Riscograma
Lucian Davidescu

Cât de profitabilă este mica producţie de energie electrică regenerabilă

Adevărata revoluţie energetică în România ar putea veni de unde nu se aşteaptă aproape nimeni.

Una dintre afacerile profitabile ale următoarelor decenii va fi mica producţie de electricitate, din cauza creşterii constante a consumului şi a preţurilor, imediat ce accesul micilor producători se va deschide complet.

Lucrurile par acum iminente – deja oricine poate intra pe piaţă şi poate obţine chiar subvenţie prin intermediul certificatelor verzi. Obstacolul major este faptul că trebuie găsiţi cumpărători şi trebuie cumpărată capacitate de rezervă, ceea ce face ca în mod real doar producătorii mari să aibă acces pe piaţă.

Însă, la sfârşitul anului trecut, ANRE a anunţat că va face o nouă schemă de sprijin pentru producătorii mici de energie regenerabilă (sub 1 MW putere instalată pentru micro-hidro, solar, eolian respectiv sub 2 MW pentru biomasă). Astfel, distribuitorul local ar urma să fie obligat să preia toată cantitatea produsă de ei la un preţ fix.

Preţul ar urma să fie cu 10-15% mai mic decât cel rezultat din vânzarea separată a curentului şi a certificatelor verzi, în schimb producătorul scapă de stresul de-a căuta clienţi. Practic, este vorba de aplicarea principiului „feed-in-tariff”, pe care România l-a evitat până acum în favoarea schemei de certificate. Iar luna trecută, ANRE a mai anunţat că pentru aceiaşi producători mici nu este nevoie de avize şi autorizaţii.

După ce aceste lucruri se vor întâmpla, practic tot ce trebuie să facă nea Ion este să cheme „Electrica” să-i monteze contorul inteligent, apoi să bage morişca în priză şi să aştepte să curgă banii. Chiar şi în cazul unor sisteme minuscule, de câţiva kW, veniturile pot fi substanţiale.

Ba chiar este o oportunitate substanţială pentru toată România de-a rezolva astfel şi dependenţa energetică şi o parte din problema rurală, folosindu-se tocmai de numărul mare de gospodării de la ţară. Dacă de exemplu un milion de gospodării şi-ar instala generatoare cu o capacitate medie de câte 10 kW, puterea instalată naţională ar creşte cu 10 GW, adică mai mult de 50% din tot ce există acum. Iar gospodăriile respective ar avea fiecare venituri de ordinul sutelor sau chiar miilor de euro pe lună.

Poate părea SF, dar în multe locuri din Europa afacerea există de ani buni. Diferenţa în favoarea României este că aici sunt o treime din gospodăriile rurale ale UE şi că pretenţiile financiare sunt mult mai reduse.

Desigur, într-o astfel de ipoteză extremă ar apărea costuri şi complicaţii pe măsură, pe a căror rezolvare nu poate paria nimeni, mai puţine totuşi decât în oricare altă variantă. Dar în oricare caz scenariul arată cam cât loc este pe piaţă pentru cei care s-ar apuca de afacerea asta imediat ce va fi posibilă. Mai ales că grosul subvenţiilor va veni la început, urmând să tot scadă, astfel că primii intraţi au şansa de-a-şi recupera investiţia înainte ca majoritatea să înceapă măcar să se gândească la ea.

Faţă de investitorii mari, care au costuri fixe ridicate şi depind de subvenţie, micii producători pot rezista pe piaţă chiar şi numai cu preţul nominal, singura diferenţă fiind perioada de amortizare.

Înainte de orice, trebuie ţinut cont de consumul propriu. Pentru cineva care îşi face propriul curent poate apărea tentaţia risipei, însă asta ar fi o greşeală enormă. Pentru că, dacă va fi bonificată direct sau indirect ecobomisirea, fiecare kWh economisit devine de două până la cinci ori mai scump. Deci ar merita redus consumul din casă la minim.

Izolarea termică temeinică, încălzirea cu pompe de căldură şi prin pardoseală, ventilaţia cu recuperare de căldură – toate aceste tehnologii nu se mai amortizează în decenii ci doar în câţiva ani. Iar în cazul biogazului, poate fi folosită doar căldura reziduală (cu dezavantajul că biogazul poate avea eventuale costuri cu materia primă). Deci tot curentul consumat trebuie cumpărat de la distribuitor, pentru că preţul de vânzare va fi mai mare.

Teoretic, apare posibilitatea „arbitrajului”, care în cazul de faţă reprezintă fraudă – acelaşi curent să fie vândut înapoi sau să fie produs cu generatoare diesel. În Spania a fost stupoare după ce s-a descoperit că au fost „produşi” şi vânduţi 4500 MWh din instalaţii solare, noaptea. Există însă şi metode de control.

Investitorul trebuie să-şi facă bine calculele – să vadă ce poate să instaleze mai eficient, apoi să pondereze cu subvenţia, care în general e cu atât mai mare cu cât metoda de producţie este mai scumpă.

Tarifele de intrare în reţea nu au fost încă anunţate, astfel că următoarele calcule se bazează pe numărul actual de certificate verzi acordate pentru fiecare metodă de producţie în parte ponderat cu preţul lor de tranzacţionare (variabil, stabilit pe bursă şi are voie să se mişte între 27 şi 55 de euro) şi cu reducerea de 15% anunţată. Subvenţia vine peste preţul de bază al curentului, care este de 50 euro pe MWh şi are şanse să rămână cel puţin la acest nivel.

Fiecare tehnologie are propriul cost raportat la puterea instalată şi un factor de capacitate (număr maxim de ore de funcţionare care trebuie raportat procentual la total), din care rezultă rentabilitatea brută (nu sunt incluse asigurările, impozitele şi valoarea muncii). Cifrele sunt aproximative, rotunjite şi ar trebui să servească doar la compararea metodelor între ele – pentru o decizie de investire este nevoie de calcule specifice. Iată cifrele:

1. Centrala pe biogaz
Cost kW instalat: 3000 euro
Factor de capacitate: 60% (50-70%)
Producţie anuală: 5,2 MWh
Certificate verzi/MWh: 2,7
Preţ fără subvenţie: 260 euro/an, deci rentabilitate de 11,5% şi amortizare în 8,7 ani.
Încasări minime: 580 euro/an, deci rentabilitate de 19,3% şi amortizare în 5,2 ani.
Încasări maxime: 900 euro/an, deci rentabilitate de 30% şi amortizare în 3,3 ani.

