nord izolata si condusa de un nebun, china cu o populatie imensa si infometata de resurse si cuba … care a fost de fapt un miracol economic avand in vedere ca si-a pierdut toti partenerii comerciali odata cu caderea comunismului a fost sub embargo american 50 de ani si are resurse foarte mici.

"near-total embargo since February 7, 1962"

"In 1996, Congress passed the Helms-Burton Act, which further restricted United States citizens from doing business in or with Cuba, and mandated restrictions on giving public or private assistance to any successor government in Havana unless and until certain claims against the Cuban government are met."

Compara Cuba cu alte state invecinate … Jamaica, Haiti, Honduras, Nicaragua si vezi diferenta la nivel de trai, gni, hdi…

Cand incepi sa descrii fenomene economice si esecurile unor tari ia in calcul resurse, politica (democratic sau totalitar), relatii externe (izolat sau nu), populatie cultura etc.

A nu se intelege gresit … nu sunt pro economie comunista … cel putin nu sub forma actuala … si nu va mai victimizati pentru ca statul e un talhar corupt si incompetent … puneti mana si apucati-va de activism daca nu va place … sau mergeti in Hong Kong.

Radu

Ce am zis de traficul de frontiera a fost doar un comentariu despre comertul extern care era posibil si in vremea comunismului, nu ca as fi adept la asa ceva sau altfel de smecherii.

Punctul scolii americane de economie (al carei adept sunt) este ca statul, desi nu e bine sa dirijeze economia (cum ar fi modelul francez din secolul XX) e bine totusi sa aiba un rol in infrastructura fizica, infrastructura financiara, si suport al industriei in general (incluzand tarife protectioniste cand e nevoie). Istoria arata clar ca a functionat foarte bine modelul atat pentru America, cat si pentru toate statele industrializate ulterior.

Aceasta scoala am contrastat-o cu istoria revizionista a libertarienilor, care sustin ca fondatorii Americii ar fi fost libertarieni, si ca rolul statului trebuie minimizat la securitate (armata, politie) si justitie, dar in rest sa fie o jungla darwinista. Acest sistem utopian (de unde se pare ca ai si nickname-ul) nu a fost practicat niciodata de nici o tara, deci sa recomanzi Romaniei un sistem utopic nepracticat de nimeni pana acum mi se pare cam dubios.

Romania nu a avut niciodata un sistem economic sanatos, bazat pe rule of law–nici sistem american, nici sistem britanic, ci doar sistem fanariot, putred de corupt. Aproape orice sistem ar fi mai bun, cata vreme s-ar respecta legile, si legile sa fie facute cu cap (mai bine un set mic de legi dar sa fie respectate, decat legi multe si nerespectate)

Vorbind de electrificatie rurala, sa stii ca nu e ceva comunist. Daca lasi companiile private de capul lor, nu o sa electrifice niciodata localitati izolate, sau sa aduca broadband la ele. http://en.wikipedia.org/wiki/Rural_electrificatio… arata ca numai dupa ce guvernul american (in timpul presedintelui Roosevelt) a dat subventii si alte incentive financiare a ajuns electricitatea, si ulterior telefonia si internetul in locatiile rurale. Astfel fermele de familie pot fi la fel de bine informate precum mega-fermele, si au macar o sansa sa supravietuiasca.

E paradoxal cum unii libertarieni (nu toti, doar cei extremi si dogmatici) vad statul ca singurul rau, cand statul e singurul lucru care poate proteja micii fermieri si micii intreprinzatori de catre presiunile monopolistice ale marilor companii. Daca guvernul federal SUA nu spargea monopolurile de petrol, otel, etc la sfarsitul secolului 19, si daca nu spargea apoi monopolul AT&T in anii 80, nu ar fi avut America o economie atat de dinamica. La fel si politicile interventioniste cu Federal Reserve Bank, New Deal din anii 30, Medicare din 1965 au devenit parte integrala a SUA, si nici republicanii cei mai de dreapta nu vor sa le elimine (cu exceptia lui Ron Paul, care este singurul libertarian din Congresul SUA).

Cum iti explici ca libertarienii nu au ajuns la putere in nici o tara din lume, nici macar in America, care este cea mai de dreapta? Partidul libertarian nu a reusit niciodata sa ia mai mult de 1% din voturi, si factiunea libertariana din partidul Republican ramane doar un fringe.

Sunt multe locuri in SUA departe de civilizatie, unde se mai aduna libertarieni sau survivalists sau tot felul de oameni, cumpara cateva zeci de mii de hectare, si pot ei sa isi faca cum vor societatea. Nemaivorbind de comunitati religioase, precum Amish, care traiesc cum vor, si statul ii lasa in pace (nu platesc nici o taxa, nu sunt obligati sa isi trimita copiii la scoli de stat, chiar si reforma sistemului de sanatate a lui Obama are o clauza care face exceptie special pentru astfel de cazuri)

Daca tu vrei sa te duci in http://en.wikipedia.org/wiki/Galt%27s_Gulch#Galt…. si sa fii liber de restul societatii, esti liber sa faci ce vrei, sunt multe locuri in lume unde statul nu te-ar deranja. Sau chiar unde statul este inexistent, precum Somalia. Dar economia cea mai dinamica in SUA este in statele care sunt cele mai "interventioniste"–New York si California, unde sunt si taxele cele mai mari, dar si infrastructura cea mai buna.

Nickmann

Frumos articol. In sfarsit un punct pe unul din multii i pe care comunismul i-a produs, iar nostaligici inca isi vand aceleasi izmene-ntoarse ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu. Si daca imi dati voie sa aduag ceva tot legat de economie. Asta mai ales pentru nostalgici. Nici un loc de munca nu a fost dat, in termeni reali, la dispozitia muncitorului. Nici o casa nu a fost data, tot in termeni reali, muncitorului. In prima varianta, locul de munca era un mod de legare si control in sistem, ca doar nu te puteau lasa sa stai de capul tau si sa nu faci nimic. Toata lumea trebuia sa traga la jug, ca ii placea sau nu, pentru a acoperi lipsa lor de compententa de a implementa politici eficiente de a functiona economic si mai ales, social. Adica, locurile de munca date erau doar niste vise, fiindca oricum toti trageau, dar fara rezultate. Iar la faza cu casa, toti plateau chirie, li se tragea din salariu, iar drept de proprietate, bine inteles, din parti. De aceea si-au permis sa ia oameni cu ridicat si sa-i mute de la sate in porumbare sa lucreze in fabriciile neproductive, consumatoare si fara o piata de desfacere. Ca doar si comunisti au facut industrie dupa cum gandeste tot romanul: sa aiba, nu sa-i fie de folos.

PS Partea trista. Se vede strategia de gandire economica in politiciile ineficiente ale scolitilor de pe bancile lui Ceausescu, in clasa actuala politica. Partea trista, dupa cum merge invatamantul de azi si sistemul de pupincurism, nu exista un termen mai relevant, vom intra intr-un viitor intr-un colaps similar politiciilor ineficientei. Sau, daca avem noroc, ne mentinem la o constanta a incompetentei.

ova

Talharia inseamna prosperitate !

Se vede azi, la unii oameni de afaceri, sa nu spuneti ca Dinu Particiu a fost alba-ca -zapada cand si-a inceput afacerile sub umbrela pnl-ului .

Lucian Davidescu

@John Galt

Să exportăm şi maimuţele!

@ThinkAgain

Nici Rîmaru nu era 100% rău, dar dacă găseşti unul să-l ţii la tine acasă

@Alcool

Bancul e şi greşit şi prost. Râzi tu, dacă vrei 😛

@Radu

Cursul adevărat era de 100 de lei/pachet Kent

@un cititor

"Ca sa vorbim de aşa numitul curs de revenire din operaţiunile de export" trebuie să spunem de la început că e o inepţie generată de incompetenţa unui sistem condus de tâlhari.

@Bogdan

"comunismul poate sa investeasca la fel de inteligent la nivel macro"

Trebuie doar un popor masochist care să tot experimenteze până reuşeşete. Că pân'acum n-a reuşit niciunul

Sigur, scuze se. găsesc tot timpul: "Un eşec + o scuză bună = un succes"

@Nickmann

Păi văd lucrurile chiar simplu. Dacă era aşa bine, dacă ceauşescu "dădea locuinţe şi locuri de muncă" de ce nu deschidea graniţele să-i lase pe oameni să aleagă să rămână aici, la "mai bine"

@ova

Întrebarea era dacă tâlhăria îţi aduce ţie prosperitate.

Dan

Dacă era aşa bine, dacă ceauşescu “dădea locuinţe şi locuri de muncă” de ce nu deschidea graniţele să-i lase pe oameni să rămână aici, la “mai bine”

Daca deschidea granitele doar dand libertate la "plecare" … poti fi zigur ca acum aveam cam…0 tigani, evrei, unguri, sasi, [romani care au mai vazut sau auzit ceva de p'afara] si o mare gramada de romani indobitociti care nu isi puteau da seama de cat de rau le este defapt ….

Dar ce te faci daca in momentul in care opincaru' dadea liber si toti ceilalti puneau interdictie "democratic" asa cum au facut-o cand am intrat cu mic cu mare in UE ??

Nickman face o observatie foarte buna asupra situatiei invatamantului din timpul comunismului — actualii conducatori sunt "scoliti" in acele vremuri… si uite ce bine ne este. In acele vremuri din pacate cea mai mare plaga a fost infierarea oamenilor cu ceva in cap, "intelectualii" … foarte rau ne-a facut asta… si inca practicam aceste obiceiuri ..

Radu

@Lucian "Cursul adevărat era de 100 de lei/pachet Kent"

Bine exprimat, probabil ca 100 lei includea si un "premium de contrabanda". Deci presupun ca daca statul roman ar fi lasat cursul valutar sa fie liber, cursul ar fi undeva pe la 50 lei / USD. Deci cateva din lucrurile de mai sus puteau fi exportate profitabil. Nu inseamna ca era si moral–nu e bine sa infometezi populatia pentru a obtine valuta.

Din lucrurile de mai sus, se pare ca Romania putea exporta profitabil cele lowtech–care puteau fi exportate cu 30-40 lei / USD. Probabil(*) ca nu se merita ca Romania sa exporta produse "hi-tech" cum ar fi radiouri si televizoare, care oricum erau depasite tehnologic, si Romania incerca sa vanda tehnologia anilor 1965 (in care de abia se schimbasera componentele de la tuburi la tranzistoare), pe cand restul lumii in 1985 era de mult la circuite integrate.

* E o exceptie la anumite produse cu pret marginal foarte mic, dar pret fix foarte mare. De exemplu produse care necesita o investitie foarte mare fie in capital fizic (farmaceutice) fie in IP (filme, muzica, carti, software), care o data facute merita exportate la orice pret care acopera macar pretul marginal. Dupa acelasi principiu, companiile farmaceutice americane vand medicamente noi cu patent la preturi derizorii in restul lumii (sa zicem 5 centi pastila pentru pastile de hipertensiune), iar americanilor le cer aproape un dolar pastila, ca sa isi recupereze costurile de marketing, R&D, capital, si management. Dar la exporturi sunt multumite sa isi recupereze macar costurile de productie. Uneori duce la rezultate imorale, de exemplu cunosc personal pe cineva cu cancer terminal care nu mai are sanse sa traiasca pentru ca nu a putut plati 80 mii dolari pentru un tratament de chemoterapie, pe cand in alte tari acelasi tratament ar fi costat doar cateva mii de dolari si oricum ar fi fost acoperit de stat sau de un sistem de asigurare care nu discrimineaza impotriva oamenilor cu conditii pre-existente. De aici si multe batalii politice, intre majoritatea populatieti si unii politicieni care ar vrea ca americanii sa poata reimporta medicamente din Canada sau UE, si majoritatea politicienilor (care sunt in pat cu lobby-ul farmaceutic) care zic ca asa ceva ar duce la falimentarea celor 5 mari companii farmaceutice. Adevarul e undeva pe la mijloc, sa speram ca va fi gasit de Congress.

Revenind la subiect, de exemplu daca China sau India ar fi oferit Romaniei comuniste o suma mica (sa zicem cateva sute de mii de dolari) pentru dreptul de a difuza toate filmele romanesti, RSR ar fi fost in castig sa accepte. Lasand la o parte faptul ca statul RSR avea monopol in filme etc (cu care nu sunt de acord, in subiectul culturii sunt pentru o privatizare totale ca in SUA).

Flavian

Dileme existentiale…

De ce a crescut economia Romaniei în anii ’70 şi de ce a căzut la loc in anii 80 ?

De ce a crescut economia Americii in anii 90 si de ce a cazut la loc in anii 2000 ?

De ce a crescut economia Chinei in anii 2000 si va cadea in urmatorul deceniu ?

Alex Nicolin

De ce era asa bun blogul Dileme Existentiale acum 2 ani si de ce acum a dat-o in diverse? 😉

ionut

"aproape nici o tara dezvoltata nu a ajuns dezvoltata fara implicarea statului in economie"

Asta e o "minciuna in fals", daca pot sa spun asa. Da' asa e cand susrsele tale de informare/studiu se reduc la "wiki".

"Dezvoltarea" s-a produs in ciuda? interventiei statelor in economie. Care interventie si control n-au cum sa fie decat crescatoare (pe termen lung) ceea ce se vede cu ochiul liber. In asta consta utopia, ca odata infiintat, un stat nu poate ramane "minim".

"Partidul libertarian nu a reusit niciodata sa ia mai mult de 1% din voturi"

1) "Partidul libertarian" e un oximoron.

2) Libertarienii sunt atat de putini, e clar ca n-au dreptate! Ce sofism!

"Protectionism"-ul e o tampenie. Colaborarea e scopul, nu izolarea.

Monopolurile nu exista decat cu ajutorul statelor. Nici un stat nu lupta cu monopolurile (decat declarativ pentru berbecii naivi), el insusi fiind un monopol mentinut prin forta, este cel care le inmaneaza si sustine prin bariere specifice (birocratice).

Lucian Davidescu

@Dan

Dar ce te faci daca in momentul in care opincaru’ dadea liber si toti ceilalti puneau interdictie “democratic” asa cum au facut-o cand am intrat cu mic cu mare in UE ??

Ăsta-i drobul de sare

@Radu

Da, numai că pachetul de Kent a costat jumătate de dolar în anii '90 🙂

@Flavian

Nu întotdeauna din aceleaşi motive

punk

Crocant "straw-man". Nu pricep, exista cumva armate vaste de nostalgici care pandesc ocazia sa ia puterea si sa-l cloneze pe nea Nicu ? Daca industrializarea s-a facut cretin in timpul comunismului, inseamna ca solutia economica e renuntarea la industrie si ctitorirea de mall-uri ?

@Echipa de soc: sa pretinzi ca desfiintarea statului e solutia la pericolul comunismului e echivalent cu a-ti da foc la casa de frica hotilor 🙂

Liviu Petre

In termenii analizei asa, high-level, a unei corporatii:

– in anii '60-'70, corporatia Romania a avut un balance sheet cu asset-tangibile (electrocentrale, otelarii, poduri, sosele, sonde, strunguri, raboteze, caclulatoare, etc.) si intangibile (brandul de tara independenta, lider tanar opus Moscovei, savanta de renume mondial:), goodwill occidental, etc.) in continua crestere (dar cu current assets, e.g. cash, modeste sau dubioase, vezi imprumuturile acoradte lumii a 3-a) si cu un income statement "pe rosu" sau oricum, cu profit insuficient ca sa finanteze activele. A ramas astfel ca aceasta crestere a activelor sa fie finantata in cea mai mare parte prin 'liabilities' financiare, inginerii DIE, etc.

