Standard
Lucian Davidescu

10 lucruri pe care supermarketul nu ţi le spune niciodată

Cum să arăţi preţuri mici şi să obţii profituri mari? Rezolvarea nu vine de la şcoala de contabilitate, ci de la experţii în comportament. Ce nu îţi spun ei după ce ajung directori de magazin:

1. Suntem în competiţie de preţuri doar pentru câteva zeci de produse importante. De la alte câteva sute, al căror preţ exact nu îl ştii niciodată foarte bine, ne recuperăm paguba.

2. Ca să nu mărim preţurile, micşorăm ambalajele. Mai exact, furnizorii fac asta, însă diferenţa de bani o împărţim între noi.

3. Dacă avem reduceri la alimente, uită-te atent dacă nu sunt pe cale să expire. Etichetele cu termene de valabilitate le punem când iese marfa din depozit, nu când intră.

4. Avem toate sortimentele de bacterii, la cele mai mici preţuri din oraş: în alimentele preparate de noi, în raionul de legume-fructe, în cărucioare. În fiecare noapte, o echipă de gândaci profesionişti livrează bacterii proaspete.

5. Organizarea departamentelor este făcută să te ajute. Să te ajute să cumperi lucruri de care n-ai nevoie. Poate că nu remarci semnalizarea, dar noi ştim ce traseu vei avea de cum intri în magazin.

6. Uităm uneori să punem eticheta de preţ pe mărfuri banale şi exagerat de scumpe.

7. Facem promoţii 3+1 ca să nu dăm impresia că marfa pe care o vindem este ieftină. Însă dacă nu cumpără nimeni promoţiile, până la urmă tăiem şi din preţul pe bucată.

8. Nu ne interesează dacă marfa pe care ne-o dau furnizorii e bună sau nu. Dacă e proastă, nu rezistă mult pe raft, însă cobaiul eşti chiar tu.

9. Mărfurile pe care le vindem sub marcă proprie sunt, de multe ori, de la furnizori de-ai noştri care vând aceeaşi marfă, pe acelaşi raft, cu ambalajul original şi preţ mult mai mare.

10. Ţi-am dat un card de reduceri. Ce ne spune el despre tine: preferi mărcile 1, 2. Cumperi de 3 ori pe săptămână. Cheltui 4 lei. Bravo, give me 5! Dar poate ar trebui s-o laşi mai uşor cu băutura 🙂

Citeşte şi:
Cum să eviți mâncarea stricată din magazine
Cum ești furat la vendomat
Cum va scumpi statul alimentele din hipermarket.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

omu’ cu sacosa

tare articol. felicitari! cu toate ca stiam lucrurile astea, m-am luminat citindu-le. nu le gandisem demult la modul asta.

mirel

adevarul este ca trebuie sa casti ochii de 3 ori inainte de a pune ceva in cos! preturile sunt puse aiurea sa te deruteze,una e pretul de pe raft si altul cand iti cantaresti punga sau la casa daca esti atent afli ca „au uitat sa bage noile preturi in sistem”!

Tudor

Citeva observatii sint in regula (ma refer direct la punctele din memo):
1. Nu cred ca functioneaza asa.
2. Majoritatea oamenilor cumpara un ambalaj mai mare si consuma mai putin.
7. Buy 4 pay for 3, are o alta explicatie (vezi mai jos).
8 si 9. Asta-i prin natura competitiei; retailer-ul capitalizeaza relatia sa directa cu clientul.
10. Are si aspecte bune pentru cumparator – poti sa cumperi o combinatie preferata la un pret mult mai bun decit in general.
Restul sint asa cum spuneti. Tineti cont de urmatoarele aspecte:
a. Un retailer cistiga mai bine la un turnover mare, decit la un adaos mare.
b. Turnover-ul este in relatie directa cu traficul in magazin.
c. Oferta unui retailer trebuie sa se intilneasca in proportie de cel putin 99% cu cererea; circa 1% din marfuri sint experimentale, restul se vind.

Matei

Din ce am mai citit eu, in general supermarketurile evita o lupta pe preturi clara. De obicei, se folosesc de promotii la anumite articole (pe care de multe ori le vand chiar in pierdere) ca sa atraga clientii in magazin sa cumpere si alte produse la care castiga mai mult. Insa ca sa evite un razboi al preturilor, produsele in promotie se schimba de la saptamana la saptamana, astfel incat azi produsul x e mai ieftin la Carrefour, maine la Cora si astfel tu nu poti sa compari niciodata direct preturile intre doua supermarketuri si ele nu trebuie sa tot scada preturile in raspuns la ce face concurenta.