2. Panou solar fotovoltaic
Cost kW instalat: 2000 euro
Factor de capacitate: 15%
Producţie anuală: 1,3 MWh
Certificate verzi/MWh: 5
Preţ fără subvenţie: 65 euro/an, deci rentabilitate de 3,3% şi amortizare în 31 de ani.
Încasări minime: 215 euro/an, deci rentabilitate de 11% şi amortizare în 9 ani.
Încasări maxime: 365 euro/an, deci rentabilitate de 18,2% şi amortizare în 5,5 ani.

3. Turbina eoliană
Cost kW instalat: 1000 euro
Factor de capacitate: 30% (25-35%)
Producţie anuală: 2,6 MWh
Certificate verzi/MWh: 2
Preţ fără subvenţie: 130 euro/an, deci rentabilitate de 13% şi amortizare în 7,7 ani.
Încasări minime: 250 euro/an, deci rentabilitate de 25% şi amortizare în 4 ani.
Încasări maxime: 370 euro/an, deci rentabilitate de 37% şi amortizare în 2,7 ani.

4. Micro-hidrocentrală
Cost kW instalat: 4000 euro
Factor de capacitate: 50% (10-90%)
Producţie anuală: 4,4 MWh
Certificate verzi/MWh: 2,3
Preţ fără subvenţie: 220 euro/an, deci rentabilitate de 5,5% şi amortizare în 18,2 de ani.
Încasări minime: 450 euro/an, deci rentabilitate de 11,2% şi amortizare în 8,9 ani.
Încasări maxime: 680 euro/an, deci rentabilitate de 17% şi amortizare în 6 ani.

Citeşte şi:
Cum vei putea vinde curent înapoi în rețea
Care încălzire este mai ieftină –  pe gaze sau pe curent?
Cinci metode de-a reduce consumul de energie

48 de comentarii
angel

Calculele sint la nivel teoretic. Sa spunem ca eu, avind ceva bani de investit, ma apuc sa investesc intr-o eoliana. Si sa spunem ca fac acest profit BRUT de care spui tu, de 13%. Dupa care vine statul si imi ia 16% impozit pe profit. Si imi mai ia bani pentru sanatate (ca pe orice profit) (si nu stiu daca ia si pensie). Iar eoliana asta trebuie sa o pun pe o bucata de pamant, care si aia costa si la care trebuie sa platesc taxa de proprietate. Si s-ar putea sa aiba nevoie de un minim de mentenanta, pentru care trebuie sa platesc (piese si manopera). Si toate astea sa ma duca la un profit NET de 5-6%. Pai mai bine nu tin banii in banca cu 4% si nu ma doare capul?

Dan Ştefan

O pompa de caldura se amortizeaza in foarte multi ani sau deloc, daca ai si o termoizolatie corespunzatoare (cu tot cu ventilatie cu recuperare de caldura). Faceam un mic calcul impreuna cu un coleg si concluzia a fost ca, daca izolezi casa corespunzator si te apropii de standardele Passivhaus (cei 15kWh/mp/an), devine neperformanta o investitie intr-un sistem de pompa de caldura – cand dai 10000Euro sau mai mult .. pur si simplu nu ai cum sa recuperezi investitia – se poate in schimb o instalatie pe peleti care costa cam 5000Euro, complet automatizata, sau mai putin in functie de ce iti doresti si cati bani ai. (Watt-ul este cu W mare 😉 )

Lucian Davidescu

Dacă se va putea vinde cumva curentul economisit, atunci viteza de amortizare se multiplică. (mersi, schimbat)

Dan Ştefan

Hai sa punem problema si altfel decat cu „imi trag 10kW in curte” si ma leg la retea (apropo’ si kW se scrie cu k mic … kilo fiind singurul dintre multipli care se scrie cu litera mica din cate stiu).
Ce facem cand producem curent pentru retea? Produci 10kW si il pompezi in reteaua de 10kV sau 50kV ca in aia de 220V nu te primeste nici draq si nici nu are cine sa consume atata putere constant. Daca vrei sa urci curentul in reteaua de 10kV .. pai iti trebuie un invertor care sa tina cei 10kW plus o marja de siguranta si sa-i ridice de la voltajul generatorului tau la 10kV. Ai idee cat costa un astfel de utilaj? … orientativ este … muult mai scump decat instalarea celor 10kW eolieni/solari in curtea lu’ mamaie. PUse toate la un loc te duc la o investitie mult mai mare decat cei 1000E/kW instalat (care, apropo’ si de asta este 1000E numai in cazul unei turbine de 2-3MW … o turbinica de 5kW costa complet echipata pt a scoate 220V undeva in jur de 15000-20000Euro)

Inca un mod de a pune problema – sa zicem ca se da liber la bagat curent in retea, si gasim resursele financiare pentru a instala cei 10kW in curtea lu’ mamaie .. etc. intr-un an-doi deja cei 10kW ne produc niste bani „gratis” iar bancile finantatoare miros hoitul ce apare dupa spargerea bulei – si creaza o noua bula „Investitiile in Energie” … brusc si coana Leana are 10kW in curte pusi de nepoti, Nelu’ postasu are 30kW in curte ca o are mare si are un var in America..etc. Evident, toti pe credit, garantand cu „bataia vantului”. Ce ne facem cand reteaua netionala nu prea are cum sa preia cei 10GW? (vezi ca in articol ai scris GWh si trebuie sa fie fara ora – ordinul de marime ar fi de 87TWh la aceasta putere instalata si COP=1). Ce ne facem ca reteaua nationala este creata pentru a lua curentul de la Cernavoda si a-l duce la Bucuresti – liniile de 400kV sunt putine si numai ele pot sustine o astfel de putere … poate ca o sa vrem sa ne faca statul linii de inalta tensiune… paralel cu autostrazile care leaga tara in lung si in lat … si o sa le asteptam ca pe autostrazi.

Lucian Davidescu

Energia trebuie preluată în punctul de livrare, peste tot aşa e, se poate inclusiv cu acelaşi contor. Restul sintetizez aşa, zi dacă eşti de acord: „într-o astfel de ipoteză extremă ar apărea costuri şi complicaţii pe măsură, pe a căror rezolvare nu poate paria nimeni”

Dan Ştefan

100% corect, evident.