– in anii '80, deprecierea si canibalizarea accelerata a activelor din anii '70 (chiar si nea Nicu si-a mai pierdut genialitatea, brandul de tara s-a prabusit, etc.) a facut cu atat mai putin posibil un profit 'from operations' (chiar si cele speciale au fost pervertite de 'baieti' si au pana astazi un ROA negativ), iar finantarea 'bilantului' prin liabilities nu a mai fost posibila decat prin concesii facute rusilor pentru mai mult gaz, mai multe minereuri (cele financiare au avut povestea lor dramatica bine cunoscuta). Cu alte cuvinte, bilantul Romania s-a contractat.

Cu toate astea, greseala facuta dupa 1990 si pana acum este sentinta cel putin dogmatica, daca nu direct interesata, ca Romania este "un morman de fiare vechi". Desigur, ca 'business', Romania dinainte de 1990 este cu atat mai putin viabila acum (nici nu a fost vreodata), dar au existat si exista inca un mare numar de 'assets' care au demonstrat ca pot produce profit substantial (Sidex, Alro, Petrom, IAS-uri, you name it…). Cum facem ca acest profit sa ramana in Romania? Simplu 🙂 : ramanerea lor in proprietate romaneasca (de stat, privata), sales crescute (cerere interna stimulata prin intreventionism), management performant (opex scazute-furturi, sinecuri, etc.-, surse de finantare (banci romanesti!) si desigur, multe, extrem de multe altele…

Lucian Davidescu

@punk

"Exista cumva armate vaste de nostalgici care pandesc ocazia sa ia puterea si sa-l cloneze pe nea Nicu?"

Se poate spune şi aşa, ca o metaforă. Chiar şi în rândul multor anticomunişti, mecanismele de gândire au rămas tot ălea.

Îţi dau un simplu exemplu de atitudine – aia cu "eliminarea intermediarilor din pieţe" pentru "scăderea preţurilor". Cei care cer asta pretind implicit ca ţăranul să facă o muncă în plus – pe aia de vânzător – dar să ceară acelaşi preţ. Ăsta-i stalinism 🙂

Cât despre straw-man… cine a spus că "solutia economica e renuntarea la industrie si ctitorirea de mall-uri"? Cine, cine???? 😛

@Liviu Petre

Ce-au făcut cehii cu Skoda?

Liviu Petre

@Lucian Davidescu: Au cedat profiturile viitoare germanilor.

Aaaa, cehii nu erau in stare sa reconstruiasca o afacere cum trebuia sa fie Skoda? Nu erau competenti tehnic? Ba da, aveau generatii de ingineri in spate, puteau avea in '90 acces la transferuri tehnologice, puteau in decurs de 6-7 ani sa ajunga tehnologic la nievlul nemtilor. Adica cum, sud-coreenii Hyundai, Daewoo, Samsung, Kia, etc. au putut in 20 ani sa se bata de la egal la egal (pana cand le-au pus si lor frane americanii) cu toate numele grele din EU, Japonia, si State, si cehii nu ar fi putut?

Nu aveau cehii pietele lor traditionale si nu stia si Skoda sa dea spagi la o adica (afacerea Skoda!) pentru expansiune, cum a demnostrat Mercedes Benz?

Ce le(ne)-a lipsit au fost viziunea si actiunea politica, determinarea (asiatica?), patriotismul sau nationalismul (nomina odiosa, nu-i asa?) care nu le-a lipsit sud-coreenilor (sunt convins ca si nord-coreenii, odata scapati de nebunii ce ii stapanesc momentan, vor fi in 25 ani in elita economica a lumii, pentru ca au sau le-au fost impuse fortat, in mod absurd dar nu conteaza, mentalitati de invingator).

Asa, chiar daca au plecat de la nivele de dezvoltare, educatie, ect. infinit mai inalte decat sud-coreenii in 1950, cehii (si noi) au acceptat impunerile noii 'diviziuni internationale a muncii': ei, germanii (francezii, japonezii, olandezii, coreenii, americanii, britanicii, etc.) cu ingineriile de tot felul iar cehii cu surubelnita si filmele porno.

Intr-o lume "care pe care", si ei si noi am ramas buni doar de pozitia doggy style (ne-am pus capra, pentru necunoscatori :)). Scuze!

Lucian Davidescu

@Alex

Prea tare! 😆

@Liviu Petre

Deci cehii au greşit că au vândut Skoda iar noi am procedat corect că am (mai) ţinut Dacia?

Asta-i ca diferenţa dintre teorie şi practică:

Bula vine la tasu:

– Tata care e diferenta dintre teorie si practica?

Ta'su filozof:

– Sa-ti explic.

Cheama nevasta, fiica si soacra.

– Bai nevasta daca un arab ti-ar da o mie de parai te-ai culca cu el ?

– Da barbate ca ne-am pune faianta in baie, am pune parchet pe jos…

– Bai fata tatii daca un arab ti-ar da o mie de parai te-ai culca cu el ?

– Da tata ca mi-as lua blugi si geaca si m-as duce la turci…

– Bai mama soacra daca un arab ti-ar da o mie de parai te-ai culca cu el ?

– Da baiete ca as lua o masina de spalat si vase Zepter…

– Vezi ma Bula noi in teorie avem trei mii de parai dar in practica avem

trei curve.

</blockuote>

Radu

@Alex Nicolin: foarte interesant clipul TED, e argumentul cel mai bun pentru interdependenta oamenilor si impotriva fanteziilor de tip Galt's Gulch ale libertarienilor. Pot sa traiasca de capul lor daca vor, dar de unii singuri nu pot face prea multe; poate vor reusi sa faca un comutator… Cand devine mai clar cat de interdependenti sunt oamenii, ar trebui sa fie clar si ca statul are un rol necesar in economie (si nu doar in aparare nationala, politie si justitie, cum zic libertarienii).

Idea ca impozitul pe proprietate este echivalent cu exproprierea pare auto-evidenta libertarienilor, dar 99% din oameni nu sunt asa extremisti, si tocmai de aceea in nici una din zecile de tari democratice din lume libertarienii nu au ajuns la putere. Zicala libertarienilor extremisti englezi de acum 300 de ani era foarte anti-comutariana, "every man for himself, and devil take the hindmost". Ei erau social-darwinisti inainte de a se naste Darwin, dar din fericire in nici o tara nu au ajuns sa isi puna in practica ideologia.

Eu mai degraba cred in deviza: "o societate trebuie judecata dupa cum isi trateaza pe cei mai slabi membrii". Si democratiile occidentale au reusit sa aiba grija de cei mai slabi cetateni (handicapati, bolnavi, batrani, etc) si sa aiba economii dinamice in acelasi timp. Daca vrei sa nu ajunga batranii sa scurme prin gunoaie dupa coaje de cartofi (ca nu pe toti ii va duce capul sa investeasca cum trebuie pensiile private facultative), atunci statul trebuie sa oblige oamenii sa retina parte din salariu pentru un sistem de pensionare obligatoriu (fie de stat, fie privat).

In general, impozitele ingaduie mult mai multa libertate decat directivele care sunt la moda in birocratia UE. De exemplu eu nu sunt de acord cu directiva paternalista de a interzice becurile incandescente. Mult mai potrivita ar fi o acciza destul de mare, sa zicem 100%, cum e si pentru tigari sau alcool. Si atunci 90% din populatie ar fi motivata sa cumpere becuri mai eficiente (fie fluorescente, fie cu LED-uri), dar cei 10% care chiar vor becuri incadescente vor putea sa cumpere in continuare.

La fel si cu directivele de eficienta la autoturisme–decat sa dirijeze statul cat de eficiente sa fie masinile, mult mai simplu si frumos sa fie o acciza pe benzina, si atunci oamenii pot judeca si singuri ce masina vor si cat ii tine buzunarul sa cheltuie pe benzina. E paradoxal (ca sa nu folosesc alt cuvant) ca libertarienii extremisti se opun la accize, impozite si taxe in general, cand ele ingaduie mult mai multa libertate decat directivele categorice.

Liviu Petre

@Alex Nicolin: ei, da, un filmulet hazliu ca multe altele. Si ce ne spune noua baiatu' ala (fac pariu insa ca nu stie sa schimbe o priza, si-a outsource-sat tot ce nu este core business, adica 'caterinca')? Bullshit de divertisment, asa ca sa "ne radem", bah, ce prosti e unii:

– in era Meiji, Japonia a facut saltul de la arcul cu sageti si marina calareata, la otelarii, santiere navale, trenuri, cuirasate, telegraf, super tunuri, etc., adica practic a construit "toaster"-e super performante, plecind de la ZERO (nu fighter-ul de mai tarziu, ci baza tehnologica, de infratstructura si manufacturiera) dand totul pe fast forward. Cum a fost posibil? Esenta a fost ethos-ul, determinarea, cultura nationala, spuneti-i cum vreti, si raspunsul pe care si l-au dat la intrebarea pe care si-au pus-o dupa ce tunurile commodore-ului Perry i-a facut praf si pulbere: ce vrem sa fim noi ca tara si popor? Restul a fost fucking hard work (suna mai convingator decat desuetul 'munca', nu-i asa?) pe un pumn de orez.

– in China anilor 1950 si inceputul anilor 1960, in fiecare sat chinez, in urma indicatiilor pretioase ale presedintelui Mao, satenii au construit cate un cuptoras in care au inceput sa fabrice otel, probabil ca sa isi faca sape si cazmale, dar mai mult ca sigur, ca sa dea o lovitura imperialismului american. Desigur, totul a fost un fiasco total dpdv economic si s-a renuntat apoi pe sest la productia de otel la sate. A urnat apoi revolutia culturala, etc., dar cand niste lideri nationalisti luminati precum Ciu-En-Lai si Deng-Siao-Ping au preluat controlul, miliardul de tarani care se jucasera de-a otelarii erau pregatiti ca popor sa "dea toastere (lista concreta e prea lunga) la tot cartieru' (mondial)". 'Taranii' aia fac acum si avioane stealth, si sateliti, se pregatesc sa trimita chinezi pe Marte, ne fac noua tablete, si alte cate…

In concluzie, asta e, poti avea nenorocul sa fii pus la munca de-ti sar capacele, si sa ridici hidrocentrale cu roaba si tarnacopul si sa nu te bucuri de ele si peste 50 de ani sa vina un urmas si sa te "faca" dintr-un click (chit ca fara munca ta, urmasul nu avea electricitatae necesara sa se "dea' pe net): bah, da' comunistii aia tare prosti mai era, am vazut eu pe youtube…, de ce dracu' n-au cumparat totul de-a gata de la americani, ca era la oferta?

@Lucian Davidescu: comentariu tricky, da' nu destul: nu era vorba de 'tinut' Skoda sau Dacia. Optiunea cea mai proasta(aleasa de noi la inceput cu Dacia) era "tinutul", adica incremenirea in ce era inainte de '90, optiunea mai buna era vanzarea (cum au facut cehii cu Skoda si mai apoi, noi cu Dacia) si optiunea cea mai buna era dezvoltarea afacerii pastrind-o in proprietate nationala (de stat, privata, doesn't matter). Este drept ca ultima optiune cerea "Blood, Sweat and Tears" (and brains, and cojones), da' cui sa ceri si cine sa ceara?

Cat despre bancul cu Bula: o aruncare in derizoriu. Baiete, inc-o halba!

Radu

@Lucian, despre intrebarea cu Dacia.

Raspunsul este ca Romania trebuia sa se axeze la competentele sale mai bune, printre care nu era fabricatia de masini. Cel mai bine era sa vanda Dacia la Renault imediat, cum facut si cehii cu skoda, ca din cauza economiilor de scara, in toata lumea nu e loc decat de vreo 12-15 producatori de masini eficienti (si chiar si acestia impart intre ei platforme tehnologice, cum este in alianta Renault-Nisan, Ford-Mazda, etc, pentru ca in anumite cazuri e vorba de economii de scara care devin optime doar la productii de milioane de unitati).

Romania se putea concentra mai degraba la ce era deja foarte buna, de exemplu tehnologie petroliera, se puteau face miliarde de dolari in contracte cu tari arabe (care in majoritatea cazurilor nu au expertiza). In era globalizarii, fiecare tara de marime mica sau medie e bine sa se specializeze in doar cateva domenii. Deci Romaniei ii raman lucruri la care fie are (sau avea) expertiza de varf (cum ar fi industria petroliera), sau lucruri unde locatia aproape de piata Europei de Vest ii da un avantaj mare fata de China, Korea, etc–de exemplu productia de vagoane de tren.

Si de ce nu, agricultura–Romania are solul si clima printre cele mai bune din UE la anumite culturi, doar irigatie ii mai lipseste (si lipsa de furt). Si facilitati fiscale facute cu cap, sa nu fie lasat pamantul nelucrat. Daca unii proprietari nu vor sa isi lucreze pamantul si nu vor nici sa il vanda, sa il concesioneze altora care sa il lucreze, si apoi cu circa 10% din banii rezultati din chirie, sa isi plateasca impozitele. Daca esti proprietar al unui teren care valoreaza 100k euro, si poti sa il inchiriezi cuiva cu 10k euro pe an, atunci nu e o mare povara sa platesti un impozit de 1k euro pe an.

Cand scriu de impozite pe teren si alte proprietati, sustin impozite la nivel local–de localitate sau judet, care sa finanteze servicii locale: politie, spitale, educatie. Poate ca unele judete for fi mai libertariene, cu taxe aproape nule si servicii pe masura. Dar cred ca se va ajunge la un echilibru destul de bun prin democratie, ca nu mai sunt romanii asa imaturi incat sa isi dea votul pe mici si bere.

Inca un punct despre impozitul pe pamant: Adam Smith, apostolul capitalismului, argumenteaza ca impozitele pe teren sunt taxele care au cel mai mic efect negativ asupra economiei. Cu alte cuvinte, daca taxele sunt un rau necesar (ca nu poate exista stat fara taxe), atunci terenurile trebuie impozitate. Mai multe detalii la:

http://en.wikipedia.org/wiki/Land_value_tax#Class
si
http://en.wikipedia.org/wiki/Georgism
ba chiar si foarte interesantul articol:
http://en.wikipedia.org/wiki/Geolibertarianism

deci in mod clar, mai exista si libertarieni cu neuroni functionali, care nu cred ca orice impozit este expropiere.

Radu

Era sa uit sa mentionez alianta Ford-Volvo. De fapt fosta alianta, ca dupa criza financiara a lui Ford, au cumparat chinezii de la Geely divizia Volvo cu $1.8B: http://en.wikipedia.org/wiki/Volvo_Cars#Geely_acq

Deznodamantul este cam trist, industria auto suedeza este acum in curs de lichidare, si firma Volvo va fi folosita doar ca un capat de pod pentru exporturile auto chineze in Europa. Sau poate se vor face in serie mica cateva masini de lux, la fel cum si britanicii inca mai au Rolls Royce si Aston Martin (sau Jaguar, care e cumparata de indienii de la Tata Motors). Dar cu o floare nu se face primavara, si industria auto e practic kaput. Asta este si soarta Romaniei, daca muncitorii de la Dacia nu vor fi de acord sa lucreze cu aceleasi salarii ca muncitorii Renault de la fabricile din Turcia si Maroc (vorbesc aici de paritate la salarii brute, ceea ce ar insemna ca in Romania salariile nete sa fie mai mici decat in Maroc).

In orice caz, daca suedezii nu reusesc sa mentina o industrie auto independenta, desi sunt puternic integrati economic cu restul scandinaviei, si in Scandinavia se vand mult mai multe masini noi decat in Romania, cu atat mai putin are sanse Romania. Asta e, piata libera duce la dezindustrializare, cel putin daca nu exista tarife protectioniste.

