Standard
Lucian Davidescu

Iată că a venit şi deflaţia! Aşteptăm ieftinirile

Datele PIB din trimestrul al treilea confirmă că România ar putea ieşi în curând din recesiune. Reţeta: producţie mai mare la preţuri mai mici.

Produsul intern brut a scăzut în trimestrul al treilea cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2008 (şi cu 0,6% faţă de trimestrul anterior), potrivit INS. Asta, ca volum.

Surpriza apare la ajustarea cu preţurile: avem şi aici o scădere, de 0,5% la nivel anual, prima de acest fel din istoria modernă a României. Fenomenul se numeşte „deflator negativ” şi este, după cum îi spune şi numele, o rudă apropiată a deflaţiei. Însă dacă deflaţia în sens strict se referă la preţurile de consum, deflatorul PIB ia în calcul toate preţurile din economie.

0,5% este o scădere mică, însă ea reprezintă o medie între cifre extreme. Ele denotă schimbări masive de structură în economie. Cum se împarte „paguba” pe cele două tipuri de date PIB:

A. Metoda producţiei (agricultură+industrie+comerţ+servicii+impozite)

1. Agricultură. Primul sector care a ieşit din recesiune, cu creştere atât faţă de trimestrul al doilea (15,1%), cât şi faţăd e trimestrul al treilea din 2008 (2,4%). Însă cu ce preţ? Unul mai mic cu aproape 14%. Ieftinirile masive se traduc, pentru unii, în creştere de productivitate, iar pentru alţii – în faliment.

2. Industrie. Creşte faţă de trimestrul anterior şi a ajuns aproape de trimestrul III din 2008. Asta înseamnă că este posibil să vedem o revenire completă în trimestrul al patrulea. Din nou, asta se întâmplă pe fond uşior deflaţionist.

3. Construcţii. Scăderea de 17% a pieţei cuplată cu menţinerea pieţei arată că firmele care n-au dat faliment merg acum mai bine decât înainte.

4. Comerţ şi servicii. Volumul a scăzut cu 12%, dar încasările au crescut uşor. Ca şi în cazul dinainte, cine s-a pregătit din timp va creşte după criză.

5. Activităţi financiare. Scădere de nici 4%, în principal din intermedierile imobiliare care sunt incluse tot aici. Preţurile cresc, peste nivelul inflaţiei. Aici se acumulează capital.

B. Metoda consumului (consum+investiţii+exporturi-importuri)

1. Consumul gospodăriilor. Consumul a scăzut cu 13%, cheltuielile au crescut cu 1%. Ce s-a întâmplat cu diferenţa de la 14% la 5% cât este inflaţia oficială? Banii au ajuns în bănci, fie sub formă de majorări de rate, fie sub formă de economii.

2. Consumul administraţiei: După creşterile masive de la început de an, consumul public a trecut în sfârşit pe minus. În plus, preţurile au scăzut substanţial. Un prim semn că se poate elimina risipa.

3. Investiţii, aka formarea brută de capital:. Scădere mare în volum, scădere mică la preţ, în principal de pe urma deprecierii leului, care a făcut mai scumpe investiţiile în tehnologie.

4. Exporturi: Uşoară creştere în volum, 4,3% scădere de preţuri. Asta înseamnă că leul slab, care a dus la o ieftinire în euro, n-a fost în stare să-i susţină de unul singur pe exportatori, care a trebuit să taie şi din preţul în lei.

5. Importuri: Scădere mare în volum, dar foarte uşoară ca preţ – diferenţa corespunde deprecierii de curs. Asta înseamnă că scăderea importurilor n-a lăsat foarte mulţi bani disponibili pentru producţia internă.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ela

Cel mai mare castig al crizei ar putea fi schimbarea de mentalitate, institutionala si individuala.Si sunt convinsa ca va genera surprize mari.Cei mai multi intreprinzatori din cei pe care ii cunosc,care astazi au firme cu crestere sanatoasa sunt din randul celor care in 90 au fost in esalonul 1 de disponibilizari.Adica oameni care,in 90,cand nu se stia nimic despre capitalism,cand societatea era intoxicata de diversele „modele” -suedez,japonez,etc, au pus mana si s-au instruit,au crescut prin politica pailor mici,ca firul de grau.Si ,asa cum au crescut,au numarat pana la 100 cand a sosit momentul sa se indatoreze.
Multi dintre cei care,in asteaptarea repornirii societatilor in care au lucrat,au pus mana si din nimic au incercat sa supravietuiasca,s-au instruit si documentat,vor fi sigur capitalistii sanatosi de maine.
Iar in plan individual,cand banul trebuie intors si in dunga,vom sti sigur sa invatam ca avem si drepturi,iar chestia aia cu „sa ne dea” este numai un vis in an electoral. Ca Dumnezeu iti da,dar nu iti baga si in traista!
Cred ca am militat destul pentru varianta A,nu? De aceea,nu pot sa cred in promisiunile desarte legate de „vom da drumul creditarii” cu orice pret,daca nu suntem in stare nici macar sa contribuim la scrierea propriului plan de afaceri,ca sa il putem sustine.Nu e treaba guvernului sa faca asta.Si nu o poate face nici macar un guvern,fie el neamt,rus,chinez sau aiurea.Si trebuie sa avem in dotare responsabilitatea asumarii,a raspunderii,a greutatilor,a riscurilor.Astea nu pot fi delegate sau trecute la voi avea,va face asta,ca poate stie.

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.