Preluarea prin acelasi contor este insa foarte dificila si este conditionata de investitii masive din partea celor ce administraza reteaua … aceiasi oameni care dau din umeri atunci cand ii intreb de ce am doar 190V la priza – „faceti o sesizare scrisa la sediu” este singurul raspuns pe care il primesc de vreo 5 ani incoace.

Lucian Davidescu

Important e că tehnic se poate. Pasul următor este să comparăm cu alternativele jdecentrale nucleare, gaze de şist, termocentrale noi, hidrocentrale noi, NIMIC etc şi să vedem care e cea mai fezabilă. Nu pot fi sigur, dar aş zice că totuşi asta, la concurenţă strânsă cu nimic.

Dan Ştefan

Pai .. comparatia o va face acelasi om care a spus „Vrem sa terminam reactoarele de la Cernavoda dar vrem 51% din ele … dar nu avem bani asa ca trimitem acasa investitorii dispusi sa dea toti banii” ? Ca, pana la urma, tot aia sunt responsabili cu energia in romania.
Eu unul as fi 100% de acord sa se dea bani de la buget pentru a moderniza si echipa corespunzator reteaua electrica a tarii daca asta inseamna ca imi pot pune 10 panouri pe acoperis iar cand nu am ce face cu curentul sa imi mearga contorul invers (chiar daca nu ma ajuta prea mult la economie… sunt eco si eu 🙂 )

Alexandru Bogdan Voiculescu

@Dan – gresesti in mai multe locuri: 10kW e un pic mai mult decat cei 9 pe care ii are prin contract mamaie; iar mamaie are si ea macar un consumator; in esenta e vorba de productia excendenta din timpul zilei; practic se pompeaza ziua in sistem (cand e si consumul ridicat) ca sa-l refolosesc seara cand ajung acasa; in esenta e mai simplu/ieftin ca sa bagi in sistem excendentul din timpul zilei (partea buna e ca sistemul cere mai mult ziua) decat sa-si faca fiecare acasa un sistem de stocare. Eu vad multe aspecte pozitive: chiar va deveni interesant sa ai un sistem de energie alternativa acasa; productia de acest gen va creste cu investitii mici, dar multe. Presiunea pe importuri si carbune va scadea.
Statul nu cred ca mai face linii de inalta tensiune; e o companie privata care se ocupa de asta.

Liviu BZone

Dan Ştefan Unde e scris cu „h” in articol, este vorba de energie vanduta, deci consumata, iar restul se refera doar la puterea instalata pe care nu ti-o plateste nimeni! Eventual ti se sponsorizeaza constructia.

Dan Ştefan

Liviu BZone – W este o unitate pentru putere iar Wh este o unitate pentru energie. Puterea produce energie in timp.

Alexandru – desi nu reiese din text chiar la prima vedere, si eu am o parere similara: As fi extrem de fericit daca as putea sa dau inapoi in retea excedentul, chiar si la pretul de fara subventii si certificate – se pot face ieftin instalatii (mai mult sau mai putin) artizanale care sa produca la standarde inalte un 240V/50Hz (nu chiar sinusoidal…alta problema a microgenerarii, dar o dam in diverse rau de tot). Banii pe care ii economisesti pe sistemul de stocare iti compenseaza lejer orice subventie de la stat (un acumulator deep cycle este >1000E si se inlocuieste destul de des intr-o viata de om).
Mamaie are 220V la 16A scris pe contor – asta face 3.5kW putere maxima … pana la 10kW iti trebuie linie trifazata, poate un 380V. Vroiam sa subliniez ca sistemul din romania este atat de antic (seamana mult cu ala din SUA) ca investitiile sunt enorme pentru a putea pune o astfel de idee in practica.

Odor Dumitru

Eu vreau sa dezvolt un tabndem CHP +sera de legume+ depozit de frig . Acest tandem alimentat direct cu biomassa din resturi agricole(am intelegere cu fermieri care lucreaza in prezent 7000 ha, grupati intr- raza de 50 km.
Eu as dezvolta asta pe zona de sud a tarii-1-2 MW e si 7-8 MW heat. Ar fi mult mai rentabila, decit instalatia de producere energie. singulara.Caut partener. Stiu cam tot despre acest proiect

Florin

Teoretic este interesant, practic, chiar daca s-ar cere mai putine autorizatii, tot s-ar bloca lucrurile la un moment dat pentru ca varianta cu zeci si sute de mii de mici producatori merge doar intr-un sistem smart-grid. Noi inca n-avem asa ceva si ma indoiesc ca vom avea in urmatorii 10 ani.

Pe de alta parte, cifrele aratate de tine nu sunt neaparat valabile pentru instalatii de mica putere, ex: La eolian, turbina costa cam atat, dar mai ai nevoie de fundatie, cabluri, tot felul de configuratii electrice, serviciile de instalare propriu-zisa, care au cost relativ fix, iar in functie de capacitatea proiectului, ajungi lejer la inca 50% din costul pe KW.

Tot la eolian factorul de capacitate 30% este valabil in putine zone, dar nici 25% nu se obtine oriunde, cred ca o medie de 20-25% ar fi inca optimista.

La fel se poate analiza si pentru celelalte tehnologii, costurile sunt in general subestimate si productivitatea supra-estimata.

Lucian Davidescu

@angel
Păi asta am spus şi eu – ideea nu e neapărat de randament financiar, din încasări plăteşti taxe + munca proprie, în ordinea asta. Mentenanţa ar intra în asigurare.
Și la bancă ai taxe, comisioane de retragere, risc de faliment sau de hiperinflaţie, deci poate să te doară capul.

@Florin
există un minim şi un maxim la chestiile tehnice, media e punctul de la care are rost.
(evident că nu faci deloc eolian dacă n-ai vânt destul, aşa cum nu faci solar dacă eşti pe versantul de nord sau hirdo dacă n-ai apă)
la fel cum există un minim şi un maxim la încasări iar aici e prudent să mergi pe minim
chiar nu poţi să mă acuzi că am supraestimat maximele – păi d-aia-s maxime! 😀

Dinca Catinel

chiar ma intereseaza o asemenea investitie,m-am saturat sa tot vina CEZ-ul si sa-mi umfle nota de plata.Unde pot gasi informatii?