Un alt mod de a face industria romaneasa mai competitiva este sa nu se mai taxeze munca, ci doar consumul (TVA) si proprietatea (cu impozite la nivele occidentale–intre 1% si 2% din valoarea proprietatii anual). Vorba lui Adam Smith (vezi comentariul de mai sus).

Lucian Davidescu

@Radu

Interdependenţa oamenilor funcţionează cel mai bine când e liber-consimţită 😉

@Liviu Petre

"optiunea cea mai buna era dezvoltarea afacerii pastrind-o in proprietate nationala (de stat, privata, doesn’t matter)"

Dacă era aşa simplu o făceau comuniştii

Alex Nicolin

Dezvoltarea economica nu se construieste exclusiv pe determinare si munca orbeasca. Toata munca din lume este inutila, daca nu exista un mecanism de coordonare eficient. Pentru grupuri de cativa indivizi, si pentru o diviziune simpla a muncii planificarea centrala functioneaza, insa pe masura ce gama de produse si servicii necesare devine mai variata, si implica operatiuni de productie mai complexe, e nevoie de cu totul altceva, si anume de piata. In lipsa pietei, preturile nu se pot forma, iar calculul economic este imposibil. Fara calcul economic, eficienta este doar o iluzie. Motivul pentru care economiile socialiste au rezistat atat de mult nu e patriotismul, intelepciunea conducatorului ori harnicia oamenilor. Dupa cum spuneam, aceste aspecte sunt insuficiente pentru a asigura supravietuirea, daramite cresterea economica. Ceea ce le-a tinut in viata atat de mult timp au fost schimburile informationale si materiale cu pietele libere. Desi erau incapabili prin definitie sa stabileasca preturi, planificatorii le copiau pe cele de pe pietele externe, pentru a asigura un minim grad de coordonare economiei socialiste. Chiar si ei erau constienti ca socialismul este imposibil din punct de vedere economic! Schimburile comerciale au permis si importul de capital, sub forma factorilor de productie si a metodelor tehnologice. De multe ori, aceste importuri nu au facut decat sa aduca utilaje si metode de calitate inferioara, abandonate in economiile avansate.

Alaturi de lipsa coordonarii, cea a capitalului a impiedicat productia de bunuri competitive la export. Astfel, importul de capital nu s-a putut face decat cu mari sacrificii, inclusiv prin vanzarea la pret de dumpinga bunurilor de consum pe pietele externe, pierderea fiind acoperita prin supraexploatarea muncii, posibila datorita naturii coercitive a sistemului. Cu toate dificultatile intampinate in procurarea capitalului, acesta a inceput sa fie risipit odata ce a ajuns in economia socialista, ca si consecinta directa a lipsei cronice de coordonare, si a lipsei stimulului de consevare a acestuia, reprezentat de calitatea de proprietar. Directorul uzinei nu era decat un birocrat ale carui singure criterii de performanta erau nivelul absolut al productiei, determinat de comitetul planificarii, si de cele mai multe ori obedienta fata de Partid. Proprietatea asupra factorilor de productie administrati, a tuturor in teorie,a nimanui in practica, lucru care duce inevitabil la dilutia responsabilitatii. Dupa cum spuneam, contactele cu pietele externe, mai mult sau mai putin voluntare, au fost esentiale pentru supravietuirea socialismului. Din aceasta cauza, ideea socialismului mondial este una complet irealizabila in practica! Odata ce socialismul este izolat de pietele [relativ] libere, orice forma de coordonare este iremediabil pierduta, iar economia intra intr-un declin accelerat. Autarhia socialista duce relativ rapid la degenerarea diviziunii muncii, si, inevitabil la scaderea abrupta a productivitatii – exact asta sublinia filmuletul pe care l-am postat. De la un punct, chiar supravietuirea indivizilor din societate devine imposibila, in lipsa ajutoarelor externe directe, asa cum se intampla azi in Korea de Nord, si cum s-ar fi intamplat aproape sigur cu Romania, daca modelul de guvernare neo-stalinist al lui Ceausescu s-ar fi perpetuat pana in anii '90.

China, sub Deng XiaoPing, a pornit in directia opusa, prin deschiderea si liberalizarea [limitata chiar si astazi] a economiei. Importul de capital adus de investitiile straine, deschiderea pietelor externe si mai ales descatusarea spiritului antreprenorial a dus la inflorirea eonomica la care asistam astazi, si nu din truda sclavagista a milionelor de muncitori necalificati! Deng fusese exclus de catre Mao din cercurile de putere, si apoi persecutat, pentru "deviationism de dreapta", adica pentru o inclinare prea accentuata catre metodele si conceptele "capitalismului putred". In fapt, Deng probabil realizase din proprie experienta (ma indoiesc ca avea suportul teoretic necesar) imposibilitatea comunismului. "Marele Salt Inainte" si "Revolutia Cuturala" au ucis mai multi oameni decat al II-lea razboi mondial, majoritatea prin infometare. Topirea plugurilor, uciderea vrabiilor si plantarea orezului in snopuri dese nici nu puteau avea alt rezultat. Cu toata publicitatea care i se face modelul chinez, la fel ca orice alt model economic etatist, sufera de aceeasi lipsa de coordonare, dar intr-un grad mai mic decat unul socialist. Astazi, nu se poate vorbi de socialism, ci mai degraba de fascism economic. Dirijismul si protectionismul nu aduc niciun serviciu economiei chineze pe termen lung, ci sunt chiar germenii instabilitatii viitoare. Constrangerile generate de acesti factori produc in mod inevitabil o dezvoltare economica dezechilibrata: orientarea preponderenta a productiei catre export ->excendent comercial ->acumularea de rezerve monetare excesive->declansarea unui boom extern si apoi intern al creditarii. Atat perioada de de crestere accelerata, dar nesanatoasa, din economia privata, cat si "podurile catre nicaieri" comandate de guvern duc la risipa resurselor, care sunt prin definitie rare si finite. Iata de ce un astfel model de crestere este falimentar pe termen lung.

Individualismul nu are nicio legatura cu egoismul, asa cum afirma socialistii, ci este o tendinta naturala a indivizilor de a-si maximiza propria satisfactie, nu numai din punct de vedere material. Intr-o societate libera, unde drepturile naturale ale fiecaruia sunt respectate, indivizii sunt motivati sa colaboreze pentru atingerea telurilor individuale. Dimpotriva, intr-o societate guvernata de constrangeri, cu este cea aflata sub diverse forme de socialism, tendinta este cea de a folosi sistemul coercitiv in interes propriu, si in dauna celorlalti. Iata de ce socialismul nu este doar ineficent din punct de vedere economic, ci si corupt din prunct de vedere moral. "Caritatea fortata", practicata sub socialism prin confiscarea si redistributia avutiei, este ineficienta, imorala, si pe termen lung duce la scaderea nivelului general de prosperitate al societatii prin dilutia dreptului de proprietate, si implicit a responsabilitatii si coeziunii sociale a indivizilor. Fiind deposedati in mod fortat de rodul muncii lor acestia tind sa transfere "datoria morala" fata de cei dezavantajati pe umerii statului, si chiar sa-i urasca pe "asistati" pentru ca se infrupta din avutia lor. Iata de ce, pe termen lung, tot ceea ce izbuteste socialismul e sa ne faca, in mod paradoxal, mai saraci, dar si mai egoisti!

Radu

@Lucian

Sunt doua feluri de paternalism al statului, si libertarienii le baga pe amandoua in aceiasi oala cu expresii polarizante de genul "impozitarea terenului e expropriere".

Intr-adevar, cred ca majoritatea populatiei este impotriva paternalismului dur de genul interzicerii alcoolului, tigarilor, cazinourilor, si in mod democratic se sustine doar interzicerea vanzarii catre minori.

Dar populatia tuturor tarilor democratice recunoaste ca vanzarea alcoolului, tigarilor, cazinourilor, si chiar si a becurilor incandescente introduce externalitati negative pe piata. Si de aceea cred ca ar sustine accize suplimentare pentru aceste lucruri cu externalitati negative. Nivelul accizelor cred ca va atinge un echilibru intre un nivel prea mic (care sa aiba efect aproape nul), si un nivel extrem care ar ucide piata. Astfel de accize, si in general folosirea de facilitati fiscale pentru a motiva oamenii (nu doar sa se reduca activitatile cu externalitati negative, dar sa se incurajeze activitatile cu externalitati pozitive, de exemplu donatiile caritabile), constituie un paternalism mai "bland" (in lipsa altui termen). Si desi libertarienii stramba din nas chiar si la asta, nu este tiranie.

Liviu Petre

@Lucian Davidescu: ce legatura au comunistii (ce-s aia, la urma urmelor), dupa 1990, cu Dacia? Daca te referi la hotia generalizata la locul de munca, la capusari, la incompetenta? N-are nici o corelatie cu forma de proprietate. Totul este ca Proprietatea sa fie respectata, aparata si inmultita. Poate cea mai buna dovada este Renault care este Regie Nationale…

@Alex Nicolin: Aproape tot ce ai spus este 100% adevarat. Dar: "modelul chinez", ca si cel sud-corean, ca si cel japonez, nu au fost si nu sunt incremenite in timp. Sunt doar cai si mijloace, dinamice in timp, pentru realizarea Proiectului national. Asa ca, ramane de vazut cum va arata modelul chinez peste 10 ani. Pariul meu este ca va suferi adaptari semnificative la realitatile in schimbare. Daca nu, nu. 🙂

Oricum, hai sa nu mai facem referiri la 'socialism' si 'comunism' asa cum le-am cunoscut noi. Sunt chestii moarte. In schimb nationalism, control, protectionism si interventie mai mult sau mai putin forte a statului, planificare statala, vor ramane in continuare 'tool-uri' viabile pentru statele aflate cu un pas inapoi in cursa dezvoltarii, si chiar pentru cele ce ni se autoservesc drept modele. Sa repet inca o data cum regimul Sarkozy a zis "Mais, Non!" tentativei de preluare a a grupului Danone (you know, yoghurt and stuff…) de catre Pepsico, invocind 'securitatea nationala'? Sau corul 'patriotic' american de blocare a preluarii NYSE de catre DB? Sau blocarea in US Congress a oricarei breach majore in contractele Pentagonului de catre EADS? Sau, si mai filmic, cum acum vreo 15 ani un membru al establishment-ului politico-economic francez a "cazut" pe interceptari si filaje cum "dadea din casa" si a fost suit cu forta pe masa de operatie, deschis pentru o apendicita aparuta 'subit', si lasat deschis pana a mierlit de catre doctorii carora li s-a spus sa plece si ei la un Beaujolais?

Lucian Davidescu

@Liviu Petre

"Poate cea mai buna dovada este Renault care este Regie Nationale…"

Ce mă distrează "miturile fondatoare" ale etatismului! În realitate, Renault este privatizată din anii '90, după ce ajunsese să exporte mai puţin ca Patricia Kaas.

Liviu Petre

@Lucian Davidescu: He, he, he…, m-ai prins 🙂 Spuneam ca "N-are nici o corelatie cu forma de proprietate. Totul este ca Proprietatea sa fie respectata, aparata si inmultita. Poate cea mai buna dovada este Renault care este Regie Nationale…" Cine vorbea de etatism? Eu nu, vorbeam doar ca nu exista o reteta sigura de tipul "te-ai privatizat, te-ai scos", cu atat mai putin cand intervin interese 'din afara'. Renault este un bun exemplu, pentru ca pana in 1996 cand statul si-a pastrat 15% din actiuni (si doi directori in board, dar prin legaturile informale a la francaise, exercita un control real mult mai mare) a avut vremuri mai bune, a avut vremuri mai rele, statul a intervenit si a mers din nou mai bine… 'The lesson learned' este ca "nu dai din casa" asa, ca este "un morman de fiare vechi" si ai venit tu, baiat dastept si zici, 'ia, bah, care vrei Renault-ul?'

Dar, ma rog, am picat la examenul "Renault mit fondator". Ce-ai zice de un EdF, unde statul are 85% si monopolul distributiei de electricitate, sau de GdF pana la merger-ul cu Suez?

Repet, insa, nu forma de proprietate de stat sau privata este esenta, ci cum o colectivitate statala are la un moment dat si in perspectiva timpului, prin grija baietilor tineri si destepti, ca un business sau un asset national create si dezvoltate prin tenacitatea, talentul, inspiratia si, da, hard work-ul generatiilor anterioare, sa aduca in continuare prosperitate majoritar in folosul colectivitatii respective.

Lucian Davidescu

@Liviu Petre

Fuziunea e o formă mai acceptabilă-social de privatizare, vezi şi Air France-KLM.

De fapt, EdF şi SNCF au rămas cam singurii mamuţi francezi de stat (relicve din strategia eşuată a lui Mitterand) şi nu se ştie pentru cîtă vreme.

Franţa are acum sub 20% economie de stat şi şi-a asumat programatic să scadă la 16%.

România are 28%

Alex Nicolin

@Liviu Petre

"In schimb nationalism, control, protectionism si interventie mai mult sau mai putin forte a statului, planificare statala, vor ramane in continuare ‘tool-uri’ viabile pentru statele aflate cu un pas inapoi in cursa dezvoltarii, si chiar pentru cele ce ni se autoservesc drept modele."

Tocmai astfel de metehne produc mai devreme sau mai tarziu o gripare a economiei. Cresterea planificata central produce intotdeauna o economie dezechilibrata, fragila, puternic permeata de relatii politice. Singurul dintre modelele asiatice enumerate de tine care s-a schimbat oarecum este cel korean. Criza de la sfarsitul anilor '90 a lovit din plin chaebol-urile locale, dintre care cel mai important era Daewoo. Spre deosebire de japonezi, korenii nu au avut nici posibilitatile financiare, nici dorinta politica de a salva o proportie atat de ridicata dintre firmele falimentare. Vrand-nevrand, economia a trebuit sa se redereseze singura, pe baze sanatoase. Iata de ce, Korea, spre deosebire de Japonia, nu a avut "decenii pierdute", ci doar 2-3 ani. In momentul de fata, principala problema a economiei din aceasta tara este dependenta ridicata de constructiile navale, care inregistreaza in acest moment o cadere abrupta. Datorita reducerii comertului international, transporturile navale inregistreaza in acest moment o supracapacitate, BDI-ul fiind la minime istorice. In aceste conditii, motivatia pentru noi comenzi din partea transportatorilor este foarte redusa.

Radu

@Alex

Nu se poate vorbi despre economia Koreei sau Japoniei fara a lua in factor cresterea vertiginoasa a Chinei. In China se asambleaza 80% din laptopurile, televizoarele LCD, iPad-urile, iPhone-urile lumii, deci in China sunt milioanele de locuri de munca create. Sigur, inca se folosesc componente scumpe din Korea, Japonia, si chiar USA, deci doar o mica parte din pretul produselor ramane in China, si majoritatea se duce fie la cei ce proiecteaza si vand, fie la producatorii de componente. Dar desi producatorii de componente castiga destul sa isi amortizeze investitiile (ceea ce ia ceva bani, o fabrica de semiconductoare de ultima generatie costa cam 4-5 miliarde dolari, si cam tot asa scumpe sunt si fabricile de LCD), procesul e din ce in ce mai automatizat, si fabrica poate produce componente de sute de milioane de dolari pe zi cu doar cateva zeci de angajati. Japonia si Korea sunt intr-un colaps demografic oricum, deci nu se poate zice ca au nevoie sa creeze prea multe locuri de munca…

Ar fi mai util de considerat un model mai aproape de Romania, de exemplu cel german. Acolo statul investeste masiv in educatie pentru muncitori–scoli profesionale, programe de ucenicie, etc. Si incurajeaza sindicatele sa colaboreze cu managementul. Si acorda multe facilitati fiscale exportatorilor. Ce-i drept, mare parte din exporturi nu se stie cat de sustenabile sunt pe termen lung, fie ca au fost de la tari PIGS sau altele unde populatia s-a aruncat la credite precum porcul care se ingrasa in ajun (si aici includ si Romania), fie se duc in China (in special cand e vorba de utilaje pentru fabrici eficiente). Dar porcusorii au ajuns la limita, si chinezii vor importa numai pana cand vor fura tehnologia. In presa occidentala (WSJ) au fost mai multe articole in ultimele luni cum chinezii au cerut producatorilor germani (Siemens) si japonezi de trenuri de mare viteza sa faca fabrici in china, si producatorii s-au gandit ca merita, chiar daca chinezii le fura tehnologia; doar ca nu au socotit cat de rapid chinezii vor exporta trenuri mai ieftine pe piata globala. La fel si cu centralele eoliene, au momit intai un producator de varf (o firma din Spania, imi scapa numele acum) cu contracte de cateva miliarde de dolari, apoi au furat tehnologia, ai acum exporta centrale eoliene mai ieftine in toata lumea.

