Pai, daca definesti inflatia corect, tiparirea inseamna inflatie (de mijloace fiduciare), care poate avea (sau nu) ca efect (pe termen mediu si lung) cresterea generalizata a preturilor. De obicei se foloseste indicele (care poate fi manipulat usor) preturilor.
Iată de ce tipărirea de euro şi dolari nu provoacă inflaţie ci deflaţie
În timp ce România reuşeşete performanţa de-a avea cea mai mare inflaţie din UE (25% de la începutul crizei) pe fondul celei mai restrictive politici monetare, în restul lumii lucrurile stau fix pe dos: dobânzile sunt la podea şi totuşi preţurile nu cresc.
Pentru România, explicaţia este simplă şi deja explorată – stagflaţia: mizerie economică însoţită de creşteri de preţuri şi de lipsa locurilor de muncă, situaţie pentru care nu există nici o rezolvare monetară.
În restul lumii – SUA, UE, Marea Britanie sau Japonia – banca centrală tipăreşte bani în neştire şi totuşi preţurile de consum nu cresc. Asta-i face pe adepţii economiei poligrafice să spună că iată, se poate, există magie: tipărire de bani fără inflaţie.
În realitate, inflaţia există bine-mersi. Singurul motiv pentru care pâinea nu se scumpeşte este că banii nu ajung niciodată la cei care cumpără pâine. În schimb, ajung la cei care cumpără titluri de stat (băncile) sau acţiuni pe bursă (vehicule cu acces la creditele ieftine date tot de bănci).
Bursa este la maxime istorice iar dobânzile la titlurile de stat la minime. Dobândă mică înseamnă preţ mare, iar finanţiştii au chiar formula prin care să stabilească exact cât de mare. Iar la nivelul de risc sugerat deja de alde Grecia, preţurile sunt uriaşe.
Care sunt consecinţele? În primul rând, scumpirile bunurilor şi serviciilor nu vor apărea – nici acum, nici mai târziu, cât timp banii nu ajung pe mâinile cetăţenilor. Ba chiar, cu timpul, este posibil să vedem deflaţie.
De ce? Companiile nu sunt interesate să producă mai mult şi mai eficient, pentru că oricum nu au cui să vândă mai mult. Aşa că aleg să se „eficientizeze” în bilanţuri, renunţând la activităţile cu profitabilitate sub medie, pentru a ţine pasul cu piaţa. Guvernele continuă să cheltuie discreţionar (dar nu pe salarii – că e „austeritate”) umflând şi mai mult bilanţurile companiilor cliente care nu fac mai nimic dar reducând şi mai mult resursele reale aflate la îndemâna sectorului productiv.
Din aceste motive, politica monetară expansionistă nu se revarsă în inflaţie ci în şomaj – deja Spania şi Grecia au ajuns la 25%. Şomerii cumpără mai puţin, dând astfel tonul la o nouă rundă de „eficientizări” şi tot aşa. În final, pe măsură ce cererea va scădea spre zero, la fel s-ar putea întâmpla şi cu preţurile.
Banii rămân sterili în bilanţurile băncilor şi ale guvernelor, dar în realitate este ca şi cum n-ar fi existat niciodată.
Ceea ce nu-i deloc departe de adevăr.
35 de comentarii
Corect @ionut. Lipsa inflatiei e bullshit, si se bazeaza din nou pe statisticile aruncate de autoritati, ignorand realitatea. Cum dracu sa nu exista inflatie, daca TOTUL s-a scumpit de cand s-a dat drumul la tiparnita? Exemple: combustibilii in US, in Europa, energie electrica, grâu, etc? Voi aveti habar cum se calculeaza „inflatia”? Ce ponderi mici au preturile reale, si ce ponderi umflate au cele de lux sau produsele financiare?
Cand il aud pe unul ca „nu exista inflatie” nu pot decat sa-l vad drept demn urmas al bizonilor care au crezut in „bula vesnica”: acum s-au „trezit” si cred in „criza vesnica”.