Dan Ştefan

cam peste tot gasesti informatii, trebuie doar sa incepi cautarea de pe pagina 10 a google ..primele noua sunt pline de firme si indivizi dispusi sa-ti vanda informatia 😉

Radu

@LD
Sunt multi factori care determina daca investitiile in centrale eoliene renteaza, si nu prea cred ca Romania intruneste conditiile. Motivele pentru care in Danemarca se poate produce energie eoliana cu 10 centi/kWh si in Romania nu
1) vantul: pe coasta vestica a lui Danemarca, vantul bate cam 50% din timp, in Romania doar 20-30% din timp (se poate cauta pe google „wind map”); nu stau sa caut acum harti cu Romania, dar ar fi de genul http://www.windatlas.dk/europe/landmap.html
2) dobanda la finantare: un danez care se finanteaza cu doar 3-4% dobanda poate ramane cu un profit bun. Cu ce dobanda se finanteza romanii?
3) economia de scara: moristile mici produc curent la un pret de 2-3 ori mai mare decat (raportat la investitia initiala si costurile de maintenance)
4) riscul de piata: in Danemarca curentul este garantat de guvern sa ramana scump. In SUA multi investitori in eoliene merg in pierdere din cauza ca s-a ieftinit mult curentul in ultimii ani din cauza gazurilor pe sist. Si in Romania este sansa ca pretul curentului sa scada cu 30-40%, ceea ce ar fi bine pentru populatie, dar rau pentru investitorii in eoliene (daca statul nu le da garantii ca le va achizitiona curentul la pretul de azi)

Poate ca in momentul de fata guvernul acorda subventii, dar pe termen lung nu se pote pune baza pe asa ceva. Reglementarea „socialista” (vorba lui Ionut, care nu poate dormi noaptea ca se teme ca sunt socialisti sub pat) care forteaza companiile de curent sa cumpere current bazat pe un “feed-in-tariff” cu circa 10% mai mic este un lucru mult mai bun. Dar chiar si asa, este riscant.

Centralele eoliene au rost pentru romani care:
0) locuiesc in zona cu relativ mult vant, si nu prea multe zone in Romania sunt bune pentru asta (cu exceptia muntilor, dar cine are bani sa cumpere teren acolo si sa isi traga linie, si sa faca drum pentru instalatie si maintenance);
1) au bani cash, sau finantarea foarte iefina, nu cu dobanzi practicate de creditori in Romania
2) au suficienti bani pentru o turbina eficienta ( a se citi de scara mare, cu raza elicei de cel putin 10 metrii)
3) au terenul lor si nu au probleme cu furtul (sa se trezeasca cu moristile duse la fier vechi)
4) nu ii deranjeaza perspectiva ieftinirii curentului la 5 centi/ kwh, pentru ca oricum produc mai mult pentru consumul propriiu (desi la scara turbinelor eficiente, consumul propriu nu poate sa mai insemne consumul unei gospodarii, si ar fi in mod necesar consum de intreprindere sau asociatie de oameni)

Subventiile nu vor putea continua mult timp. Si fara subventii, energia eoliana va ramane o chestie de niche, Romania ne-avand vanturile Danemarcei sau Irlandei. Cam la fel ca si cu palmierii de pe litoral, degeaba se screm investitorii sa tot planteze palmieri, ca Romania nu are clima Greciei (sau a Crimeei macar).

Eu personal sustin gazele pe sist pe termen scurt/mediu, si energia nucleara pe termen mediu/lung. Ambele ar reduce emisiile de carbon, chiar si gazele–ar produce curent asa ieftin incat s-ar inchide toate termocentralele pe carbune (si as sustine fonduri pentru reprofilarea celor cateva mii de mineri ramasi in Romania ca sa lucreze in prospectiuni sau exploatare de gaze de sist). Oricum, si gazele de sist au nevoie de munca si efort, de exemplu necesita cantitati uriase de nisip–unde locuiesc eu in SUA acum nu se exploateaza gaze de sist, dar la 80 km distanta se incarca sute de vagoane pe zi de nisip fin din albia raului Mississippi (ca nu poti face fracturare hidraulica fara multe tone de nisip fin), ca apoi acele trenuri sa mearga 1000 km in North Dakota si Montana unde se poate exploata gaz si petrol cu hidrofracturare. Ca orice activitate economica, exploatarea gazelor pe sist are multe probleme ecologice potentiale, dar nimic care nu poate fi rezolvat cu reglementari, amenzi, si taxe. (la fel cum s-a rezolvat si cu poluarea produsa de autovehicole, cu reglementari, amenzi, si taxe).

Radu

@Dan Stefan
Nu stiu de unde este figura de 1000E/kW instalat, si cum scrii, probabil ca este valida doar pentru turbine foarte mari, si neconsiderand costurile de racordare la retea, de maintenance, etc. Dar chiar si asa, cate ore pe an bate vantul destul de intens pentru a produce curent serios? Cel mult 1000 ore, si asta este generos cat priveste locurile unde locuiesc 95% din romani (nesocotind varfurile muntilor). la 1000 ore vant / an , si un pret de 10 centi / kWh, ar iesi 100 Euro / an. Deci nu este chiar asa de profitabila (facand abstractie de subventii), si sunt tot felul de complicatii delineate mai sus.

Nu zic ca nu ar fi o idee cu perspective, la fel cum ar fi masinile electrice gen Tesla Roadster. Dar ca si in cazul masinilor Tesla, chiar daca problemele de infrastructura sunt rezolvate (statii super-charger pe fiecare drum national din 100 in 100km), tot nu ar fi ceva potrivit pentru 95% din oameni (pentru ca 95% din romani nu isi ruleaza masinile 40k km pe an ca sa renteze investitia). La fel cu centralele eoliene, chiar daca s-ar racorda pe gratis la retea si ar putea vinde curentul cu 10 centi kWh, tot ar fi o investitie chestionabila. Ecologistii care au bani de investit pot face un serviciu planetei, si in cam 2-3 decenii isi vor recupera si banii, poate chiar mai rapid daca se scumpeste mult curentul intre timp.