Vorba lui Marx (sau Lenin? habar nu am), "un capitalist iti va vinde chiar si funia si sapunul cu care urmezi sa il spanzuri". Nu cred ca exemplul Chinei mercantilist (sau mai precis corporato-fascist) este demn de urmat, dar fara o politica economica a altor state, path of least rezistance duce la dezindustrializarea restului lumii (cu anumite exceptii, de exemplu tehnologie militara, sau anumite nise). Deocamndata politica economica a Germaniei pare sa reuseasca sa fie complementara Chinei; nu se stie cat timp va mai reusi (ca le mai scapa din tehnologie, cum a fost si cu trenurile de mare viteza), dar oricum industria Germaniei face mai bine fata concurentei chineze decat industria SUA, unde guvernele se implica mult mai putin.

Si asta e pacat, deoarece conservatorii din SUA au uitat cum s-a industrializat America acum 200 de ani cu scoala economica americana (Hamilton), care apoi a fost urmata cu mult success de germani (List) si japonezi la sfarsitul secolului XIX, si koreeni, taiwanezi etc dupa razboi. Oricum, daca somajul ramane ridicat in America, vor fi presiuni puternice pentru tarife protectioniste, atat din dreapta (Tea Party) cat si din stanga, si elita globalista va fi izolata in Congress.

Tu vezi toate hibele la economiile unde statul se implica (de exemplu faptul ca e o supracapacitate la transport maritim, si BDI indica ca va mai dura destul de mult supracapacitatea). Dar ce exemplu poti tu da de o economie libertariana care sa se industrializeze in ultimii 200 de ani? (nesocotind prima tara industriala din lume, UK). Eu nu cunosc nici una. Cel mai aproape ar veni Estonia sau Finlanda (de exemplu nu cred ca statul finlandez a decis sa investeasca mult in Nokia), dar nici exemplele acelea nu sunt prea bune

1) chiar daca sunt socotite printre cele mai bune tari sa ai un business, tot nu sunt libertariene

2) erau deja industrializate inainte de a se liberaliza economia

3) Nokia are probleme din ce in ce mai mari, economia Estoniei la fel

Alex Nicolin

@Radu

Dar de ce trebuie ca reteta succesului sa fie intotdeauna industrializarea, si mai ales cea fortata? Cantiatea de otel, carbune, nave sau iPhone pe cap de locuitor rareori se reflecta si in satisfactia individului. Unde a dus industrializarea pripita a Chinei pana acum si unde va duce pe termen lung? Crezi ca oamenii aia vor sa traiasca in orase unde aerul este irespirabil, sa bea dintr-un rau unde apa are PH-ul acidului de baterie sau sa priveasca un peisaj mirific format din mormane de gunoi, doar pentru cativa dolari in plus? Crezi ca oamenii nevoiti sa plece din calea apelor in urcare ale unui nou baraj unde au vazut cu ochii in schimbul unei despagubiri au fost fericiti? Toate aceste exemple sunt practic externatitati ale dezvoltarii economice. Cei care cred ca "occidentul" s-a dat batut si a recunoscut "victoria" economica a Chinei si Indiei sunt cel putin naivi. Mare parte din cresterea economica a acestor tari s-a bazat defapt pe exportul externalitatilor, de care chiar tu ai amintit mai inainte.

Statele care sunt dispuse sa accepte astfel de externalitati sunt tocmai cele unde dreptul de proprietate este [extrem de] deficitar, tocmai datorita costurilor aparent reduse suportate de economie pe termen scurt. Sub astfel de jurisdictii costurile monetare asociate externalitatilor tind la valoarea mitei care e fi platita birocratilor si politicienilor. Tocmai datorita lipsei corelarii dintre costurile monetare si cele non-monetare ale externalitatilor, imposibila in lipsa dreptului real, si nu doar nominal, la proprietate face aceste state atat de atractive pentru "investitiile" straine. Dupa cum spuneam mai demult, lipsa libertatii reale, a carei sursa primare este tocmai dreptul la proprietate, duce la amortirea solidaritatii si a spiritului civic, care datorita inertiei sociale, persista chiar si dupa restaurarea de facto a libertatii. In fapt, chiar si actiunile intreprinse de indivizii care nu si-au pierdut simtul civic sunt de cele mai multe ori reprimate de sistem sau pur si simplu ignorate de restul societatii. Oare de ce crezi ca e impactul ecologistilor atat de redus in China, sau chiar in Romania? Cauza principala este represiunea prezenta, si respectiv trecuta.

Pentru a face o conexiune cu situatia de la noi, si a ma reintoarce la subiectul articolului voi aminti cateva "externalitati" produse de economia socialista sau importate din "occident" pe vremea lui Ceausescu:

– Vaporul incarcat cu sunte de tone de dioxina care a stat ancorat la Sulina cativa ani buni, inainte de a fi dus in Turcia la taiere. Butoaiele cu deseuri toxice au fost aruncate direct in mare, pe parcursul calatoriei.

– Muntii de zgura si pirita produsi in zeci de ani de combinatul de la Valea Calugareasca in urma fabricarii acidului sulfuric exista si azi, iar praful, starnit de vant, duce la contaminarea a zeci de mii de hectare de teren africol.

– Copsa Mica, supranumit "Orasul Negru" timp de zeci de ani datorita fabricii de negru de fum care functiona in apropiere – pentru oamenii din zona falimentul a venti probabil ca o usurare!

Bineinteles, astfel de "externalitati" exista in majoritatea statelor, iar numarul si amploarea lor este direct proportional cu gradul de implicare al statulu in economiei, si cu gradul de coruptie al institutiilor sale.

Iata si cateva cazuri concrete de "rezolvare" a externalitatilor de catre state "democratice": Lampile fluorescente nu sunt deloc ecologice pentru ca cele mai multe modele functioneaza pe baza vaporilor de mercur. Msinile electrice si panourile solare sunt cam la fel de "ecologice", bateriile si respectiv elementele fotovoltaice continand o serie de metale grele, asta ca sa nu mai amintesc de eficienta unor astfel de tehnologii. Dar "copilul de pe afis" in privinta modului in care "statul" rezolva externalitatile sunt "bio"combustibilii. Dincolo de faptul ca EROEI~0.5 pentru astfel de produse, subventiile acordate de guverne pentru sprijinirea acestei himere au dus la defrisarea unor vaste zone impadurite, cu precadere in zonele tropicale, si mai grav, la infometarea a zeci de milioane de saraci pentru care porumbul era hrana de baza, si nu combustibilul pentru SUV! Solutia optima este in fiecare caz generalizarea proprietatii private, chiar si asupra "bunurilor publice".

ionut

"Cand devine mai clar cat de interdependenti sunt oamenii, ar trebui sa fie clar si ca statul are un rol necesar in economie"

Tocmai atunci ar trebui sa devina mai clar ca statul (bazat pe ideea de coercitie si prada) nu e necesar deloc, nu numai in economie. 😀

"Mult mai potrivita ar fi o acciza destul de mare, de xemplu 90%"

Cate exemple oare mai trebuie, ca anumiti berbeci, sa-si dea seama ca "economia planificata si centralizata" e falimentara?

Libertarienii se opun taxarii cat si reglementarii, controlului si iterventiei ale caror putere conficatorie e, poate, mai mare decat cea a taxarii.

"deci in mod clar, mai exista si libertarieni cu neuroni functionali, care nu cred ca orice impozit este expropiere."

Confuzia, pentru unul educat de wiki e, logic, maxima! Cin' ti-a spus tie ca smith a fost libertarian? Eroare, n-a fost decat un alt exponent al "capitalismului etatist", de fapt, doar o alta forma a etatismului-colectivist. Capitalismul, prin defnitie, e anarhic (adica n-are nici o legatura cu vreun fel de conducere, interventie, control si reglementare centrale).

Nici macar mises n-a fost libertarian, ci "utilitarist".

ionut

"@Lucian Davidescu: Au cedat profiturile viitoare germanilor."

Asta pentru ca ei n-au fost in stare sa-si asume riscul potentialelor profituri.

Conceptul asta se numeste preferinta de timp (parintele sau e mises) si explica de ce 90% dintre indivizi sunt salariati si lucreaza pentru ceilalti 10%.

Liviu Petre

@ionut: "Asta pentru ca ei n-au fost in stare sa-si asume riscul potentialelor profituri." Nu puteai sa o spui mai corect. Dar hai sa facem un pas mai departe: de ce nu au fost in stare? Raspunsul nu este insa la von Mises, mintile celor dela VW sau Renault si al guvernelor din spatele lor (intodeauna au fost si vor fi guverne in spatele lor!) sunt infinit mai practice (de exemplu, Cehiei i-a fost rezervata o infloritoare industrie a fiilmelor porno, cu profituri imediate, nu-i asa? 🙂 )

ionut

@Liviu Petre

De ce n-au fost in stare? Pai preferinta de timp se educa…

Cat despre industria infloritoare a filmelor porno din cehia nu stiu nimic, nu sunt la curent, da' si daca-i asa care-i baiu'?

Pornografia face parte, cam vrem noi sau nu, din natura umana. Imi pare ca exista si un documentar cu 4-5 episoade parca pe "discovery" sau "bbc" (nu mai stiu sigur), care trateaza legatura dintre societate de-a lungul vremii si pornografie.

Da, am gasit (vplay-ul sa traiasca) se numeste:

Pornography: A Secret History of Civilisation si are 6 episoade.

De vazut. Parerea mea!

Liviu Petre

@ionut: Cool! in sfarsit toata dezbaterea asta a ajuns la un liman: "De la falimentul ceausist la o infloritoare industrie porno" (titlu Capital) sau "Nea Nicu, ia uite ce industrie porno avem! (titlu Click).

Asa se intampla cand mari spirite (ca noi) se intalnesc (ma grabesc sa descarc studiul indicat).

ionut

@Liviu Petre

Falimentul n-a fost "ceausist", ci "socialist" (in cazul romaniei socialism de tip bolsevic). Si e inevitabil. Asta deoarece socialimul e imposibil.

Radu

@Alex Nicolin "Dar de ce trebuie ca reteta succesului sa fie intotdeauna industrializarea, si mai ales cea fortata?"

In 1960, Korea de Sud avea acelasi PIB pe capita ca si Kenya. Industrializarea fortata a ridicat nivelul de trai foarte mult, si in anii 80 a dus si la democratizare. Acesta era argumentul factiunilor pro-globaliste in SUA, ca daca SUA deschide larg piata produselor chinezesti, si China se industrializeaza, va duce la democratizare. Insa nu se pare ca regimul chinez se clatina, si este cam la fel ca Singapore (tot regim autocrat fara libertate politica, dar in rest oamenii o duc destul de bine). Eu cred ca orice om din Asia de Est (cel putin din etniile majoritare, nu minoritari ca tibetanii) prefera sa fie intr-o tara industrializata, si sa aiba PIB-ul mai mare decat Kenya (sau Somalia, care de fapt e tara cu guvernl cel mai minimalist din lume).

Si nu doar oamenii din Asia de est; germanii si japonezii acum 140 de ani, ulterior popoarele din tigrii asiatici sunt foarte multumiti ca statele lor au fost si continua sa fie implicate in economie, ca investeste mult in infrastructura (autostrazi, trenuri de mare viteza), etc. Si in Japonia si Korea de Sud a fost poluare extrem de mare in anii 60 si 70, si pana la urma populatia a facut presiune asupra guvernelor sa oblige termocentralele si fabricile sa puna filtre de emisii etc. La fel si in China, in ultimii 2-3 ani statul chinez a inceput sa oblige termocentralele sa puna filtre, sau cel putin asa e legea. Mai cu pile si cu relatii sunt destule care inca o incalca, dar trendul este de descrestere a poluarii, chiar daca China nu devine cu adevarat democratica.

Da, e corecta observatia ca statul chinez face abuzuri cu exproprieri cam abuzive pentru baraje de acumulare/autostrazi/trenuri de mare viteza. De aceea si filmul Avatar a rezonat mult cu chinezii, si statului nu prea i-a convenit. Au fost cateva cazuri in care oamenii si-au dat foc pentru ca au fost expropriati fara compensatie corecta; guvernul bineinteles ca nu a admis ca a facut vreo greseala, dar ulterior a inceput sa compenseze mai bine oamenii.

"lipsa libertatii reale, a carei sursa primare este tocmai dreptul la proprietate, duce la amortirea solidaritatii si a spiritului civic"

Nu este chiar asa. In China statul detine dreptul la pamant, si terenul poate fi doar concesionat pe perioada lunga (de exemplu 100 de ani), dar cu toate acestea sunt foarte multe demonstratii impotriva coruptiei locale (dar nu impotriva guvernului central, pentru ca inca exista chinezi in viata care isi amintesc cum era China in haotica perioada interbelica, si chinezii Han vor un guvern central puternic, la fel cum si rusii il sustin pe Putin acum, si nu vor sa se intoarca la haosul perioadei Yeltsin). Si guvernul central le face oamenilor pe plac, executa in fiecare an cativa zeci de oameni corupti, ii asigura pe oameni ca nu va lasa minoritatile musulmane sa le dezmembreze tara, etc. Dar in China exista mai multa solidaritate si spirit civic decat in Romania sau in SUA, unde oamenii tind sa isi petreaca timpul liber uitandu-se la tembelizor sau cu hobby-uri strict individuale.

Subventiile pt. automobile electrice au rost numai daca concomitent se construiesc multe centrale nucleare, astfel incat electricitatea sa fie mai ieftina. Sa produci curent scump din termocentrale pe pacura (sau gaz de la rusi, care costa triplu ca in SUA), si apoi sa il folosesti in masini electrice nu prea are rost, cel putin la pretul de acum al benzinei. Dar daca Peak Oil va duce la o triplare a pretului benzinei in urmatorii zece ani (sa fie barilul $300 sau mai mult), atunci cumparatorii de masini hibride vor fi foarte fericiti (cel putin cei care au garaje personale si isi pot incarca masinile in priza). Vecinul meu din SUA asa face, si zice ca la 9 centi pe kwh (cat costa curentul in Seattle) iese in castig.