EXISTA inflatie, si e galopanta, erodeaza rapid veniturile intregii populatii. Situatia actuala este linistea dinaintea furtunii. S-a putut fura de la cetateni pentru a salva companiipe pentru ca au avut de unde. Dar daca bursa se panicheaza din nou, deschiderea robinetelor la un volum si mai mare, n-o sa mai aiba nici un efect asupra pietei atata timp cat plebea n-o sa mai aiba acces deloc la FIAT money. Si atunci „Marea Criza” o sa para basm cu zane fata de ce urmeaza.
PS: schimba din CSS culoarea linkurilor si fa-le subliniate, altfel nu se vad in text.
Autorul spune ca in Romania este staglatie, care prin definitie sugereaza o inflatie galopanta in acelasi timp cu stagnarea economiei si cresterea somajului.
Dar asta conduce la delfatie pe segmentul de produse scumpe, produse care consuma o destul de mare parte din veniturile populatiei: chirie, rata la banca pentru casa si pentru masina, produse electrocasnice si electronice.
Daca tragi linie, ce castigi lunar din cheltuielile mari, pierzi pe cele mici si multe (mancare, transport, haine, intretinere)
Inflation is an increase in money supply and credit with credit marked to market. Deflation is the opposite.
Dupa ce ai acoperit „limita de cretinare” a cretinacului mononeuronat, deflatia e… the cure.
Mai intai se duc naibii preturile produselor cu folosinta indelungata, umflate de credit, si abia spre sfarsitul marii depresiunii se mocăceşte si… patrunjelu’ odată cu înmulţirea la nivel global a punctelor de servire a… supei.
@Toma – vorbesti prostii. Daca nu crezi in statisticile oficiale si nu ii crezi nici pe economistii consacrati care confirma si explica de ce nu a aparut inca inflatia, adu tu niste exemple de cresteri de preturi, niste cifre mai realiste. Afirmatii de genul ‘ala e prost/credul, eu stiu adevarul absolut’, fara sa aduci niste dovezi sau sustinatori credibili al celor spuse, e vorba goala, pierdere de timp.
Tocmai ce spuneam, lipsa culorii la linkuri e oribila.
@RomaniaInCifre, am dat deja linkuri, suficiente si elocvente:
http://www.eia.gov/dnav/pet/hist/LeafHandler.ashx?n=PET&s=EMM_EPM0_PTE_NUS_DPG&f=W
http://vmisenergy.files.wordpress.com/2011/12/electricity-prices-industry-eu.jpg
Va lasati pacaliti de formula „inflatiei”: Inflation Actually Near 10% Using Older Measure http://www.cnbc.com/id/42551209
Toate datele oficiale confirma articolul . Tiparirea de bani (unde a intrat in joc si BoJ cu yenul moneda universal pentru carry trade) se vede doar pe bursa si deficitele bugetare . Dobinzile mici , aproape de 0 sau chiar 0 efectiv nu se vad in imprumuturile catre cetateni ( nici imprumuturi nu se mai dau pe segmentul retail) in schimb imping chiar companii mari si profitabile sa se imprumute masiv . Apple cu oferta de 14 miliarde dolari bond , e exemplul cel mai recent .
@LD
„politica monetară expansionistă nu se revarsă în inflaţie ci în şomaj – deja Spania şi Grecia au ajuns la 25%.”
Dimpotriva, tarile dezvoltate cu politica monetară cea mai expansionistă (Japonia si SUA) au somaj relativ mic si in scadere. Tarile cu somaj mare (PIGS) nu au voie sa aiba nici o politica monetara, sunt obligate sa foloseasca moneda nemteasca.
Acum sunt si alti factori pe langa politica monetară expansionistă care tin somajul mic– Japonia are colaps demografic din cauza natalitatii, Romania are colaps demografic din cauza emigrarii, SUA are preturi extrem de mici la energie (in special gaz, dar asta afecteaza si curentul si alte lucuri, si favorizeaza producatorii din SUA). Dar cel putin in SUA, politica monetară expansionistă inceputa acum 4 ani a dus la scaderea somajului de la 10% la 7% (desi parte din aceasta reducere este ca foarte multi americani in varsta de 62 de ani au decis sa aleaga optiunea de pensie redusa la 62 de ani in loc de pensie intreaga la 66 de ani).