Sau poate ca niciodata, daca gazele pe sist for face pretul curentului sa scada de la 10 centi la 5 centi. Asta este cazul in SUA, este un grafic devastator la http://www.washingtonpost.com/blogs/wonkblog/wp/2012/08/14/the-rise-and-possible-fall-of-u-s-wind-power-in-five-charts/ wind turbine prices have fallen 20 to 30 percent since 2008. That’s slowly helped bring down the cost of generating electricity from wind. But wind still can’t quite compete with the recent flood of natural gas from shale rock, which has lowered the wholesale price of electricity dramatically:

Gazul pe sist nu va tine mai mult de un secol, si oricum se pot pune piedici, deci nu este exclus sa nu poata fi exploatat in Romania. Daca si cand electricitatea se va scumpi de 2-3 ori, atunci micile turbinele de pus in curte vor avea rost la romani. Pana atunci, doar turbinele foarte mari vor renta, in creierii muntilor si departe de oameni (fac zgomot destul de mare, si oamenii in raza de 1km tind sa fie deranjati de asta).

Liviu Moraru

Din pacate kw-atul instalat pt.puteri mici (pina la 2-300 kw !) depaseste 2000 E , deci calculelel se modifica !

Dany Alienx

:))) cu 300 euroi scoti 2kw home made

Dan Ştefan

ai si tu un blog/forum unde gasim detalii despre asta?

GOGAIE

Buna am citit aici comentarii si pareri si am zambit ROMANIA nu e tara unde se poate face energie verde si uite motivele 1. nu avem infrastructura .retele electrice care sa suporte energia produsa de panouri sau eoliene
2.enegia produsa trebuie sa o dai direct in retea fara taxa si apoi sa o cumperi cu taxe
3. daca vei obtine o finantare se vor gasi firne care sa iti faca documentatia in schimbul unui comision gras
sau peocent din valoarea subventiei
4.din cite am inteles trebuie sa faci un contract cu renel in care sa te obligi sa furnizezi un TOT de energie
iar daca nu bate vintul sau e innourat dai penalitati in kw produsi
5. investitia initiala e foarte mare , si apoi ce facem noi vindem castraveti la gradinar „‘RENEL” ……..

Procust

eu am curentul cel mai ieftin, mai ieftin si decat securistii aia cu creier dastept de capusha de la Electrika.
Secretul e simplu= colectez biogazu caaacatilor aia comunisti prin cupola CASEI POPORULUI unde se aduna toate baashinele ce le ies pe gura plina de caaacat a PARLAMENTULUI in frunte cu ILIESCU si PONTA.

Liviu Stoian

O adevarata revolutie s-ar putea produce doar in gospodariile individuale daca s-ar investi in proiectarea unor panouri fotovoltaice care sa dispuna in spatele lor de sistemul de acumulatori si de convertorul la tensiunea de 220 V. Panoul ar trebui sa ofere o putere de peste 600 W si sa se poata interconecta usor cu alte panouri. Un asemenea panou agatat usor sub ferestra ar permite cetatenilor sa isi reduca treptat consumul de electricitate pana la totala independenta. Obiectul ar trebui sa evolueze in timp precum computerele personale pana acum. Intr-o emisiune TV de pescuit se prezenta un asemenea panou cu dimensiuni de 1m x 0,6m care mi s-a parut atractiv. Ideea de interconectare si de furnizare a electricitatii in sistem este o idee de perspectiva mai indepartata.

Iolanda Maria

spuneti-mi si mie ..cate ceva despre panouri..primesti ceva si de la stat daca le cumperi?..

tataru m

interesanta idee..si a trecut ceva timp..ati mai aflat intre timp noutati?

A:LUPIZOR

in romania asta cu energia verde este un biznis taman bun ptr hotii de baieti verzi!

Mihai Micutu

În decursul ultimilor 15 ani am proiectat/consiliat/construit multe chestii/coşmelii cum le spun eu şi am încercat cu răbdare să explic beneficiarilor plătitori/care aveau bun simţ-obraz la plata muncii) , nu numai din România, necesitatea gîndirii în viitor, pentru copii lor respectiv nepoţii moştenitori ai …averii, necesitatea economisirii părţii electrice consumate concomitent cu executarea unor minime investiţii în fotovoltaice şi mici eoliene(sau mai măricele la …rural muntoase). Puţini au marşat , cam 40% în România, dar acum îmi mulţumesc pentru sfaturi. Mai mulţi au fost cei din străinătatea … României ,probabil pentru că au o informare mai bună şi aveau de mult timp costuri nesubvenţionate în sistem comunist , cam 80 % dintre ei. Respectiv la gestionarea resursei de apă cu înmagazinare şi distribuţia ei în timpul nopţii cu energia acumulată în acumulatori sau direct din eoliană unde era cazu.
Politicul ăsta idiot din gaşca lu continuarea directivelorNKVD’47, a lui Ilici Ion „nu mai da din mînă”, de subjugare prin neştiinţă de carte/cultură/informaţie intelectuală a masei de rurali sau prima generaţie de ţărani din marginea metropolei industrializate(acum rase de privatizare originală ), numai ca să aibă votanţi perpetuu , se vede bine după 23 de ani de …libertinaj .

Costel-ionel Niculescu

DA DECE TREBUIE SA SUBVETIONAM NOI CERTIFICATELE VERZI ESTE O AFACERE PRIVATA ,NOI CONSUMATORI SUNTEM PROSTITI DE ACESTE INSTITUTI CARE NE FURA CONSTANT ,PRIVATUL TRAGE TOATE AVANTAJELE AFACERI LUI CA ESTE BUNA SAU REA DECE TREBUIE SA FIM TARATI SI NOI CU EL ADICA EL EA CASTIGUL SI NOI PAGUBA PLATIM DE DOUA ORI SI ELECTRICITATEA SI PROSTIA CA NEAM NASCUT SI TRAIM IN ROMANIA. HOTIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Iulian Badarau

pai hai sa-ti zic de ce…stimabilii de la UE au considerat ca e mai ok pentru sănătatea ta eliminarea treptata a surselor fosile/nucleare care pe lângă faptul ca sunt ieftine creează tot felul de belele…apoi ţie ti se face un privilegiu…consumi energie produsa eco adică nu mai tuşeşti, nu-ti mai creste un deget in frunte, nu mai bubuie vreo nucleara şamd…Sucul de mere „bio” costa la fel cât cel făcut din vreascuri? faptul ca tu nu-ti poţi alege producătorul de energie este alta poveste…La benzina s-a făcut fix acelaşi lucru, dovada la ce nivel a ajuns preţul la pompa…tot privat e, tot plătim fără sa scoatem un sunet, asa va fi şi la energie, nu va mai fi nimic „de stat”. Plăteşti un serviciu făcut ţie.