Chestia cu mercurul in becurile CFL e un red herring, nu au decat 1% din mercurul care era in termometrele vechi. Si cand eram copil am spart din greseala un termometru vechi, m-am si jucat cu mercurul vreo 10 minute, si nu mi s-a intamplat nimic. Si de fapt sunt studii care demonstreaza ca termocentralele cu carbune emit de zeci de ori mai mult mercur decat exista in becurile CFL, si daca populatia aproape de o termocentrala cu carbune ar putea sa reduce consumul de curent cu macar 1%, ar fi mai putin expusa la mercur decat in cel mai rau caz cu becurile CFL (daca in loc sa fie reciclate ar fi aruncate la gunoi, si s-ar sparge in gropile de gunoi municipale). La fel si cu toate protestele anti-nucleare, termocentralele care ard zeci de mii de tone de carbune emit si particole radiactive in masura mai mare decat se pot emite in scurgerile care s-au intamplat in centrale nucleare normale (vorbesc aici de incidentele din Japonia din anii 90, sau Three Mile Island in SUA, nu Cernobal).

Dar cum am scris anterior, sunt opus interzicerii becurilor incandescente, doar niste accize cum se pun pe tigari sau alcool. Sa le schimbe un pic motivatia oamenilor, dar nu sa le interzica. La fel si cu bateriile de masina–in toate tarile cand iti cumperi baterie noua ti se da un rebate daca o dai in loc pe cea veche, si este unul dintre lucrurile cele mai profitabile de reciclat. Chiar si cand masina este casata, unul dintre lucrurile imediat reciclate este bateria.

Sa sustii ca accize pe becuri incandescenta (sau pe benzina, etc) inseamna ca economia este centralizata mi se pare la fel de aberant ca si sa spui acelasi lucru despre accize la tutun sau alcool. Acele accize sunt common sense, si practicate in toata lumea, de sute de ani.

Raman cateva lucruri care sunt categoric interzise in majoritatea statelor, chiar daca libertarienii le-ar numii tranzactii libere, de exemplu:

– prostitutia

– drogurile grele

– vanzarea de organe (ca sa nu fie oamenii saraci sub presiune sa isi vanda rinichii, de exemplu)

– vanzarea de copii pentru adoptie (aici Herodot avea un comentariu despre stramosii nostii geto-daci, vezi http://classics.mit.edu/Herodotus/history.5.v.htm… )

Erau cumva stramosii nostrii libertarieni?

Radu

Doua linkuri foarte utile cu privire la subicectul CFL:

http://en.wikipedia.org/wiki/Compact_fluorescent_
si
http://en.wikipedia.org/wiki/Phase_out_of_incande

Cum am mai scris, e remarcabil in ce mod dictatorial se interzic becurile incandescenta in asa multe tari, desi populatiile nu vor sa fie fortate sa foloseasca CFL (chiar daca temerile despre mercur sunt nefondate). Eu personal sustin accize pe becuri incandenscente care sa reduca diferenta de pret intre becurile traditionale si cele CFL, dar nu mai mult de atat.

Pasaj interesant din al 2-lea link:

Panic buying of incandescent bulbs was reported ahead of the EU lightbulb ban. Many retailers in Britain, Poland, Austria, Germany and Hungary have reported bulk purchasing,[41][42][43][44][45] and in Germany, sales rose by up to 150% in 2009 in comparison to 2008.[46] Two-thirds of Austrians surveyed stated they believe the phase-out to be "nonsensical", with 53.6% believing their health to be at risk of mercury poisoning.[47] 72% of Americans believe the government has no right to dictate which light bulb they may use.[48] The Czech Republic President, Vaclav Klaus, urged people to stockpile enough incandescent bulbs to last their lifetime.[49]

The phase out has been referred to as "light bulb socialism".[46] The consumer preference for light bulbs in the EU is for incandescent bulbs, with many complaining about what was described as the ugliness[41][50] or the cold, flat, unnatural, dull light emanating from CFLs.[42][46][51][52][53][54] Objection has also been raised to being forced to adopt CFLs.[55]

ionut

"Sa sustii ca accize pe becuri incandescenta (sau pe benzina, etc) inseamna ca economia este centralizata mi se pare la fel de aberant ca si sa spui acelasi lucru despre accize la tutun sau alcool. Acele accize sunt common sense, si practicate in toata lumea, de sute de ani."

Ceea ce nu inseamna decat ca, (mare scofala sa observi) la nivel mondial, toate statele practica economia planificat-centralizata. Orice taxa n-are nici o alta justificare (decat pentru berbecii naivi) in afara de cea fiscala. Orice actiune a statului inseamna ori taxare, ori control mai mare prin reglementare.

Cat despre prostitutie, drogurile grele, vanzarea de organe etc., faptul ca "sunt interzise in toata lumea" nu inseamna si ca asta e un argument ca asa e bine, ci inseamna doar ca tu habar n-ai ce-i ala un sofism.

Alex Nicolin

Sunt de acord ca industrializarea e benefica pentru economie, si pentru nivelul de trai al locuitorilor unei tari. Nu sunt insa de acord sa fie facuta cu forta, cum s-a procedat in tarile comuniste, sau prin masuri mercantiliste, cum ar fi tarifele vamale, asa cum s-a procedat in cele "capitaliste". Astfel de masuri nu fac decat sa distorsioneze mecanismul de alocare a resurselor – piata, lucru care duce la ineficienta si sa creeze structuri economice artificiale, care nu au cum sa reziste pe termen lung. Mai devreme sau mai tarziu, un astfel de model economic se va prabusi sub propria greutate, chiar si in lipsa unui eveniment declansator extern. In cazul Japoniei, factorul declansator a fost imposibilitatea continuarii deprecierii cursului JPY, care favoriza arfifical exporturile. Pentru China, se apropie momentul in care RMB nu va mai putea fi depreciat pentru a tine pasul cu USD, datorita efectelor devastatoare ale inflatiei asupra economiei chineze. Korea a resimtit efectele "razboiului monetar" anul trecut, cand s-a inregistrat o "fuga" pe WON datorita deprecierii monedei chineze. "Atacul speculativ" avea potentialul de a scumpi, deci de a descuraja exporturile.

Preturile monetare de pe piata nu sunt niste valori abstracte, ci reflecta cantitati de bunuri economice tangibile. Practic, preturile sunt mijlocul prin care informatia este transmisa, in mod indirect, intre agentii economici. Orice modificare artificiala a acestorava duce in mod inevitabil la un haos informational si calculational, de pierderea coordonarii, si la reducerea eficientei tuturor activitatilor economice care depind de aceste preturi. Fiscalizarea sau subventionarea preferentiala cu scopul modificarii cererii pentru un anumit bun este, in esenta, acelasi lucru cu planificarea centrala. Daca in comunism aveam de-a face cu o planificare explicita, facuta in mod direct de o institutie specializata a statului, in "capitalism", planificarea este implicita, prin decizii politice cu efect fiscal. Subventionarea punctuala a pretului unui produs nu are efect doar asupra acestui produs, ci distorsioneaza in mod necesar toata structura de preturi de productie. Din punct de vedere politic, si al perceptiei publicului lar, aceste distorsiuni nu sunt imediat evidente, pentru ca nu exista un contact direct cu bunurile intermediare. Ele vor fi percepute indirect, la un moment ulterior, ca modificari ale preturilor celorlalte bunuri de consum. Bineinteles, guvernele, fie din incompetenta, fie din cinism, vor infiera "speculatorii" si "capitalistii verosi", care in goana lor dupa profit lovesc fara mila in consumator. Argumentul ca planificarea directa sau "corectarea" pietei impune "odinea" este fals, pentru ca in realitate, efectul este contrar. In esenta, impunerea de accize, acordarea de subventii sau interzicerea unor activitati economice este acelasi lucru cu rechizitiile si impunerea de cote de productie pentru ca efectul este acelasi – haosul.

P.S. Wikipedia nu reprezinta in niciun caz o autoritate in vreun domeniu, iar citand din articole publicate acolo nu face decat sa denote o natura superficiala a activitati de informare din partea ta.

Radu

"Mai devreme sau mai tarziu, un astfel de model economic se va prabusi sub propria greutate,"

Japonia are intr-adevar mari probleme, dar este o tara fara resurse naturale. Trebuie sa importe la cost mare atat petrol cat si gaze lichefiate (nemaivorbind de pamanturi rare, etc), deci industria ei intotdeanua a trebuit sa concureze dintr-o pozitie mai grea, si ce e remarcabil este nu problemele care le are acum, ci faptul ca a putut sa se dezvolte asa mult. Ce darama acum Japonia sunt 2 lucruri:

– implozia demografica

– concurenta dizonesta a Chinei (dupa cum e clar acum, China incurajeaza alte tari sa isi deschida fabrici in China, pana sa le fure tehnologia)

Intrebarea cheie este–s-a dezvoltat vreodata economic o tara in mod natural, fara interventia statului cu mercantilism, tarife protectioniste, etc? Eu nu cred; in toate tarile, statul s-a implicat mult in dezvoltare, atat in tarife si accize, cat si in investitii pentru infrastructura (intai canale, apoi cai ferate, autostrazi, etc). De pe vremea romanilor, statul dirija constructia drumurilor, apeductelor, etc. Deci ce propui tu (sau Mises mai bine zis) este o utopie ahistorica (nu stiu cuvantul in romaneste, ne-istorica?).

Daca stau sa ma gandesc, de fapt nici Anglia nu s-a industrializat prin piata libera, ci a folosit destul de mult mercantilism. Un motiv pentru Revolutia Americana este ca celor 13 colonii le fusese interzisa industrializarea–nu aveau voie sa produca pusti, de exemplu, ci trebuia sa importe majoritatea produselor finite din Anglia (contra tutun, blanuri, etc). Si acest lucru a dus ca dupa castigarea independentei, Hamilton si alti conducatori SUA sa puna tarife protectioniste, ca sa se dezvolte industria destul de rapid (si nu in o suta de ani, cat ar fi luat in mod natural).

"in “capitalism”, planificarea este implicita, prin decizii politice cu efect fiscal."

Da, asa a fost intotdeauna. Alcoolul si tutunul au fost impozitate nu doar ca erau usor de impozitate pentru a strange bani pentru stat, ci si pentru ca erau vazute ca vicii care trebuie descurajate prin taxe. Asta chiar inainte ca teoreticienii economici sa formalizeze definitia de negative externality.

Dupa cum scrie in http://en.wikipedia.org/wiki/Sin_tax chiar apostolul capitalismului, Adam Smith, suporta aceste accize, inca din secolul XVIII:

Adam Smith supported the medical and moral arguments in The Wealth of Nations: “It has for some time been the policy of Great Britain to discourage the consumption of spirituous liquors, on account of their supposed tendency to ruin the health and corrupt the morals of the common people".

Si nu te lua de wikipedia, asta e un atack ad-hominem nefondat. Poate ca versiunea romana nu prea citeaza surse, dar versiunea engleza are referinte bune la citate–de exeplu daca tu chair nu crezi ca Adam Smith suporta sin taxes, poti citi originalul in Wealth of Nations. E gratuit in mai multe locuri pe internet, de exemplu http://www.bibliomania.com/2/1/65/112/frameset.ht… sau daca preferi PDF la http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/adam-smith/… Eu chiar acum am facut download si un search pt. pasajul de mai sus, si bineinteles ca l-am gasit; chiar are un context interesant, in care Adam Smith propunea ca taxarea sa fie proportionala cu gradul de alcool, deci de exemplu accizele la bere sa fie foarte mici, dar la liquor-uri sa fie foarte ridicate. Si in continuare scria cam cu ce accize (specific) statul ar putea sa descurajeze consumul de liquor.

Nu zic ca wikipedia e perfecta, mai face si greseli, dar in general este cam 90-95% accurate, si burden of proof e asupra ta daca nu esti de acord. Pentru argumente in forumuri wikipedia este un tool foarte bun. Daca as scrie o disertatie sa imi iau doctoratul, bineinteles ca as folosi surse originale (de fapt nici wikipedia, nici Enciclopedia Britannica etc. nu sunt permise ca referinte in eseuri, chiar si la nivel de liceu; dar asta nu inseamna ca studentii nu le pot folosi pentru a gasi surse originale).

Mai este si o chestie relativa–o referinta la wikipedia poate ca e mai slaba decat o referinta la o sursa originala, dar:

1) tu nu dai referinte la surse originale, deci comparatia este intre claim-uri nefondate si referinte la wikipedia. Wikipedia wins

2) sursele tale originale, de exemplu Mises, sunt controversate; in sensul ca tu le vezi ca fiind canonice, pe cand majoritatea oamenilor (inclusiv economisti conservatori, gen Samuelson) le vad mult mai ambivalent.

Poate vei replica ca nu conteaza daca il crede cineva pe Mises sau nu, el poate sa fie corect chiar 99.99999% din oameni nu il cred. Dar cum zic englezii, "the proof is in the pudding"; arata-mi o tara care sa se fi dezvoltat dupa principiile lui Mises si azi e prospera, si o sa ii dau mai multa credenta.

Eu dau mult mai multa credenta teoreticienilor care au condus la industrializarea din SUA (Hamilton) si Germania (Friedrich List). Si cred ca si majoritata romanilor ar prefera ca Romania sa urmeze exemplele Americii si Germaniei, si nu sa incerce o utopie de-a lui Mises.

Alex Nicolin

@Radu

Si acest lucru a dus ca dupa castigarea independentei, Hamilton si alti conducatori SUA sa puna tarife protectioniste, ca sa se dezvolte industria destul de rapid (si nu in o suta de ani, cat ar fi luat in mod natural)

Problemele au aparut inca de la mijlocul anilor 1780, cand, functionand sub Articolele Confederatiei, care ii limitau strict puterea, Congresul s-a vazut in imposibilitatea de a impune statelor tarife protectioniste. Dupa nici 100 de ani, protectionismul si-a aratat "roadele": exasperate de in principal de tarifele protectioniste votate de Congres sub influentalobby-ului intens al industriasilor din Nord, legislaturile statelor din Sud au declarat secesiunea. Practic, au repetat cu punct si virgula greselile facute de Anglia cu un secol inainte!

"tu nu dai referinte la surse originale, deci comparatia este intre claim-uri nefondate si referinte la wikipedia. Wikipedia wins"

Ba da, daca ai vazut unele portiuni de text sunt ingrosate, daca misti cursorul peste ele vor aparea subliniate, apoi dai un click 😉

2) sursele tale originale, de exemplu Mises, sunt controversate [who says?]; in sensul ca tu le vezi ca fiind canonice, pe cand majoritatea oamenilor (inclusiv economisti conservatori, gen Samuelson) le vad mult mai ambivalent.

Trecand peste faptul ca Samuelson si-a schimbat destul de des parerile despre comertul liber si nu numai, el nici macar nu poate fi considerat conservator (in ce sens?), ci keynesian "ortodox". Cei mai multi discipoli ai acestei scoli economice sunt pentru comertul liber, cel mai cunoscut fiind Paul Krugman, considerat o autoritate in domeniu chiar si de non-keynesieni. Dar cu unii ca ei nu poti sti niciodata – schimbatul doctrinei e meteahna veche: "Sir, I hate all priests and protectionists.… Down with pontiffs and tariffs." a spus John Maynard Keynes, dupa care, in anii '30 a devenit unul dintre principalii sustinatori ai doctrinei cunoscuta sub numele de <i "beggar-thy-neighbor", pentru ca apoi, ceva mai tarziu, sa revina la pozitia initiala. Asta ca sa vezi ca unele surse nu sunt [suficient de] controversate, ba chiar sunt considerate canon pentru stiinta economica, cu toate ca ajung sa se contrazica singure, si nu odata.

P.S. Observ ca folosesti multe englezisme in exprimare, desi exista cuvinte uzuale echivalente in roamana, ceea ce rupe oarecum cursivitatea argumentatiei. Bine, se poate si mai rau, un alt Radu, fotbalist de meserie, aproape uitase limba romana dupa doar 6 luni la Brescia 🙂

Radu

Scuze de englezisme, locuiesc de 21 de ani in SUA si sunt greu de evitat.