Exista la Fed cativa hawks care vor fi voteri in 2014: Fisher, Kocherlakota, Plosser, adica 3/5. In spatele lor stau industrii traditionale (petrol, otel, miners) care vor bani mai scumpi (dolari mai tare) pentru a ieftini produsele lor finite invadate de concurenta din Asia.
Deja Fed nu mai tine piciorul pe pedala de tiparit, inaintea franei line.
Multumesc pentru articol,
ma intreb
cum se iese din aceasta stiuatie la iei?
si f important de ce la noi e altfel?
„Din aceste motive, politica monetară expansionistă nu se revarsă în inflaţie ci în şomaj – deja Spania şi Grecia au ajuns la 25%.”
Daca nu ma insel, din 2009 ECB a tiparit numai 1000 miliarde, (adica cat va cheltui FED doar din dec.2012-dec.2013, QE4 🙂 – ceea ce nu e chiar QE, asa ca manifestantii anti-austeritate leaga cauzal somajul de lipsa unui QE adevarat.
In US in schimb – somaj in scadere, ce-i drept cu multe joburi part time si in general slab platite.
La fel de adevarat e ca in US banii astia cumpara bonduri legate de ipoteci, pt. sprijinirea imobiliarelor – in UE probabil banii au fost folositi pt. imbunatatirea bilanturilor bancilor.
Dar ai dreptate cand spui ca productia nu prea are cum creste, si nici preturile cum sa creasca, la o adica, cata paine, masini etc poti consuma in UE ? La auto rata de inlocuire arata scaderi naturale de consum provocate de saturatia pietei, evident ca nu poti avea inflatie la Reno.
Din 2008 incoace aruncati un ochi la piata imobiliara din Germania cu cresteri de 20% pe an in Dusseldorf spre exemplu.
Si nu e singurul caz.
Decideti voi daca e inflatie – cu siguranta fenomenul e cauzat de accesul la credite ieftine.
@cezar j
Ai dreptate, BCE in ultimii 5 ani a urmat o politica mai degraba contractionara decat expansionara, ca asa au vrut muschii nemtilor. Si apoi tarile PIGS, fiind in eurozona, nu au avut de ales (ca iesirea din euro ar fi fost prea dificila).
Sunt 2 factori care tin inflatia in frau in tarile dezvoltate:
1) mai ales in SUA, concentrarea averii–practic tot castigul din ultimele 3 decenii s-au acumulat la cei mai bogati 10% din americani, restul de 90% nici nu au tinut pasul cu inflatia cat priveste salariile mediane. Bogatii acumuleaza averile, nu prea le cheltuie, si de aia stagneaza economia. Pana in 2008 90% din americani, ale caror venituri stagneaza, s-au indatorat si mai mult cu credite ipotecare refinantate, credite la carduri, credite educationale (care acum insumeaza peste 1 trillion de dolari), dar in ultimii 5 ani s-au lovit de plafon cu creditele, de aici si stagnarea economiei (si cu toate eforturile lui Bernanke, un recovery foarte anemic).
2) in toata lumea dezvoltata, efectul globalizarii. Nu doar ca in lumea a 3-a se lucreaza pe salarii mizere, ci si ca in lumea a 3-a nu sunt standarde de siguranta, si de aia poti ingramadii 1000 de muncitoare intr-o fabrica textila supra-incarcata in Bangladesh, care poate oricand sa ia foc sau sa se darame, si statului nu ii pasa daca mor toate, ca oricum tara este suprapopulata si muncitoarele sunt disposable. Asta a facut ca textile, electronicele, si alte bunuri sa se ieftineasca mult. Chiar si cand produsele finale inca sunt asamblate in SUA, Germania, etc, din ce in ce mai multe componente sunt facute in alte tari (si tocmai de aia masinile sunt mai ieftine in SUA acum ca acum 1-2 decenii, dupa ce se face hedonic adjustment). Si chiar daca lucrurile relativ neafectate de globalizare precum serviciile medicale si educationale s-au scumpit, efectul net in lumea dezvoltata este ca inflatia este aproape nula..