Insa Tudor avea perfecta dreptate, un retailer isi scoate profitul nu din adaos ci din eficienta. Mai merita mentionant ca pana si in Romania unde am putea spune ca piata e inca in dezvoltare si ar mai fi loc de concurenta marjele de profit sunt undeva pe la 2-4 % pentru sectorul hipermarketurilor (vezi spre ex . Lumea e de multe ori scandalizata de „adaosul comercial” pe care il practica magazinele, dar uita ca dupa aceea ele mai au si alte costuri de acoperit, nu doar achizitia marfurilor.

Pentru cine e interesat de subiect, am citit mai demult un care vorbea despre cum e folosita psihologia in supermarketuri.

Victor

1. Esti SIGUR ca trendul pretului combustibililor este descrescator in ultimele doua-trei luni, asa cum ar indica graficul?
2. EXCELENT articol. Eu personal stiusem multe dintre „trucuri”, dar FOARTE multa lume nu le stie.
3. „Ca să nu mărim preţurile, micşorăm ambalajele.” Ba dimpotriva, de obicei se feresc CAT POT sa reduca si dimensiunea ambalajului, pt a evita sa sugereze si vizual reducerea cantitatii de marfa vanduta sub acelasi pret, (pungile etanse netransparente sunt de multe ori „umflate” cu aer pt a parea mai „abundente”), „se multumesc” sa micsoreze cantitatea de marfa introdusa in ambalajul respectiv.
4. „Etichetele cu termene de valabilitate le punem când iese marfa din depozit, nu când intră.” a). ASTA CHIAR ca nu stiusem b).Termenele de valabilitate nu incep sa „curga” de la incheierea fabricarii produsului, imediat, ci dupa transport, stocare, etc? Asta nu-i impotriva legii? c).Aplicarea „termenului de valabilitate” este atributiunea retailerului, nu a producatorului?
5. La pct 9.: Poate ca experienta mea personala nu e relevanta (mai ales ca n-am repetat-o de prea multe ori), dar in repetate randuri fusesem dezamagit de calitatea produselor „sub marca proprie”. Modul dumitale de formulare sugereaza (fara a fi afirmat explicit) ca marfurile mai ieftine vandute sub marca proprie sunt comparabile calitativ cu cele mai scumpe, vandute sub marca producatorului. Poate ca alta varianta ar fi ca sunt fie de la ALT producator (care nu-i imposibil sa fi avut SI EL marfa „pe acelasi raft”, dar nu marfa LUI o incercasem eu ca termen de comparatie – marturisesc ca nu ma apucasem sa cumpar TOATE marcile din acelasi produs, ci doar cateva, care mi se parusera a fi din categoria de preturi adecvata mie, nici cele mai scumpe, dar nici chiar cel mai ieftin), sau alta posibilitate ar fi SA FI FOST intr-adevar de la acelasi producator (bun), dar ori sa fie „rebuturile” calitative (nu necomestibile, dar inferioare oganoleptic, ca si calitate a senzatiei produse la degustare), ori sa fie depasit termenul in care au gust optim (chiar daca nu au iesit din termenul de garantie), ori sa fi fost manevrate/prelucrate/stocate necorespunzator intre producator si raft.)
6. Nu incapuse intre aceste (numai) zece lucruri si faptul ca de multe ori faptul ca un produs este mai scump NU e (neaparat) un indicator ca este si mai bun.
Mie personal mi s-a intamplat de cateva (putine) ori, cand imi permisesem (la „ocazii”) sa ma „rasfat” cumparand produse dintre cele mai scumpe, asteptandu-ma sa fie si mult mai bune calitativ, sa fi constatat ca „am luat plasa” si (spre exemplu) sa las pt gatit (sau eventual pt acrit, spre transformare in otet) sticla de vin scump, dar „prost”, preferand sa beau (si sa servesc) un ordinar (in sensul initial, cel de „obisnuit”,de „comun”, nu in sensul peiorativ dobandit intre timp) „vin de masa”. Am mai avut surprize asemanatoare la branza, la inghetata, etc.

Lucian Davidescu

@victor: este vorba de cifra de afaceri, adică preţXvolum

cezar

1. Acele produse importante, de obicei haleala si bauturi, sunt si cele mai consumate de romani. Works for me 🙂

2.N-am remarcat, nu prea cred.

3.ESTE ADEVARAT, insa la fel de adevarat este ca este si perfect normal. Faci promotii la ce a ramas nevandut, asta in intelegere si cu productatorul.

4.Din pacate, aici chiar ai nimerit-o. Pacat ca si la Lindl e la fel.

5.E mai bine sa stii unde este amplasat fiecare tip de produs. Ca ai sau nu nevoie de ele, e treaba ta, de consumator, ca nu esti sclav sa decida altul pentru tine. Asa cred cel putin 🙂

6.Se intampla, se intampla.

7.Mai degraba, sa nu remarce lumea ca e scump per bucata, iti dam una gratis. Daca nici asa nu se vinde, se reduce si la bucata. Asta ai vrut sa comunici ?! Asa e.

8.Hai sa spunem ca lumea isi poate da seama cam cum e un produs, inainte sa-l incerce. Actioneaza niste prezumtii, mai ales la shopperii pasionati. Mai ales pensionarii, care sunt niste fiare 🙂

Sclavii cu 12 ore munca pe zi, ce-i drept, sunt deja anesteziati cand intra in magazin, mult mai usor de pacalit.

9.DA! In ultima vreme, calitatea marcilor proprii a crescut foarte mult!

10.Nu ma bag, ca nu am, si nu stiu aspecte d-astea.

Felicitari pentru intreaga serie de …10 lucruri!

dumitriu

nu va place nu cumparati…nu e chiar asa ca in acest articol

in piete e cumva altceva?

aici avem parte de ceva reduceri…in piata avem parte de injuraturi daca nu ne comvine ceva…

gbr

Ce prostie de articol. Le-o fi scris unul care a stat numai in casa si cand s-a dus la cumparaturi a luat o teapa TOT DIN VINA LUI ca nu a fost atent.

O prostie.

foodstory.stirileprotv.ro

Printre rafturile pline de produse care mai de care mai „naturale” si „sanatoase”, e foarte greu sa faci alegerile corecte. In conditiile acestea, trebuie sa te uiti si la ce pun sau ce nu pun expertii in siguranta alimentara in cosurile lor de cumparaturi.

Jurnalistii de la New York Daily News au intervievat cativa dintre cei mai importanti experti in alimentatie din Statele Unite si au facut un top 5 al alimentelor pe care trebuie să le eviți la supermarket.

Carnea de vita: „Exista o contaminare prea mare de E. coli in carnea noastra de vita. Eu nu cumpar niciodata decat daca este organica si nu o consum la restaurant”, spune Nancy Huehnergarth, consultant in siguranta alimentara.

Carnea de pui: Nancy Huehnergarth recomanda sa eviti si carnea de pui de pe rafturile supermarketurilor. Nu doar ca acestia sunt plini de apa, sare si hormoni, dar conditiile in care cresc puii nu sunt deloc igienice. Potrivit raportului dat de Centrul de Control si Preventie a bolilor alimentare, carnea de pui provoaca cele mai multe decese (19% din totalul pericolelor alimentare).

Laptele crud: Marion Nestle, profesor de nutritie de la Universitatea din New York, avertizeaza cu privire la pericolele laptelui crud, nepasteurizat. „Nu are cum sa fie comercializat intr-o forma sigura si poate sa contina bacterii foarte periculoase”.

Fructele de mare aduse din China: Michael Batz de la Universitatea din Florida evita fructele de mare importate din Asia de Sud: „Sunt ingrijorat de produsele chimice si agentii patogeni existenti in acvacultura”. Jeff Nelken, un consultant de nutritie din California nu consuma nici el fructe de mare aduce din China, deoacere acolo nu prea exista controale.

Mancarea din bufetele din supermarket: desi este o optiune foarte la indemana pentru persoanele care nu gatesc, mancarea preparata de bucatarii supermarketului nu este si cea mai sanatoasa. Ustensilele folosite pentru impachetarea mai multor feluri de mancare pot transmite niste bacterii foarte periculoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.