Mircea Ionescu

Chiar daca lucrez in domeniu nu inseamna neaparat ca as avea dreptate, dar m-as abtine sa propun oamenilor aceasta gogorita cu independenta energetica, fie ea la nivel individual fie la cel national. Tare imi este teama ca si pentru energia electrica vom pati ca si cu cea termica. Iata ca dupa circa 20 de ani nu am vazut oameni prea bogati [rin individualizarea consumului de energie termica. Dar pana la urma trebuie facute niste calcule pe principiu economiei de piata, dar cu conditia ca aceasta SA NU FIE „REGLEMENTATA”. Si in energie un principiu de piata ar fi daca consumi mult sa platesti putin, daca vinzi mult se vinde mai ieftin. De aceea nu i-as amagi pe prieteni ca vor face o afacere cu energia electrica, cu toate certificatele verzi. Dar haideti sa luam un exemplu din articol. 2. Panou solar fotovoltaic
Cost kW instalat: 2000 euro
Factor de capacitate: 15%
Producţie anuală: 1,3 MWh
Certificate verzi/MWh: 5
Preţ fără subvenţie: 65 euro/an, deci rentabilitate de 3,3% şi amortizare în 31 de ani.
Încasări minime: 215 euro/an, deci rentabilitate de 11% şi amortizare în 9 ani.
Încasări maxime: 365 euro/an, deci rentabilitate de 18,2% şi amortizare în 5,5 ani.
La o prima si sumara analiza m-am uitat pe ultima factura 140 de lei cu totul, adica si RTV-ul si certficatele verzi, si TVA. Este o factura de regularizare, complicata, etc. Dar mai imi da o informatie importanta si clara. Consum 8 kWh/zi. Inmultesc cu 365 de zile si aflu ca pe an consum 2920 kWh, adica 2,92 MWh. Deci din start constat ca ar trebui sa-mi iau doua instalatii si nu-mi asigura consumul propriu. Deci trebuie sa bag 4000 de euro. In mod conservativ, exagerat, daca as considera ca luna de luna factura mea ar fi 140 de lei (dar sunt doua luni cu sume pana-n 100 de lei, sau putin peste) constat in final o cheltuiale de 400 Euro/an. Mod normal acest calcul este suficient, nu are rost sa va mai spun ca nu pot consuma doar atunci cand am soare, consumam cand avem nevoie. nu va mai incurc cu calcule ca energie electrica bagata intr-un sistem este mai ieftina decat aceea pe care o luati din sistem (transport, distributie) si ca sa nu mai zic ca atunci cand este soare si bag energie in sistem, mai baga SI ALTII, deci trebuie sa ai consumatori, deci trebuie sa vinzi, fiindca toti bagam in sistem se va vinde foarte ieftin,….., sin cand toti avem nevoie si luam din sistem (cererea mai mare decat oferta) s-ar putea sa ne trezim cu sume fff mari. In fapt asta a fost marea greseala cu certficatele verzi, suntem obligati sa cumparam o energie electrica de calitatea a-IIa (nu are continuitate, nu asigura disponibilitate sa consumi cand vrei sa consumi) la costuri mai mari decat cea de calitatea I. Este normal sa incurajezi noi tehnolgii dar in ideea de a fi mai ieftine, nu mai scumpe decat cele actuale. In alta ordine de idei trebuie sa va mai uitati si la durata de viata a unor asemenea tehnologii amagitoare. Trebuie foarte mult discernamant cand vrei sa folosesti asa ceva. Ca un exemplu, poate pentru a asigura stropirea recoltei, caci chiar daca nu-ti iese pasenta cu vandutul unei cantitati mai mare de energiei electrica decat cea consumata de tine, macar prin asigurarea umiditatii la recolta iti creste acolo productia. In concluzie, pentru noi consumatori casnici, mici consumatori, nu ne putem asuma investitii, si cel mai ieftin este un sistem centralizat. 4000 de euro investitia in primul rand insemana factura mea pe 10 ani. Nu-mi spune ofertantul daca dupa 10 ani schimb instalatia, mai functioneaza 10 ani in plus, etc. Nu-ti spune ofertantul din ore munca pe care le investesti, caci sper ca nu aveti naivitatea sa credeti ca doar va duceti 30 de minute ca sa va luati banii (daca-i luati), in final sa va asumati riscurile (in 10 ani de amortizare mai poti sa si mori !?!?!,….., dar mai grav ca schimba regulile), etc.

Lucian Davidescu

Dacă prin recomandare înţelegem: „reţetă sigură de îmbogăţire”, atunci cam nimic nu merită recomandat (chiar şi unde e foarte uşor, intră mulţi şi astfel reduc marjele).
Ca în orice afacere, e nevoie de efort şi talent, trebuie făcute calcule, luate decizii şi asumate riscuri.