Pe langa factorii (1) si (2), tiparnita lui Bernanke nu face o diferenta enorma. Cel mult diferenta dintre austeritatea in eurozona si recovery anemica din SUA, ceea ce nu este de neglijat, dar nu este nici cel mai important factor.
@ionut
Definiţia „corectă” a inflaţiei este redundantă şi o parazitează subliminal pe asta „incorectă”
@AC
Deflaţia în sine nu e nici cauză, nici rezolvare – este efectul unor chestii bune (spor de eficienţă, salt tehnologic) sau rele (şomaj, pauperizare).
@Petre
Cu plăcere.
La noi e altfel pentru că economia e încă subcapitalizată.
Ieşire plauzibilă pe termen scurt şi mediu nu există – decât violentă.
@Cezar
BCE doar a găsit alte căi decât QE propriu-zis. Vezi pe grafic.
Şomajul în SUA e „mic” dar 50 de milioane mănâncă la „supa săracilor”.
@Daniel D.
Una din multele supape
Deflaţia […] este efectul unor chestii bune (spor de eficienţă, salt tehnologic) sau rele (şomaj, pauperizare)
Deflatia e provocata de „somaj, pauperizare” ?
La fel cum ploaia e provocata de baltile de pe jos ?
Frate, lasa-te de meserie, ca habar n-ai ce spui. Serios. Nu ai dreptul sa-ti spui „economist” cata vreme incurci cauza cu efectul.
Nici tu n-ai dreptul să-ţi zici gog, dar asta nu te-mpiedică. Reciteşte.
Articolul are probleme de logica. in primul rand, cine e autorul pentru ca nu-l vad semnat?
1. Intr-adevar FED si-a marit balance sheet si a printat bani si acestia nu au ajuns in inflatie, ci au ajuns in pretul T-bills si preturile actiunilor. Dar de unde concluzia ca daca companiile au un P/E ratio crescut nu mai vor face investitii, nu vor angaja? Din contra, istoria ne arata ca atunci cand companiile dispun de bani fac achizitii si angajari mai mult decat au nevoie (vezi dot.com bubble de la sfarsitul anilor ’90).
2. Excedentul de bani nu se gaseste nici in preturile de consum si nici in contabilitatea companiilor ci in activele FED, active care au inlocuit activele bancilor, banci care au trebuit sa-si reduca expunerea si din cauza recesiunii si contractarii creditului si din cauza reglementarilor Basel III. Daca expunerea bancilor nu ar fi fost inlocuita de expunerea FED am fi avut un scenariu asemanator Marii Depresiuni din ’29-’33 cu dezinflatie galopanta si scaderea PIB-ului cu peste 20%.
4. Cei care spuneti ca exista inflatie, ca o vedeti voi in nu stiu ce preturi, va pot transmite ca puterea voastra cognitiva este redusa pentru subiectul de fata. Cosul de bunuri si servicii este ales dupa criterii obiective si nu poate fi modificat anual pentru a servi anumitor interese. Daca voi demonstrati cu succes, cu argumente ca el trebuie schimbat probabil ca aveti sanse mari la premiul Nobel pt economie. Pana atunci va transmit ca indicatorii economici nu se calculeaza prin metode euristice si nici nu cresc in functie de opinia publica.
5. Regula elementara a unui grafic: ambele axe trebuie sa aiba indicatori. La voi in figura doar „axa x” are.
@Aristotel Onanis
„Articolul are probleme de logica. in primul rand, cine e autorul pentru ca nu-l vad semnat?”
„În primul rând”, exersează-ţi vederea laterală. În al treilea rând, învaţă să numeri corect până la 5. În al cincilea rând, învaţă ce-i aia logică şi ce legătură nu are ea cu lucrurile de care habar nu ai tu.