Articolele Confederatiei au fost doar o asociere temporara a Statelor Unite, pana cand au putut sa cada de acord sa aiba o Constitutie mai puternica. Statelor sclavagiste nu prea le-a convenit de la inceput Constitutia care dadea un rol puternic guvernului federal, si au fost convinse numai dupa ce li s-a promis ca sclavii sa fie socotiti drept 3/5 persoana in alocarea scaunelor din Congress (si Electoral Collage), desi negrii nu aveau drept de vot.

Ulterior intr-adevar, faptul ca statele din nord, mai industriale, au impus tarife protectioniste nu le-a convenit statelor sclavagiste. Statele sclavagiste ar fi prefereat sa aiba in continuare comert liber cu Anglia, unde exportau bumbac si tutun, si de unde sa importe produse finite mai ieftine decat cele produse in statele nordiste (care inca nu ajunsesera din urma Anglia din punct de vedere tehnologic).

Dar nu asta a fost motivul principal al secesiunii, si retin ca am citit ca de fapt tarifele protectioniste scazusera destul de mult in 1857 (dupa multe presiuni facute de sudisti). Motivul principal a fost faptul ca Lincoln a declarat raspicat ca se va opune convertirii noilor teritorii (castigate de la Mexic) in state sclavagiste. Chiar daca Lincoln nu proclamase inca emanciparea sclavilor, statele sclavagiste vedeau ca isi au zilele numarate (si pe buna dreptate). Deci in toate proclamatiile de secesiune, din toate statele sclavagiste, motivul principal declarat era interferenta guvernului federal in "states' rights" (adica institutia sclaviei).

Mai multe detalii in articolul Five myths about why the South seceded:
http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/arti

E interesant cum unii conservativi din SUA se declara de partea "states' rights" — adica un eufemism pentru sclavie pana la razboiul civil, sau segregatie rasiala in urmatorii 100 de ani dupa razboiul civil. Isi zic libertarieni, dar nu am vazut libertarian sa apere drepturile negrilor…

Chiar acum cateva luni, Rand Paul (fiul lui Ron Paul, si recent ales ca senator) a declarat ca nu crede ca Civil Rights Act e constitutional, ca guvernul nu poate sa impuna unui restaurant (sau oricarui business in general) sa serveasca clienti negrii daca nu vrea, ca le-ar incalca dreptul sa discrimineze. Care e pozitia libertarienilor din Romania cu privire la discriminare, sunt la fel de extremisti ca libertarienii americani?

Imi aduce aminte de vechea gluma despre libertarieni:

Intrebare: Ce pozitie iau libertarienii despre propunerea de a se pune masini de dispensat droguri in scoli?

Raspuns: Daca sunt sub proprietate privata, nici o problema.

ionut

"ca guvernul nu poate sa impuna unui restaurant (sau oricarui business in general) sa serveasca clienti negrii daca nu vrea, ca le-ar incalca dreptul sa discrimineze.Care e pozitia libertarienilor din Romania cu privire la discriminare, sunt la fel de extremisti ca libertarienii americani?"

O persoana particulara, in interiorul proprietatii ei, nu face decat sa discrimineze! Ceea ce e perfect legitim. Sa-i impui unui proprietar de restaurant sa serveasca orice persoana impotriva vointei lui nu inseamna sa oferi" drepturi" celor serviti, ci sa le oferi privilegii si sa le incalci drepturile proprietarului.

Asa cum orice consumator are dreptul de a refuza oricand si fara justificari marfa unui agent economic, si acesta, la randu-i, are (sau ar trebui sa aiba) dreptul sa refuze oricand si fara justificari banii tai.

Ai auzit de dreptul localurilor de a-si selecta clientela?

Libertarienii apara drepturile tuturor oamenilor, dar nu privilegiile lor, adica asa-numitele "drepturi pozitive".

De obicei celor cu creierul virusat de socalism (cazul tau) accepta discriminarea cand le convine (ex: afara cu fumatorii din localuri si institutii publice, sa stea fara in ploaie, frig etc.), in rest vociferand cu manie proletara impotriva ei! 😀

Radu

@ionut

Deci atunci daca in secuime proprietarii de restaurante, brutarii, etc. maghiari ar discrimina impotriva romanilor, tu ai fi de acord cu asta? Nu am idee daca astfel de discriminare exista sau nu, vorbesc doar in mod ipotetic–sustii dreptul proprietarilor de businessuri sa serveasca pe cine vor fara nici o restrictie?

Dar daca sa zicem CFR se privatizeaza, si noul operator (privat) al lui CFR decide ca nu ii plac brunetii, si ca vrea sa lase doar oameni blonzi si cu ochi albastrii sa mearga cu trenul lui, ai apara drepturile acelui proprietar al CFR? Sau daca Bucuresti privatizeaza metroul, etc…. Dar ca gluma mentionata mai sus despre libertarieni, in ideologia lor orice este permis unui proprietar privat, deci nu as fi surprins.

Interesant ca esti de acord cu toate argumentele aduse de statele din Sudul Americii in anii 1950, cand a fost lupta pentru drepturile civile in SUA…. nu ma mira ca astfel de dinozauri se mai gasesc prin SUA, dar ma surprinde ca exista si in Romania.

PS. Mai tine minte cum se numea filmul cu Bruce Lee in care incerca sa intre intr-un restaurant parca, si era oprit de un semn care zicea ceva de genul "nu servim caini si chinezi" ?

Alex Nicolin

@Radu

Libertarienilor nu le plac neaparat rasismul, drogurile, prostitutia, homosexualitea, sinuciderea asistata, comertul cu arme, vanzarea de organe si drepturi de tutela, ci sunt impotriva interzicerii acestor drepturi, in baza principiului non-agresiunii impotriva indivizilor si a proprietatii lor. Libertarienii nu sunt nici macar impotriva sclaviei, in cazul in care sclavul este un agresor care nu a putut acoperi paguba produsa victimei, si care trebuie astfel sa presteze munca in contul acestei datorii, conditia sa este pe deplin consistenta cu dreptul la proprietate.

Poate anuntul din film spunea defapt "nu servim caini chinezilor", ceea ce putea insemna cel mult ca proprietarul este membru PETA :))

ionut

"sustii dreptul proprietarilor de businessuri sa serveasca pe cine vor fara nici o restrictie?"

DA! Au destula restrictie legitima din partea pietei. Adica pentru un antreprenor abil profitul nu tine seama de miros, culoare (a pielii, parului) etc.

"ai apara drepturile acelui proprietar al CFR?"

DA!

Drepturile civile sunt o alta "gaselnita" socalisto-etatista care inseamna, de facto, privilegii/obligatii ale altora, nu drepturi.

Nu confunda libertinismul cu libertarianismul! 😀

Radu

@Alex

Deci libertarienii sustin aceste "libertati", mai specific vorbind in care un se poate vinde pe sine in sclavie sau chiar mai rau?

1) ca sa nu ii moara copiii de foame, un parinte isi vinde un rinichi

2) ca sa nu ii moara copiii de foame, un parinte semneaza un contract ca sa lucreze restul vietii ca un sclav

3) ca sa nu ii moara copiii de foame, un parinte semneaza un contract ca sa primeasca o suma mare (suficienta ca sa isi creasca copii, sa ii puna in facultati, etc), cu conditia ca in 50 de ani (deci cand el va avea 80 de ani, daca mai traieste atat; sau daca nu, atunci cand simte el ca nu mai are mult de trait oricum) sa se prezinte sa fie eutanizat si sa i se recolteze toate organele

4) un drogat semneaza un contract sa isi vanda un rinichi contra catorva doze de droguri

Daca urmezi principiile dreptului de proprietate ca fiind cel mai de presus, acolo duce logica. Dar cred ca 99% din oameni in orice tara, si nu doar Romania, nu ar fi de acord. Si nu spun asta ca as fi cumva socialist–in majoritatea lucrurilor sunt mult mai de dreapta decat sunt majoritatea romanilor, de exemlu cred ca ar trebui privatizate toate spitalele, si sa se desfiinteze mai mult de jumatate din ministere.

Ce a propus Ron Paul cu "ati fi de acord sa dati doar 10% la stat, dar sa nu va asteptati de la nimic de la stat restul vietii" suna frumos, dar 99% nu ar risca asta. Fondurile de pensii facultative pot da in bara, un om risca oricand sa se imbolnaveasca de un cancer scump de tratat care trece de limita care o acopera companiile private de asigurare (majoritatea nu vor sa acopere mai mult de $1M ), si oamenii vor sa stie ca exista un safety net, cat o fi el de frugal si cu conditii.

Am gasit filmul cu Bruce Lee: http://en.wikipedia.org/wiki/Fist_of_Fury

contextul intr-adevar este cam haios:

Chen takes a stroll to a park after that. He is refused entry into the park by a Sikh guard who points towards a sign reading "No dogs and Chinese allowed" (狗與華人不得入內). After the guard allows a foreigner to bring her pet dog into the park, a Japanese man approaches Chen and tells him that if he behaves like a pet dog, he will be allowed to go in. Chen beats up the man in anger and proceeds to smash the sign with a flying kick.

Radu

@Ionut

"“sustii dreptul proprietarilor de businessuri sa serveasca pe cine vor fara nici o restrictie?”

DA! Au destula restrictie legitima din partea pietei. Adica pentru un antreprenor abil profitul nu tine seama de miros, culoare (a pielii, parului) etc."

Ignori faptul ca ipotezele prezentate de mine tin de monopoluri naturale–cai ferate, autostrazi, metrou.

Daca un investitor privat cumpara o autostrada, apoi poate sa o taxeze cum vrea, cerinta este destul de inelastica. Daca vrea sa ii taxeze pe bruneti dublu cat ii taxeaza pe blonzi ca asa ii vine lui pe chelie, piata nu il pedepseste. Si brunetii nu prea au alternativa, decat sa plateasca dublu, ori sa piarda mult mai mult timp ca sa foloseasca o ruta alternativa.

Sau revenind la subiectul Romaniei, ultima data cand am fost la hotel in Romania a fost prin 1997, si atunci aveam pasaport american, si hotelurile din Romania la vremea aceea aveau tarife duble pentru cetateni straini (sau oameni ca mine care inca sunt cetateni romani, dar nu au acte romanesti). Presupun ca sustii libertatea hotelurilor. Sa se spele pe cap cu ea, de atunci nu am mai calcat pragul vreunui hotel romanesc, merg in Romania doar la rude, daca o sa vreau la Marea Neagra voi merge la bulgari.

In SUA exista in momentul de fata cateva spitale private care categoric discrimineaza impotriva fumatorilor–refuza sa ii angajeze pe acest motiv, dar daca cumva exista fumatori deja angajati ii dau afara imediat cum ii depisteaza, chiar daca nu fumeaza in spital. Cred ca isi si obliga angajatii o data pe luna sa faca o proba de urina, care apoi sa o analizeze (nu doar dupa urme de tutun, dar si marijuana si alte droguri) Legea le permite, asa ca oamenii fumatori nu au ce face, decat sa isi caute de servici in alta parte. Presupun ca aici libertarienii tin mai mult cu libertatea spitalelor decat cu a fumatorilor, nu? (repet, e vorba de angajatori privati aici, statele sau guvernul federal nu si-ar permite sa discrimineze asa)

ionut

1)"monopoluri naturale–cai ferate, autostrazi, metrou."

Eu ti-am spus ca studiul economiei de pe wiki, nu poate duce decat la erori majore! 😀

Tu stii ce e ala monopol natural? De cand e calea ferata monopol natural?

2)"Daca vrea sa ii taxeze pe bruneti dublu cat ii taxeaza pe blonzi ca asa ii vine lui pe chelie, piata nu il pedepseste."

Brunetii vor folosi, de regula, o alternativa! Asta e "pedeapsa" pietii. Daca n-o vor face inseamna ca pentru ei costul de oportunitate justifica pretul cerut de proprietar (cel e tranzit al autostrazii).

3)"Sa se spele pe cap cu ea, de atunci nu am mai calcat pragul vreunui hotel romanesc, merg in Romania doar la rude, daca o sa vreau la Marea Neagra voi merge la bulgari."

😀 😀

Vezi ca piata ii pedepseste si "brunetii" vor folosi o alternativa? "Brunetule"! Q.E.D.

"In SUA exista in momentul de fata cateva spitale private care categoric discrimineaza impotriva fumatorilor–refuza sa ii angajeze pe acest motiv, dar daca cumva exista fumatori deja angajati ii dau afara imediat cum ii depisteaza, chiar daca nu fumeaza in spital."

Perfect legitim!

Cu o singura observatie, spitalele alea nu sunt real private ci doar "private".

ionut

"Ce a propus Ron Paul cu “ati fi de acord sa dati doar 10% la stat, dar sa nu va asteptati de la nimic de la stat restul vietii” suna frumos, dar 99% nu ar risca asta."

1) Propunerea asta e o tampenie (ron paul mai arei el scaparile lui). Pai daca nu astept nimic de la stat, de ce i-as da 10%? Asa da (mai mult de 10%) cuiva de la care astept ceva!

2) 99% nu ar risca asta (sa zicem ca acceptam procentul asta). Foarte bine, ideea e sa-i lase pe restul de 1% s-o faca adica sa riste! Faptul ca n-o fac e agresiunea.

Asta-i libertarianismul!

ionut

Pusei o virgula intre subiect si predicat! Briliant! 😀

Radu

@Ionut

in ce sens nu sunt spitalele din America private? Modul in care te exprimi "nu sunt cu real private" imi aduce aminte de unii marxisti care ziceau ca URSS , RSR, etc, "nu erau cu adevarat comuniste" (deci cu alte cuvinte nu conteaza cat de rau au dat-o in bara, ca adevaratul comunism nu a fost niciodata practicat, si inca merita sa fie tinut ca un ideal). Asta e o scuza are nu prea tine, ci indica o perspectiva foarte utopica asupra lumii.

Este o singura lege in America care afecteaza cum opereaza spitalele private, si legea a fost semnata de Reagan acum 25 de ani, se numeste EMTALA. Ea forteaza ca spitalele care au ER (emergency room) sa stabilizeze conditia oricui merge (sau este adus de ambulanta) chiar daca nu poate plati pe loc. Asta e rau pentru ca este un mandat ne-fondat, si daca jumate din cei care merg la ER nu pot plati, si daca nici guvernul nu plateste, consecinta este ca se dubleaza facturile pentru jumatea care sunt buni de plata. Dar nu are nimic de a face cu decizia unora dintre spitale (deocamdata doar o minoritate) de a discrimina asa dur impotriva fumatorilor. Am auzit ca acum unele incep sa discrimineze si impotriva obezilor.

Crezi ca monopol natural este vreo inventie socialista? Atunci crezi ca marile lupte anti-trust conduse de Teddy Roosevelt la sfarsitul secolului XIX erau ceva marxist-leninist?

Anumite chestii se preteaza mai usor la concurenta–de exemplu telefonie mobila, unde e suficient spectru sa ai o duzina de concurenti. La fel pot sa existe multe firme de transporturi aeriene, sau transporturi cu autocare, etc.

Alte chestii nu se preteaza la concurenta, deci nu prea poate exista piata libera–nu poti sa ai cate o duzina de conducte de gaze, apa, canalizare, etc. La fel nu o sa ai nici mai multe cai ferate paralele, sau autostrazi paralele, etc. Deci statul poate sa vanda aceste lucruri daca vrea, dar daca apoi nu controleaza preturile, cumparatorul privat poate usor sa dubleze preturile si sa extraga profituri obscene macar cativa ani (pana sa se infiripe o competitie). Si daca apare vreun competitor pe piata pana la urma, sa scada pretul ca sa il distruga. S-a intamplat asta in secolul XIX in SUA, de s-au facut trust-uri de otel, petrol, telefonia (AT&T) etc. Si guvernul SUA a decis fie sa sparga firmele in mai multe, fie sa le reglemeteze.