Mircea Ionescu

Cam asta subliniam si eu. Dar greseala este la nivel de decizie la minister, ca sa nu mai vorbesc ca am inghitit pe nemancate experienta din Occident greu de aplicat si in Romania. Exemplul cel mai bun de greseala a fost cea cu energie termica. Da intr-adevar ne-am repezit sa facem concurenta pe piata, mult inainte de a intra in UE. La foarte multi care si-au instalat centrale pe gaze am incercat sa le explic ca gazele vor fi din ce in ce mai scumpe sau ca este evident de ce biletul la RATB este mai ieftin decat la taxi-ul. Lasand partea tehnica deoparte, capacitatea de a se asigura presiunea de gaze, si mai ales daca treceau toti pe gaze. Atentie! Asta nu inseamna ca un sistem nu trebuie controlat, dar pe principii de piata singurul mecanism direct de control este reducerea consumului. Daca Bucurestiul a mai scapat cat de cat, sunt orase intregi unde ce s-a intamplat. Atat sistemul pe gaze, cat si termoficare, au si ele un optim tehnico-economic. Evident ca acest optim depinde de numarul de consumatori si numarul de zile de livrare intr-un an (In energetica un factor de incarcare optimm este undeva la 5000 de ore de functionare. Ceea ce eolienele sau solarele nu-l vor atinge niciodata in Romania, si daca solarul macar stii cand il ai, eoliana bate exact atunci cand noi dormim. Dar ambele au macar perioade de 5 sau 6 zile continue cand nu dau nimic). Altfel spus consecintele au fost ca: 1/3 sau dus pe gaze, o treime au ramas pe termoficare (in anumite zone chiar s-a desfiintat), si o treime pe lemne sau deloc. Luati-l ca un scenariu. O alta solutie ar putea fi doar electric atata timp cat reteaua ar face fata, dar ati vazut ca nu face fata vara cu aerul conditiionat, darasa-ti mai faci si apa calda. Este evident ca ambele, sau toate trei, necesita o infrastructura care costa, si daca nu obtii numarul de clienti optim, toate sunt mai scumpe. Cel putin in orasele mici solutia ar fi fost ca populatia sa decida pentru unul din sisteme, cu atat mai mult cu cat pentru aceste servicii nu se considera ca ar fi ajutor de stat, conform Tratatului cu UE. Singura cerinta din partea populatiei ar fi trebuit sa fie continuitatea, disponibilitatea si masurare consumului efectiv la TOTI CONSUMATORII. Deci practic cand s-a acceptat ca sa se debranseze comsumatorii de la termoficare, automat au crescut costurile pentru cei care au ramas. La energie electrica totul devine nasol pentru ca trebuie sa vorbim de SIGURANTA alimentarii, deoarece se pot intampla adevarate drame. Accidentul de la Fukushima ne-a dat o lectie foarte dura: nu se poate fara apa, aer, pamant si energie electrica!?!?!??. Nu ar fi fost acest accident daca….. ar fi trecut pe acolo unul cu o caruta ca sa vanda energie electrica. Lasand filosofarea (sau gluma) la o parte chiar mi-am pus si eu problema ce as fi facut, as fi dat energia electrica pe gratis sau as fi dat lovitura vietii mele din pdv. financiar. Credeti ca ar fi cumparat energiei electrica pentru 3 – 4 zile cu 10.000.000 euro? Pentru mine lectia a fost ca energia electrica ar trebuie sa fie un serviciu nu o marfa.

Carmen

de ce aprobarii am nevoie pentru instalarea unui kit fotovoltaic pe casa?sa fiu autonom,deci debransat de la ENEL

Stefan Apalaghie

Problema e mult mai complicata . In Italia , ENEL e obligata prin lege sa conecteze la sistemul national oricare nou producator casnic de energie electrica . Aceiasi lege obliga monopolistul a mentine rezerve suficiente in functiune pentru a evita oricare „cadere” de energie electrica . Si aici sintem la sublim . 🙂 Domnul Rossi primeste bani pe energia electrica furnizata sistemului dar si firma Edison primeste bani ca tine in functiune centrale pe gaz natural ca rezerva de putere . (adica centralele ard gazul de pomana , turbina se invarte in gol asteptand o eventuala avarie in sistem pentru a pompa energia necesara evitarii colapsului intregului sistem energetic national) . Rezultatul ? Cel mai scump tarif de energie electrica din intreaga UE . 🙂 O fi Rossi cu banii in buzunar dara are grija statul sa usureze buzunarul prin taxe deoarece are de platit la altii angajamentul de a mentine constant in functiune niste rezerve strategice . Nu e asa simplu cu energia asta regenerabila . Exista o limita tehnica datorita necesitatii de siguranta strategica a sistemului enegetic .

Mircea Ionescu

Chiar daca intre timp cineva ne-a amenintat ca daca te opui ideii de independenta energetica este un … act terorist sau asa ceva, oare ce ar trebui sa spuna milioanele si milioanele de oameni care nu mai au independenta de a-si asigura mancarea zi de zi, sau scoala pentru copii, eu continui spun ca este o prostie atata timp cand … sustinem globalizarea. Adica aceasta globalizare ar insemna un fel de diviziune a muncii intre tari ci nu intre indivizi.

Ieri am citit noua forma a Legii energiei, nu numai ca este hilara dar, doar ca o monstra, am intalnit si aici un concept curat murdar, PIATA CENTRALIZATA, precum INDEPENDENTA GLOBALIZATA. Ambele sintagme nu au nici o legatura cu ingineria si nici cu economia !?!?!?

Dar nu asta este subiectul, mi-a placut polemica despre ideea cum sa ne producem energia electrica proprie, eventual regenerabila, si eventual sa o si vindem. Ipoteza ca o sa avem numai energie curata, fara fosil sau nuclear.

Daca in primele doua paragrafe subiliniez o chestie ce tine de limba romana, oricat de ingineri am fi, referitor ca tot cetateanul ca deveni si energetician este o PROBLEMA DE MATEMATICA LA NIVEL DE LICEU. Este o problema care nu are solutie, pentru ca este evident faptul ca daca toata populatia ar produce painea in casa… nu ar avea cui sa vanda painea !?!?!

Cu alte cuvinte, orice scenariu de strategie energetica nu se va putea face fara sursele de energie electrica produse CONTINUI, 24 din 24 de ore. Ca acestea vor mai fi carbune, petrol, nuclear inca, iar in viitorul copiilor copiilor nostri s-ar putea sa fie fuziunea sau hidrogenul, se poate discuta. Dar sub nici o forma nu va fi eolianul si solarul pana cand nu se rezolva continuitatea. Ori deocamdata asta ar costa exagerat de mult …. uitati-va cum nu merita sa-ti schimba bateria de la telefon, si merita sa-ti iei telefon nou.

Solutia pentru Romania, dar nu numai, nu poate fi decat niste mix-uri energetice echilibrate si sustenabile. Si daca este un act terorist sa iei gazele naturale de la rusi si noi sa nu vindem rusilor Dacia sau grau sau … politicieni prosti, va las pe voi sa analizati.

Tătaru Alexandru

Cg

Nicu Niculina

cum fc rost de nr de tel

Souvenir Royale

A, un sistem mixt eolian-solar de peste 10 ani. Sunt multumita de el, dar m-a costat ceva, peste 10.000 euro. Dar il folosesc pentru consum propriu,am o micro-ferma agricola. Dpdv al rentabilitatii ar fi fost mai avantajos curentul de la retea. Dar fiind intr-o zona izolata, m-ar fi costat peste 10.000 euro sa ma bransez. Si mai rau, sa platesc transformatorul si reteaua ,care imediat intra in proprietatea Enel. Adica sa pierd aceeasi bani si sa platesc toata viata curentul electric. Deci rezulta un avantaj evident. Aceeasi cheltuieli, energie gratis. Recomand tuturor ! Merita !

tataru m

puteti sa imi spuneti cine v-a facut acest sistem mixt..ca as vrea si eu..dc se poate

Gheorghe Calinescu

Pot realiza o sursa de energie autopropulsata care lucreaza cu apa in regim stationar,dar nu consuma apa.Intr-un bazin cu apa de 5 mc produc in flux continuu la o putere de minim 2 kw,fara sa consum apa.Cei interesati sunati la telefon 0728086827.