1. Eşti complet varză. N-a zis nimeni ceva despre „P/E ratio”, „crescut” sau nu, în afară de tine. Iar felul în care foloseşti termenul arată că habar n-ai despre ce vorbeşti. „P/E ratio crescut” poate veni din preţ relativ mare sau din profit relativ mic (doar că profiturile companiilor sunt foarte bune) iar decizia de a investi nu depinde deloc de asta (ci de perspectiva că vor exista cumpărători). Sper că nu ţi-a lăsat cineva banii pe mână la bursă.
2. Eşti complet franjuri. Sunt în activele Fed, dar… produc efecte în economia reală. Omiţi, desigur, că oricărui activ îi corespune un pasiv. Mai învaţă, ai şansa să ajungi contabil de CAP.
3. Aici sunt nevoit să-ţi dau dreptate. Puteai să te limitezi la punctul ăsta.
4. „puterea voastra cognitiva este redusa” Exprimarea ta e de prost infatuat. Trecând peste (cu greu), cum poate fi asta o problemă de logică a articolului?
5. Numerotează tu axa y, hai să vedem ce iese 😛
Înţeleg aşa: fără expansiune monetară am avea deflaţie, fiindcă expansiunea se duce în rezervele unor bănci supracapitalizate care refuză să împrumute, atunci n-are efecte şi prin urmare avem deflaţie. Nu că „tipărirea provoacă deflaţie”, idee care nu se susţine din text.
Dacă vrei tipărire pe bune, n-ai decât să dai fiecărui cetăţean câteva hârtii proaspăt tipărite (vezi şi Friedman, bonduri cu dobândă zero, banii proaspeţi sunt cheltuiţi direct în economie de guvern). Să vezi cam în cât timp atingi orice ţintă de inflaţie imaginabilă. O metodă mai ortodoxă: dobândă negativă la rezerve.
https://en.wikipedia.org/wiki/Negative_interest_on_excess_reserves
Totul s-ar rezolva mai curat dacă s-ar renunţa la falsificarea ratei dobânzilor şi la rolul privilegiat al băncilor în procesul de emisiune monetară. Banca centrală emite monedă şi ţinteaşte o anumită rată a inflaţiei, iar activele financiare se tranzcţionează liber pe piaţă. Un „bank run” se opreşte la cât spune piaţa că mai valorează activele emitentului, nu în consfătuiri de taină între Fed, BCE, Merkel şi Paulson.
Poate că înţelegi aşa, dar eu am spus uşor altceva: mecanismele de transmisie sunt decuplate => banii sunt pompaţi discreţionar către bănci şi trezorerii => funcţionarea firească a economiei e distorsionată => şomaj şi precaritate a joburilor => ruinarea puterii de cumpărare => scăderi de preţuri.
Iar eu la rândul meu am spus uşor altceva: că nu se susţine din text. Mai exact la săgeţica „funcţionarea firească a economiei => şomaj şi precaritate a joburilor”. Una că „firească” e un apel la natură, naiba ştie care e şomajul firesc. A doua că nu e clar care sunt mecanismele de crowdout prin care impiedică statul privaţii: le ia cei mai buni oameni ? Dimpotrivă, austeritate, disponibilizări, purcoi de CV-uri pe site-urile de joburi. Le măreşte dobânzile ? În România poate, în Vest dobânzile sunt la minime istorice. „Umflând bilanţurile clienţilor politici” ? Nu aşa era şi înainte, când economia duduia, colectările erau mari şi se furau şi mai mulţi bani ? Dimpotrivă guvernele cheltuiesc mai puţin, e de aşteptat că şi fură mai puţin sau cel mult egal (lasă guvernul nostru, noi suntem mai speciali în toate).
Acu eu ştiu că e comod să dai vina pe birocraţii cei corupţi pentru toate relele lumii. Dar e totuşi posibil ca nu politcienii cheltuitori şi discreţionari să fie de vină pentru această recesiune, ci o mână de funcţionari nealeşi de prin board-urile băncilor centrale şi private, care formulează o politică monetară menită să garanteze că ei cad în picioare ?
E dreptul tău să mă acuzi că n-am definit destul – uite, detaliez:
Funcţionare firească a economiei înseamnă, după mine, că banii caută plasamentele cele mai bune ca risc/profit, încercând să anticipeze cererea.
Funcţionarea nefirească este când banii se duc în zonele favorizate politic – în cazul ăsta bonduri, bănci, burse, armament etc – încercând să anticipeze decizia administrativă şi fără nici un mecanism de corecţie. Deci prea mult, lăsând pentru restul prea puţin + aşteptarea că nu are cum apărea cererea.
De acord, politicienii şi bancherii centrali îşi suflă unii altora-n tăciuni. Dar care austeritate? http://www.zerohedge.com/news/2013-04-27/europes-fauxterity-three-simple-charts
Deci ce-mi zici în link, că în zona euro cu tot cu Germania a avut loc o creştere a cheltuielilor nominale comparabilă cu inflaţia (reală) pe 5 ani ? Cât din creşterea aia o reprezintă dobânzi majorate la credite şi cât a ajuns efectiv în economie (la „clienţi”) ? PIIGS sunt în jur de excedent primar (link). Pe datele OECD (link, Govt. consumption expend.) vezi clar stagnarea nominală a cheltuielilor guvernelor PIIGS, cam între -10 şi +5%.
Ideea e că banii se duc în zonele favorizate cam la fel ca şi înainte, nu e o explicaţie suficientă pentru şomaje de 15 – 25%. Poate doar dacă subscri la şcoala de gândire potrivit căreia toată perioada post 80 a fost o origie pe bani împrumutaţi şi acum vine nota – personal nu o agreez.
Să vedem CV-urile, cine are mai multe masterate şi doctorate câştigă !
@ Lucian Davidescu
Ok, deci am aflat ca tu esti autorul articolului!! Data viitoare sa-l semnezi ca daca nu, il copie vreun fraier si ajunge ulterior prim-ministru. Sa inteleg ca ti-ai dat seama ca trebuie sa definesti axele unui grafic, de fiecare data. Scuze pentru numerotarea gresita si pentru infatuare. Daca am pune CV-urile noastre unul langa altul, ai intelege imediat la ce nivel te aflii si cat de justificata e infatuarea.
Nu ai spus nimic de P/E ratio textual, dar ai implicat o crestere a sa atunci cand ai afirmat ca banii se duc in pretul actiunilor dar nu si in economie. Acum vii si spui ca profiturile companiilor sunt foarte bune… Deci banii se duc in economie. Si cererea nu e in scadere si nu va ajunge la un moment dat 0 asa cum spui in articol, ci in crestere. Eu un raport simplu, cu un numarator si un numitor, sper sa-l intelegi.
La pct-ul 2, ce spui tu cu pasivul e irelevant. Cum ti-am mai spus, expunerea bancilor a fost inlocuita cu expunerea FED. Exista un proces de deleveraging in toate economiile. citeste termeni generali aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Deleveraging
La pct-ul 4, daca-l mai citesti o data, ai sa vezi ca nu iti era adresat. Dar daca te-ai simtit inseamna ca si tu ai aceeasi problema, refuzi sa accepti realitatea.
„@ionut
Definiţia “corectă” a inflaţiei este redundantă şi o parazitează subliminal pe asta “incorectă””
E exact pe dos! :)) D’asta explicatiile oficiale sunt erezii de genul „cauzele inflatiei sunt … inflatia” (Isarescu si vasilescu dixit).
A, ca banca centrala a „tintit inflatia” si s-a impuscat singura, regulat, in picior asta e deja un truism. Altfel sunt de acord si eu o spun de ceva timp, suntem in „stagflatie” (fenomen care da peste cap, de altfel, toate gogosile bazate pe keynesianism).
@ionut
În cazul definiţiilor, argumentul majorităţii funcţionează – că ne place asta sau nu. Măcar în comunicarea publică.
@Onanis
Ţi-am căutat CV-ul şi am găsit că eşti un grec mort. Cu „onanis” n-am căutat, că mi-a fost ruşine.
Ideile aiurea (pasivul ţi se poate părea „irelevant” doar dacă ai aflat de el abia acum – afirmaţia aia e complet p’afaristă), folosirea improprie a termenilor (banii sunt mereu în „economie”, ei se pot transforma în capital sau nu, iar profitul nu e automat capital) şi greşelile elementare de limbă (copie, aflii) sugerează că CV-ul ăla este o halucinaţie. Arată-l, ca să-mi demonstrezi că greşesc 😛
parerea mea este ceva mai simplista:)
1. exista cel putin 1 razboi global „subteran” intre puteri „invizibile” A vs B, scopul: resurse: materie prima+scavi
2. credinta in manipularea maselor este spulberata din cauza ca masele pot fi multi/contra-manipulate (experimentele dictaturilor capitaliste/comuniste) si de aici lipsa razboilui fatis
3. principala strategie:
A atrage de „creere”, scopul: invazia „economica prin standard”
B constrange/cumul de „zombi”, scopul: distrugerea „economica prin dezintegrare”
4. strategia secundara: invingerea adversarului cu propriile spaime:
A construieste „inflatia” in B
B corupe „puterea” in A
5. pct nevralgic al psihologiei maselor:
in B = „shopingul”
in A = „haosul”
in ac lupta nu exista prizonieri / cotropiti / cotropitori / raniti / ideologii stanga-dreapta
scuze pt simplitatea in idei dar de multe ori nu vedem peisajul minunat din cauza mirosului de cacat 🙂
off topic fratilor!
spuneti ca la noi, rumânii, lucrurile (financiare) nu merg precum la altii;
pai, un motiv sa fie ca nu putem purta o discutie fara sa ne jignim?
sau fara sa incercam sa dovedim ca „io” sunt cel mai tare?
multumesc autorului ca a aratat si o faţa mai putin vizibila a tuturor relelor din jurul nostru!
deasemenea multumesc si celor care-l completeaza sau il contrazic – totusi din contradictie ies ideile inovatoare!
lasati orgoliul si ambitia personala pt jocurile de table!
@Lucian
„În cazul definiţiilor, argumentul majorităţii funcţionează – că ne place asta sau nu. Măcar în comunicarea publică.”
Aha, d’aia vinovat de criza e capitalismul!
Tiparirea (citeste falsificare) de euro si de „dolar” E inflatie, iar posibilele sale efecte (inflatia ca crestere a indicelui general al preturilor) e exportata.
posibilele efecte … sunt exportate
o zis bine ionut.
poate ca inflatia nu se vede inpreturi
dar daca patura de mijloc s-a subtiat,e tot o inflatie/poate chiar mai rau!
Din articol si din date clar reiese: Fed-ul a marit masa monetara, rata dobinzii pe piata a scazut.
Dupa art scrie: „Aşa că [companiile] aleg să se “eficientizeze” în bilanţuri, renunţând la activităţile cu profitabilitate sub medie, pentru a ţine pasul cu piaţa.” Consider ca e exact opusul… cand rata dobanzii scade, eficientizarea bilantului presupune exact opusul: marirea activelor prin luarea de imprumuturi. (crearea locurilor de munca .. bla bla bla)
Also… nu sunt deacord cu unele momente prin prisma: distribuirea veniturilor. Guv SUA nu da bani gratuit atunci cand creaza deficit (increasing the assests of the Fed), tot companiile beneficiaza din urma deficitului (companiile care produc armament, NASA, centre stiintifice, aeropoarte, drumuri, poduri, etc) din urma contractelor astea mari oricum cineva isi mareste income-ul!
Dobinda înseamnă corupție un stat care iubește propri oameni nu cer dobinda și taxe…. Cei care muncesc lasă i liberi și cei care nu muncesc statu sa le tipărească banii sa aibe o viață decenta.. Oamenii sunt importanți nu băncile și firmele…. Oricum dobinda va dispărea va fi implementat sistemul blochchain…. Cine poate înțelege…..