Reglementatia AT&T–faptul ca a limitat profitul la 10-15% deasupra costului a avut ca side effect sa cauzeze AT&T sa bage multi bani in research, pentru ca asta ii urca costul (deci si profitul care si-l putea scoate). Si asa au aparut pe lume Bell Labs, de unde s-au inventat tranzistorul, sistemul de operare Unix, limbajele C si C++ etc.

Radu

@ionut

"1) Propunerea asta e o tampenie (ron paul mai arei el scaparile lui). Pai daca nu astept nimic de la stat, de ce i-as da 10%? "

Pai tu crezi ca razboaiele se fac pe gratis?

Asta e gluma, Ron Paul nu sustine razboaiele tampite ale lui Bush, dar cu toate acestea, eu cred ca el vede 10% ca fiind necesare pentru armata, politie, justitie, si alte functii minime ale statului. Orice libertarian vede statul ca fiind necesarul arbitru al disputelor private. Daca tu faci contract cu o firma sa iti preteze un serviciu, si firma nu respecta contractul, nu vei apela la stat sa judece in favoarea ta si sa forteze pe firma respectiva sa te despagubeasca dupa cum e scris in contract? Cel putin in SUA stiu ca sistemul de justitie este foarte util in asa ceva. Poate ca in Romania nu, dar speranta moare ultima….

Alex Nicolin

@Radu

Nu vad nicio problema in cele 3 alternative propuse de tine, ba chiar as mai putea gasi inca vreo cateva perfect legitime, cum ar fi ca parintele sa-si dea spre adoptie, contra cost, unul dintre copii, pentru a-i putea hrani pe ceilalti, sau, cu daca este suficient de mare, copilul sa semneze un contract de ucenicie cu altcineva, in schimbul educatiei – sistemul se practica cu succes in trecut. Bineinteles, exista si alternativa sa-si lase copii sa plece de-acasa si sa-si caute singuri de mancare, ceea ce se intampla oricum intr-o stare de saracie extrema. In practica, astfel de situatii vor fi destul de rare, pentru ca in mod firesc, oamenii au tendinta de a-si ajuta semenii. Atunci insa cand ajutorul este unul fortat de stat, solidaritatea tinde sa se dilueze, si sa se transforme in resentiment: "Asistatii aia inutili care ma seaca pe mine de bani … huooo!".

Daca eu am o firma, e proprietatea mea, si, in consecinta, am tot dreptul sa aleg cu cine ma angajez in schimburi: de la cine cumpar, cui vand si pe cine angajez sau concediez. De exemplu, poate angajez un tamplar care de dovedeste lenes, si ma hotarasc sa-l dau afara, iar el e din intamplare negru. Oare in cazul in care exista diverse institutii care apara "drepturile civile" nu ma expun unui risc de agresiune (amenda, solicitarea de despagubiri in justitie) din partea acestora, pe motiv de rasism, daca iau aceasta decizie, chiar daca actiunea mea e perfect legitima? De ce ar fi culoarea pielii, nationalitate, sexul, sau orientarea sexuala un motiv mai putin legitim de a alege decat calitatea de fumator, cazierul juridic etc. ? Daca e sa iau decizii proaste in acest mod, renuntand la niste bune oportunitati de a-mi spori profitul, "pedeapsa" va veni oricum din partea pietii. Ce au patit teparii romani de la hotelurile de pe litoral pana la urma? Oare turistii de ce au dat buluc in Bulgaria, iar ei au ramas cu buza umflata?

Multi dintre politicienii americani, fie din ignoranta, fie urmandu-si propriul interes, ori facand diverse "targuri" cu adeversarii politici, au adus USA aproape de faliment. Datoria a ajuns cat PIB, si creste galopant din cauza deficitului de cel putin 10% pe an, in conditiile in care tot bugetul e la ~30%. Practic guvernul a ajuns sa se imprumute cate $1 pentru fiecare $2 colectati din taxe, pentru a cheltui $3. Ce sperante mai pot avea oamenii ca in viitor sa mai primeasca ajutor social sau pensie de la un stat care este de facto in stare de faliment? Era sa uit, Social Security este printre cei mai mari detinatori de bond-uri. Sa vezi cand s-o sparge si acolo buba. Schema lui Bernie o sa fie uitata peste noapte. Ron Paul cred ca este printre putinii oameni politici care si-a pastrat pragmatismul si luciditatea. Ceea ce propune el este singura solutie viabila pe termen lung. Chiar daca pentru unii ceea ce spune el pare extrem acum, acest lucru se intampla doar pentru ca nu constientizeaza inca proportiile dezastrului care-i asteapta. Nici Romania nu sta mai bine, mai ales ca noi nici macar nu mai avem de unde taia – suntem saraci lipiti pamantului dupa 45 de ani de comunism si inca 20 de socialism deghizat cu aere de "capitalism".

ionut

"Orice libertarian vede statul ca fiind necesarul arbitru al disputelor private."

Aia nu-s libertarieni, aia-s adeptii "liberalismului clasic", o alta forma a etatismului!

Radu

Sau poate ca am gresit eu, poate libertarienii din Romania au ajuns mai avansati decat cei din america, si cred in privatizarea politiei si justitiei. Deci daca ai vreo disputa cu cineva, nu vei apela la stat sa iti faca dreptate, ci la firma lui Tony recuperatorul.

In caz ca nu se stie in Romania, Tony este porecla data mafiotilor in America. Deci poate scapi de minimul de 10% pe care Ron Paul il vede ca un minim nivel de taxatie, dar apoi te trezesti cu o "taxa de protectie" de 10% din partea lui Tony. Sau in loc sa folosesc stereotipul de mafiot "Tony", mai degraba Anatoly rachetul basarabean, ca sa fiu mai pitoresc…

Radu

@ionut

Daca tu chiar crezi ca nu ai nevoie de politie si justitie, spune-mi adresa unde locuiesti, vreau sa-l trimit pe Anatoly sa iti faca o propunere pe care sa nu o poti refuza..

John Galt

Radu, trebuie sa fii extrem de naiv incat sa crezi ca "politia" sau "justitia" sunt libere sa faca ce vor. ABSOLUT TOT este deja privatizat, insa deh – chestia asta nu e pentru ochii lumii ca s-ar speria.

In Romania acest FAPT este mult mai evident. In Rusia nici nu mai zic.

Insa exact din aceasta IPOCRIZIE vin problemele, exact aici apare NON SENSUL care strica tot.

Radu

@John Galt

Eu raspundeam in apararea lui Ron Paul

“1) Propunerea asta e o tampenie (ron paul mai arei el scaparile lui). Pai daca nu astept nimic de la stat, de ce i-as da 10%? ”

In America (unde locuiesc de 21 de ani), coruptia nu este un fenomen des intalnit. Deci Ron Paul nu are de ce sa fie vazut ca un tampit sau etatist din cauza propunerii sale. Si cred ca toti libertarienii din SUA sunt de acord cu ce am scris mai sus:

“Orice libertarian vede statul ca fiind necesarul arbitru al disputelor private.”

Sunt 3 alternativa cu justitia si politia:

1) sa fie finantate de stat prin taxe/impozite — asa se intampla in SUA, libertarienii vor doar sa pastreze aceste functii ale guvernului (plus apararea nationala, la un nivel mult mai redus decat cel de azi)

2) sa fie ca in Romania, teoretic finantate de stat dar practic finantate de spagi

3) sa fie privatizate — rachetul Anatoly, sau alte emanatii privatizate ale haosului post-decembrist

Ron Paul si libertarienii americani vad #1 ca fiind optime. Se pare ca libertarienii romani sunt prea cinici pentru a-i impartasi viziunea….

Despre Ron Paul, cum am mai scris, il cred de admirat din mai multe privinte si in special ca nu i-a cantat lui Bush in struna. Doar are cateva lucruri care l-au facut sa nu obtina mai mult de circa 3-4% din suport pentru presedintie:

– americanii nu vor sa minimalizeze statul asa mult (inclusiv chestii cu legile antidiscriminare)

– americanii nu vor sa treaca la o moneda legata de aur (in secolul 19th industrialistii legasera moneda de aur, si populistii se luptau sa o desprinda, cel mai popular discurs politic zicea "nu rastigniti poporul pe o cruce de aur")

@Alex

"Datoria a ajuns cat PIB, si creste galopant din cauza deficitului de cel putin 10% pe an, in conditiile in care tot bugetul e la ~30%. Practic guvernul a ajuns sa se imprumute cate $1 pentru fiecare $2 colectati din taxe, pentru a cheltui $3. Ce sperante mai pot avea oamenii ca in viitor sa mai primeasca ajutor social sau pensie de la un stat care este de facto in stare de faliment?"

Dupa WWII datoria fusese chiar si mai mare raportata la PIB. Guvernul federal incaseaza acum prin taxe + contributii Social Security/Medicare doar 14% din PIB, si cheltuie 25%. Cea mai mare parte din acest gap sunt cauzate de reducerile uriasa facute de Bush acum 10 ani (normal guvernul federal incasa 20% din PIB), plus cam 2% cheltuieli de razboi+veterani, plus 3% cheltuieli din cauza crizei. Daca trece criza, si daca taxele revin la nivelul la care erau cand era Clinton presedinte, se va echilibra si bugetul general.

Bugetul general nu socoteste Social Security, care e socotit separat, ca fiind bazat pe obligatiuni in valoare de $2.5T. Aceste obligatiuni sunt suficiente pentru a fonda pensia generatiei baby boom pentru urmatorii 27-28 ani. Dupa aceea, daca nu cresc deloc nici contributiile nici varsta de pensionare, atunci pensiile vor trebui sa scada cu 28%. In planurile mele personale de pensionare, eu ma bazez pe cazul cel mai rau, ca in loc de $1850 pe luna sa am doar $1400 pe luna in Social Security in 30 de ani. Oricum raportul contributori/pensionari din SUA nu va deveni patologic ca in romania (unde deja este sub-unitar), ci in cel mai rau caz va ajunge la 2.3/1

Si oricum, fata de UE, SUA are multe lucruri netaxate care le-ar putea taxa daca chiar ar avea nevoie:

– benzina: inca costa $3 pe gallon (deci sub $1 pe litru), si accizele federale sunt doar 5 centi pe litru

– consumul in general: unele state au sales tax, dar la nivel federal nu exista sales tax sau TVA

Piata libera arata ca atat dobanda bondurilor guvernului SUA cat si cursul dolarului s-au stabilizat la nivele mai bune acum decat in ultimii ani ai erei Bush (cand ajunsese cursul dolar/euro la 1.60), si eu vad asta ca un vot de incredere in SUA.

ionut

"Daca tu chiar crezi ca nu ai nevoie de politie si justitie, spune-mi adresa unde locuiesti, vreau sa-l trimit pe Anatoly sa iti faca o propunere pe care sa nu o poti refuza.."

Nu-l trimite ca-l "privatizez"! Imi permit… 😀

Alex Nicolin

@Radu

Dupa WW2 datoria a fost redusa relativ rapid tocmai pentru ca economia a crescut rapid, fiind descatusata de masurile socialiste (New Deal, Socialismul de Razboi) care o sugrumau de mai bine de 15 de ani. In plus, anii '50-'60 au fost o perioada de expansiune monetara fara precedent in istoria dolarului. Dupa crearea sistemului monetar avand la baza dolarul, pe baza acordului de la Breton Woods, acesta a devenit principala moneda de rezerva, si "sangele" comertului international, revitalizat dupa protectionismul anilor '30 si conflictele anilor '40. Astfel, prin exportul de dolari, USA a reusit sa iasa din datorii tiparind, fara a produce inflatie acasa. La un moment dat insa, strainii au inceput sa isi puna intrebari, pe buna dreptate, despre convertibilitatea dolarului in aur, care era atunci un "privilegiu" rezervat lor – americanii nu aveau voie sa isi ceara ramburarea dolarilor in aur, iar posesia asupra metalelor pretioase a fost server restrictionata pana in 1971. Defapt, cetatenii americani erau mai mult decat indreptatiti sa ceara inapoi aurul, pentru ca aceste fusese practic confiscat printr-un decret al lui FDR in 1933.

In momentul de fata, USA a epuizat ambele solutii de plata a datoriei. Economia este in prezent mult mai libera, cu exceptia monedei – exact acolo este problema, decat era imediat dupa sfarsitul WW2, si tocmai a traversat o perioada de crestere finantata in principal din credite fara acoperire. Dupa o asemenea perioada, contractia este inevitabila. datorita necesitatii de a corecta erorile generate de cresterea artificiala, si de a recupera ce se mai poate din resursele care au fost alocate gresit. Seria de pachete de stimulare, inceputa in ultimele lui ale administratiei Bush, si continuata, la o scara mult mai mare, de catre administratia Obama, cu sprijinul neconditionat al FED, nu fac decat sa intarzie iesirea din recesiune si, pe termen lung, sa puna bazele urmatoarei bule speculative. Cresterile burselor si a preturilor materiilor prime sunt ambele cauzate in principal de aruncarea pe piata a unei mari cantitati de bani.

Spre deosebire de anii '50, cand dolarul mai avea inca loc sa patrunda in economia mondiala, astazi, intr-o economie mult mai finamica, lucrurile stau cu totul altfel. Primele probleme in acest sens au aparut in Mexic, in Argentina, si in Asia in anii '90. Tarile respective au fost salvate tocmai pentru a nu returna mari cantitati de dolari, care sa aprinda inflatia in USA. Toate acestea sunt insa insignifiante cu rezerva acumulata de China intre timp. Un semn asupra "saturarii" cererii de dolari, este perioada din ce in ce mai scurta dintre reprizele de expansiune monetara (QE) si inflamarea preturilor pe piete. Mai devreme sau mai tarziu, cresterile vor ajunge si la consumator, iar cei afectati vor fi tocmai cei saraci, care nu vor mai fi in stare nici sa-si asigure strictul necesar pentru supravietuire. Norocul americanilor e ca oamenii respectivi sunt in tari relativ indepartate, multe cu regimuri sustinute neconditionat de Guvern. Dacae valoarea dolarului va scadea suficient de mult, se va ajunge la un moment dat la o panica generalizata, unde detinatorii de dolari vor incepe sa cheltuie rapid, pentru a nu pierde totul – fuga pe hard assests. Defapt tendinta este deja vizibila: crsterea pretului materiilor prime si "goana dupa cumparaturi" a Chinei sunt doar inceputul. In momentul in care ai o inflatie de doua cifre anual, orice economie complexa se prabuseste. In momentul de fata, o prabusire a economiei globale si a comertului international ar avea efecte de neimaginat!

Cu toate ca America tipareste bani in disperare de aproape 3 ani, datoriile nu au crescut galopant datorita deficitului bugetar, care se apropie de $1.5T anual. In ultimii 10 ani, adica sub administratiile Bush si Obama, bugetul a crescut exact cu aceasta suma. Dupa cum spuneai si tu, deficitele de pe vremea lui Clinton se situau erau cu un ordin de marime mai mici, iar in unii ani, bugetul chiar a inregistrat excedent. Razboaiele, scutirile de taxe preferentiale, precum si ineficienta economica sunt principalale cauze ale cresterii deficitului. Ron Paul propunea taieri de cheltuieli de $2T anual, in timp ce in Congres, pe sume care in cel mai bun caz nu depasesc cateva zeci de miliarde, insirate pe cativa ani! Atata timp cat in 2000 USA nu era in niciun caz o tara bananiera, desi bugetul era cu mult mai mic ca acum, solutia lui Ron Paul nu mi se pare in niciun caz una lipsita de realism. Mai degraba restul politicienilor traiesc pe alta planeta, iar actiunile lor iresponsabile au toate sansele sa transforme America intr-o astfel de tara! De la un punct, insusi serviciul datoriei in sine devine o povara apasatoare, care ingenuncheaza in mod inevitabil chiar si un mare imperiu, lucru pe care multi conomisti par sa nu il sesizeze. Chiar zilele trecute am citit o propunere de-a dreptul hilara a unui analist care propunea ca solutie de iesire din criza "Regula 44" – 4% deficit si 4% inflatie. In momentul de fata, USA aplica in cel mai bun caz "Regula 99" iar datoria a egalat PIB!

Radu

@Alex

Nu, dimpotriva, in anii 50-60 economia Americii a devenit foarte "socialista", inclusiv can presedintele era Republican, Eisenhower (1953-1961):

– taxele marginale pe venit la milionari erau 91% (pana a venit Kennedy sa le reduca la 70%)

– Eisenhower a facut marele program de autostrazi federale, de aproape 100k km in anii 50, cu pretextul ca drumurile existente nu permiteau mutarea rachetelor nucleare din loc in loc. A fost finantat cu accize pe benzina (si nu taxe de drum, alea au ramas doar la poduri facute de partide private sau de catre orase)

– JFK si LBJ au facut programul "Great Society" cu welfare, Medicare, Medicaid

– in anii 1950 a crescut foarte mult sindicalizarea in sectorul privat, si sindicatele au cerut la GM, Chrysler si Ford asigurari de sanatate si pensii (care dupa vreo 60 de ani au dus la faliment)

– in anii 1950 s-a inceput sindicalizarea in sectorul public

Faptul ca toate aceste aspecte "socialiste" s-au intamplat in anii 50 si au urmat doua decenii de mare bunastare nu implica o relatie cauzala. Cauza bunastarii a fost simpla:

1) energie foarte ieftina

2) avansuri tehnologice rapide (ca sa se dubleze nivelul de trai in 2 generatii)

3) faptul ca competitorii economici ai SUA fusesera obliterati (Germania, Japonia), sau partial obliterati de bombardamente (UK)

De 30 de ani, de cand a venit Reagan la putere si a taiat foarte mult taxele standardul familiei medii stagneaza (ba chiar ca ar fi luat-o inapoi daca nu ar fi intrat in campul muncii majoritatea femeilor casatorite, care inainte erau casnice). Asta nu inseamna ca Reagan e de vina. Pur si simplu motivele enumerate mai sus au incetat a mai fi.

Plus slabirea privilegiului avut din sistemul Bretton Woods (desi US inca beneficiaza mult de faptul ca majoritatea dolarilor sunt tinuti ca rezerve de tari straine). Daca Chinei nu ii convine inflatia, nu are decat sa isi liberalizeze cursul valutar in loc sa tina yuan-ul legat de dolar.

Sub 1% din populatia Americii (cam 2M din 310M) lucreaza pentru guvernul federal ca angajati civili, si numarul lor este in descrestere. Angajatii militari mai sunt inca circa 1M; numarul lor a crescut, dar a atins un plafon deja. Numarul de angajati guvernamentali la nivel municipal sau de stat a scazut destul de mult in ultimii ani (pentru ca incasarile la acele nivele au scazut mult, si faptul ca guvernul federal a ajutat statele cu fonduri din stimulus a incetinit doar aceste concedieri, dar nu le-a oprit).

Guvernul federal are bugetul in pionieze din 2 cauze:

1) pe termen scurt, criza si reducerile de taxe gigantice facute de Bush, au facut ca incasarile sa fie doar 14% din GDP in loc de 20% cat erau pe vremea lui Clinton; faptul ca sunt asa multi someri (si pe perioade mult mai mari ca inainte) face ca banii pe ajutorul de somaj (si mai mult de cat atat, banii pentru Medicaid) sa fie consumati in volume fara precedent

2) pe termen lung e cresterea costurilor medicale

Dar guvernul are multe posibilitati de a-si finanta costurile, in caz ca dobanzile la obligatiile de stat vor creste (acum sunt inca sub 1% sa obligatiuni pe termen scurt, 3% la obligatiuni pe termen lung). Poate oricand sa instituie un TVA, sau accize pe benzina la nivel european (e.g. $1 pe litru in loc de 5 centi pe litru cat sunt acum). Si bineinteles, poate sa readuca taxele la nivelul la care erau pe vremea lui Clinton, cand miliardarii nu isi plangeau chiar asa rau de mila.

Regula 44 suna destul de bine. Deocamdata inflatia in SUA este de doar 1% (pe 2010, dupa ce in 2009 a fost 0%), si sa speram ca cresterea pretului barilului o va duce spre 4%. Un deficit contra-ciclic de 4% in timp de criza (urmat de rasplatirea datoriilor in vremuri bune) pare de asemenea un sfat bun. E nevoie de un pic de inflatie (de 4% suna numai bine) vreo 2-3 ani pentru urmatoarele lucruri:

– a scoate de sub apa zeci de milioane de familii care datoreaza mai mult bancilor decat le face casa

– a cobora salariile anumitor categorii (inclusiv angajati de stat) care altcumva ar putea sa faca greve

Dupa 2-3 ani de inflatie la 4-5% (ca sa compenseze pentru 2-3 ani de inflatie practic zero), pe termen lung un nivel optim al inflatiei, cum a determinat si FED, este de cam 2.5%. Nu uita, Bernanke nu este un marxist, ci un Republican numit de Bush (si confirmat de Senatul care era tot Republican in 2005). Faptul ca este un adept al lui Keynes si crede in masuri contraciclice il plaseaza in mainstream-ul economistilor americani.

Alex Nicolin

@Radu

La 4% inflatie crezi ca te mai imprumuta cineva cu 3% pe termen mediu? In plus, bancile centrale nu pot "tinti", inflatia, pentru ca nici ele nu inteleg cu adevarat ce se intampla in economie – cei de la FED nu sunt doctori, ci mai degraba un fel de vraci. Bernanke nu e marxist, ci e un economist neoclasic mediocru, care intelege procesele macro-economice doar ca pe o succesiune de stari de echilibru. Indiferent cat ar fi de bun el nu mai e demult economist, ci in esenta un om politic. In consecinta, deciziile sale sunt politice, jostificarile economice venid doar a posteriori.

In anii '30-'40 sub domnia "inteleptului carmaci" FDR, America avea practic economie planificata, proprietatea privata asupra factorilor de productie fiind cel mult nominala. Dupa cum spuneam, acelasi "progresist" a nationalizat si banii poporului american, prin masura de confiscare a aurului. Suprataxarea profiturilor e intr-adevar o masura socialista, dar nu atat de distructiva ca planificarea economiei. In vremea respectiva insa nu aveam de-a face cu o economie globalizata la nivelul actual. Daca s-ar incerca asa ceva acum, milionarii si-ar transfera averea in paradisuri fiscale.

Daca ai introduce o acciza de $1pe litru pentru combustibil, pretul s-ar dubla! Cum crezi ca s-ar descurca economia americana cu benzina la $8 galonul? Crezi ca ar avea cineva tupeul sa faca asa ceva si sa scape nu numai ales, ci si viu? In privinta celor care au luat credite imense in raport cu veniturile, pentru a cumpara case pe care nu si le-ar fi permis altfel, imi pare rau sa spun dar vina este numai a lor. Faptul ca statul oferea garantii iar bancile dadeau credite "avantajoase" nu constituie in niciun caz circumstante atenuante. A-i penaliza prin inflatie pe cei care au fost suficient de prevazatori incat sa economiseasca, doar pentru a-i salva pe ceilalti este o masura in spiritul celui mai pur socialism!

Radu

O inflatie intre 2-3% pe an este considerata deziderabila de toti economistii mainstream, inclusiv Bernanke. Singurul punct discutat este daca cativa ani de deflatie sau inflatie zero trebuie compensati apoi de o inflatie usor accelerata sau nu (in terminologia lui Krugman, "price level targetting").

In anii 70, in SUA au fost probleme cu inflatia (in special cu crizele de petrol, dar si inainte–decizia lui Nixon de a devaloriza dolarul din 1970 a fost inaintea vreunei crize de petrol). FED a invatat ca trebuie sa opreasca spirala destructiva a inflatiei, care atunci chiar era un pericol (pe atunci majoritatea americanilor erau in sindicate si puteau face greve sa ceara bani mai multi).

Reagan a distrus sindicatele in mare parte la inceputul anilor 80, si de atunci nu a fost nici o problema cu inflatia, si nici salariul median american nu a crescut mai repede decat inflatia. De fapt singurul motiv pentru care veniturile familiei mediane nu au pierdut teren fata de inflatie este pentru ca majoritatea sotiilor (care inainte erau mai mult casnice) au inceput sa lucreze.

Din 1983 pana acum in SUA nu a fost nici un an cu inflatie mare (si un singur an a avut inflatie moderata–de 5%, 1990):
http://www.miseryindex.us/iRbyyear.asp?StartYear=

Deci FED-ul, incepand cu Volcker in 1980, a controlat bine inflatia, chit ca pretul dur al acestor masuri (hard money ==> dobanzi mari si somaj) l-au facut pe presedintele Carter (care l-a numit pe Volcker) sa piarda alegerile (care le-a castigat Reagan). Unii zic ca Greenspan a tinut dobanzile prea mici in 2004 ca sa il ajute pe Bush sa fie reales, dar eu cred ca Greenspan a fost sincer, un discipol orbit al libertarianismului lui Ayn Rand care a crezut ca piata libera nu ar permite o mega-bula imobiliara sau alte probleme sistemice. Bernanke este mai intelept decat Greenspan, si in mod mai prudent a inceput sa urce treptat dobanzile FED imediat cum a fost numit chairman (dar era prea tarziu pentru a opri bula globala, si nu cred ca putea sa ajunga la un soft landing).

Vorbind de politica FED, este interesant cum acest journalist conservativ vede riscurile geopolitice (in special scumpirea petrolului) ca un motiv pentru a mentine politica "easy money" (dobanzi mici), si ii dau dreptate:
http://blogs.telegraph.co.uk/finance/ambroseevans

Ca tot l-am mentionat pe Ambrose Evans-Pritchard, tocmai a scris si un articol foarte interesant despre doua scenarii cu evolutia econoica globala (si in special a Chinei) in urmatorii 50 de ani:
http://www.telegraph.co.uk/finance/comment/ambros

Radu

Am uitat sa raspund la un punct:

"Daca ai introduce o acciza de $1pe litru pentru combustibil, pretul s-ar dubla! Cum crezi ca s-ar descurca economia americana cu benzina la $8 galonul?"

S-ar descurca la fel de bine ca majoritatea altor tari, unde benzina costa deja $2 pe litru. Americanii pot oricand sa isi cumpere masini eficiente cum fac si europenii sau japonezii, doar ca sunt comozi. E adevarat, 80% nu se pot deplasa la servici cu transport in comun, si daca benzina se dubleaza o sa cheltuie lunar dublu, sa zicem $160 in loc de $80 pe combustibil (pana reusesc sa isi cumpere o masina mai eficienta); dar pot sa faca asta, nu duc grija celor care si-au cumparat Hummer ca nu au bani de benzina.

Poate ca duci grija inflatiei din cauza pretului transporturilor ? Benzina si motorina costa acum de aproape 4 ori mai mult fata de 1999 (cand era sub $1 pe galon pretul), dar din 1999 preturile nu au crescut decat cu circa 25%, si nu cred ca pretul benzinei a fost un factor prea mare.

Si chiar in cazul cel mai rau, care nu sunt accizele ci o revolutie in Arabia Saudita care sa duca pretul barilului la $300-400, nu e nici o nenorocire. Tocmai am citit ca Warren Buffet face profituri uriase din investitia sa in railroads, si desi trenurile marfare folosesc tot motorina, ca si tir-urile, in America trenurile au nevoie de doar 1 litru de motorina pentru a transporta o tona de marfa o suta de mile, pe cand tir-urile consuma triplu. Deci poate ca o sa fie o inconvenienta ca in loc sa se transporte majoritatea lucrurilor cu TIR-uri, sa se transporte tot ce nu este expres cu trenuri (si eventual sa fie schimbat pe TIR cand ajunge aproape de destinatie), dar SUA are o infrastructura feroviara foarte buna (si mai ieftin de intretinut decat in Romania) pentru marfa cel putin.

Din cauza distantelor uriase nu cred ca se va ajunge vreodata ca oamenii sa mai calatoreasca cu trenul 5000 km dintr-o parte a americii in alta (decat pensionari care vor sa isi omoare timpul), dar SUA poate rezista unui soc energetic mult mai usor decat Romania din simplul motiv ca consumul de petrol este mult mai mic in SUA in 2011 decat in SUA din 1979 (sau in Romania din 2011):

http://www1.eere.energy.gov/ba/pba/intensityindic

sau daca vrei sa compari mai multe tari, sorteaza a 3-a coloana in tabelul din http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by

America produce doar $2291 pe tona de CO2 (deci numai dublu fata de Romania la $1246, spre deosebire de tari din vestul Europei care produc 6k to 8k pe tona), dar in SUA majoritatea emisiilor de carbon provin nu din petrol, ci din carbuni sau gaze naturale care exista din abundenta in SUA. China ($435 pe tona), Ucraina ($338) Bulgaria ($659) si Serbia ($606) sunt mult mai vulnerabile la un soc in pretul petrolului si gazelor, dar China e ajutata de faptul ca practic a cumparat minele de carbune (si minereu de fier, etc) din Australia, Africa, etc. Asupra Elvetiei ar avea un efect de doar 2%, si asupra unor tari subdezvoltate (Afghanistan, Chad, Mali) chiar si mai mic–dar nu cred ca prima tara este un exemplu realistic de urmat, sau ca urmatoarele trei tari ar fi deziderabil de urmat.

Un baril de petrol produce 433kg de CO2. Pentru simplificare, daca 43% din consumul energetic al unei tari vine din petrol (sau gaz natural importat la preturi strans legate de cele ale petrolului, cum cere tsarul Putin), atunci o scumpire a barilului cu $200 (de la $100 la $300) ar avea un efect de circa 8% asupra economiei SUA, dar de vreo 15% asupra economiei Romaniei (pentru ca in tabelul de mai sus o tona de CO2 ar fi echivalenta cu circa un baril de petrol sau echivalentul in gaz).

Alex Nicolin

Foarte lucide articolele lui Ambrose Evans-Pritchard, . Impartasesc o viziune oarecum similara despre soarta economiilor asiatice, desi un pic mai pesimista datorita factorilor geo-politici.

MIA

>Dar ce exemplu poti tu da de o economie libertariana care sa se industrializeze in ultimii 200 de ani? (nesocotind prima tara industriala din lume, UK).

De ce să nesocotim exemplu Regatului Unit care a reuşit să falimenteze industria indiană de textilă ( cea mai avansată din lume la momentul cu pricina ) prin taxe protecţioniste uriaşe ? 😉

ionut

„nesocotind prima tara industriala din lume, UK)”

De cand economia UK a fost una „libertariana”? 😀

colombo

Nu mai ridicati in slavi capitalismul ca se vede de la o posta ce mari realizari avem dupa 1990 . Dealtfel se observa cat de buna este si economia capitalista. O simt pana si marile tari capitaliste. Parerea mea ca este ca pentru o dezvoltare normala , trebuie promovata pe langa economia de piata si economia planificata. Altfel ne vom duce cu totii la vale.

ionut

De ce ti se pare mataluta ca „economia” e altceva, in ultimul secol cel purtin, decat una planificata? Adica o contradictie in termeni! Dac se duce „la vale”, tocmai asta e cauza…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.