Axinte

Articolul contine si ceva fantasmagorii, precum un milion de gospodari sa puna un sistem de 10 kw pe casa. Azi, la trei ani de la publicarea articolului, cind sistemele s-au ieftinit cumva, tot costa 10 mii de euro. Deci practic spune, un milion de romani sa bage 10 k in sistemul energetic. Unde e milionu asta de romani care sa aiba asa un ciorap de gros?
Daca cei cu putere de decizie ar sustine un astfel de proiect, adica sa dispara tva si taxe pt astea, imprumuturi fara dobinda, plus ceva subventii, ideea ar fi buna. Practic pe timp insorit consumul ar fi acoperit in acest mod, hidro ar fi economisit pentru restul timpului, si se poate scoate mult din carbune. Dar ar fi bine macar sa fie un milion de sisteme de cinci ori mai mici, care chiar daca nu acopera tot consumul, reduce substantial consumul, si in plus cantitatea produsa nu e necesar sa plece prin reteaua de inalta, ci este consumata local. O investitie de doua mii de euro e mai la indemina romanului, si daca ar fi doar de 100 cu sprijin, cam oricine cit de cit gospodar isi permite.

Asta la idee de chestie verde, ca la idee de investitie banoasa, nu prea. La o mica privire vedem ca productia anuala doar la un parc chinezesc e de vreo 1500 raportata la puterea instalata, probabil e heliostat, deci mai eficient, sau e zona mai aproape de ecuator. in rest productia cam e de 1000 de ori comparativ cu puterea instalata. Deci bagi 2 mii euro in sistem de 2 kw, produci pe an 2mw, care e cam consumul tau casnic, ce te costa vreo 300 euro. Concluzie 7 ani abia recuperezi ce ai bagat, dupa care numa bine tre sa schimbi invertoru ca ala nu tzine 30 de ani ca panoul, ci numa zece daca e de calitate, plus mentenanta, ca ai pica una alta, numa bine iesi pe profit dupa zece ani. daca nu erau banii tai, ci ai imprumutat, alti anisori pina dai dobinda, si numa bine daca ai investit la vreo 45 de ani, iesi pe profit la pensie. Adicatelea afacerea este un fel de investitie in pensie, nu chiar afacere in sensul real al cuvintului.

Eu personal as vota cvu toate miinile si celelalte membre, un proiect care ar avea in vedere sa se puna un sistem de 2 kw pe fiecare acoperis, nu doar un milion.

Cit despre eoliene, personal imi plac si mai mult, as vrea sa vad pe tot litoralul, la 100 de metri de tarm un lant de eoline, nu din cele de 2 mw, uzuale, ci de 10, si cind bate vintu, sa ii umplem pe vecini cu export de electricitate in plus sa se inmagazineze termic in sare lichida, pentru productie in clasicele termocentrale, sau chiar doar pentru incalzire. Dar dupa cum se vede in acest grafic cu productia nationala, http://pro.sistemulenergetic.com/statistics/show_graph/2013/1/18/0/0/2016/2/1/23/59, productia este inconstanta. Desi este putere instalata de 3 gw, abia la virfuri extrem de rar productia e vreo 2,4. Comparati cu cea nucleara care e pe la 1,4 si vedeti ca rar trece de ea, destul de des sub. La ochiometru pe medie pare sub 1 gw. Asa ca pe putere instalata productia e pe la treime sau mai putin, deci recuperarea investitiei are de asteptat.

Deci pina una alta, cam scumpa productia asta. Mai rentabil pare productia de caldura cu panouri vidate. Mangalia cica deja are de ani buni sistemul instalat, si toata vara are apa calda fara poluare, si iarna chiar si incalzire in proportie de vreo 70 de procente. Citisem asta pe wikipedia, am recautat sa verific, si vad ca in 2010 era dezastru cu caldura la ei, si in 2013, bucurie mare, le-a bagat gaze…. ciudat. Sint curios totusi cit de eficient e panoul vidat. Pt astea nu vad date concrete ca pentru PV sau eoliene

Naftanaila Loredana

As dori o sursa de energie proprie pt o casa

viopanaitescu

Acum dupa 4 ani si doua luni de la publicarea articolului se constata ca a fost pur idealist. Nu stiu ce a anuntat ANRE ca se va simplifica pentru producatorii casnici, dar nu s-a simplificat nimic. Este foarte greu de intocmit si depus intreaga documentatie ceruta. Pretul oferit la vanzare e de 3 ori mai mic decat cel de la cumparare. Numeri pe degete producatorii casnici de energie in Romania

Cristian

Cred că ați înebunit ! cum să câștigi atât de puțin pe an ! 1Mw/h înseamnă 1000kw sau să nu mai vorbim în( w)un sau 1kw-=1000 de w FACEȚI UN CALCUL CE ÎNSEAMNÂ 2MW=2000kw.Cam 5sau7 kw ai nevoie de o gospodărie cu tot ce ține …depinde de consumatorii mari cu rezistență BOILER.CALORIFERE ELECTICE MAȘINĂ DE SPĂLAT DACĂ FOLOSEȘTI APA INCĂLZITĂ (RADIATOR).CUPTOR MICROUNDEAR să aduni toți consumatorii în wați (W)TOATE CONSUMATOARELE ȘI NU AJUNGI LA 1 SAU 2 MW.ȘI IEI PLĂTESC 680 euro/an?De ce nu scrieți cât lei plătițî Mw-tul,Kw-tul,sau watul asta ne înteresează cel mai mult să știu cât se plătește 1kw în lei pe lună nu??așa mi se pare corect!.Și chiar vă rog să-mi spuneți!, vă rog să-mi spuneți ..,!cât plătiți kw-atul pe lună ?

Ghindeanu Marian

A-și opta pentru o eoliană…sau un mix de eoliană + panou fotovoltaic cu o putere de 3 -5 kw ! Ce presupune acest lucru…. prețuri de cost ….termene de instalare…. subvenții….etc !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *