Fara suparare, dar nu are nici o relevanta o asemenea comparare. Mi se pare penibil sa fie pusa Romania si Germania, de exemplu, in acelasi nivel. Trebuie sa mai fim corecti la diferenta culturala, educationala, daca tot se dezbate, nivelul de dezvoltare economica si sociala. Sa zici ca Romania si Germania se compara, e cum ai pune la o confruntare Congo cu Japonia. Pesimisul de tip romanesc "Ui la capra vecinului" ne tine in loc si asta ne face sa fim in urma la toti, chiar si in UE.
România e groapa de gunoi a Europei. 3 metode de-a face bani din asta
Despre îngrăşăminte agricole, energie şi alte fantezii care în Europa sunt lucruri banale. Clasamentul civilizaţiei.
99% din gunoaiele produse de români sfârşesc la groapa de gunoi. În total, e vorba de 382 kg/persoană/an. Doar bulgarii ne întrec şi reuşesc să îngroape tot. Media UE e puţin peste 40% iar în Germania, pondere gunoaielor aruncate le groapă coboară spre 1%.
Diferenţialul România-UE este major, ceea ce înseamnă că urmează o concentrare economică în jurul afacerilor cu gunoi. Pe de altă parte, UE dă fonduri masive şi are o directivă dedicată. Deci, mulţi ani de acum, industria salubrităţii va creşte.
Care sunt alternativele pentru groapa de gunoi.
1. Reciclare. Varianta de bază, care presupune colectarea separată a deşeurilor şi reprocesarea.
2. Compostare. Biodegradarea accelerată a deşeurilor organice şi refolosirea lor ca îngrăşâminte agricole.
3. Incinerare. Arderea deşeurilor sau a biogazului extras din ele pentru obţinerea de energie electrică şi termică.
12 comentarii
Eu as pleca de la alta premisa. Sa scadem cantitatea de gunoi produsa, consumand mai putine prostii.
Ah, am uitat. Consumul e NECESAR cresterii. In caz contrar adio economie. Sau adio planeta … cum era de fapt ? 😉
@Nickmann
Aveţi dreptate! Sunt două abordări posibile:
1. Diferenţele sunt foarte mari, nu ne comparăm cu vestul.
2. Diferenţele sunt foarte mari, asta înseamnă o oportunitate de făcut bani pe măsură.
Deci da, pentru primul punct comparaţia nu are nicio relevanţă.
@Flavian
Cantitatea e destul de mică, aşa cum se vede şi din grafic – a treia cea mai mică din Europa. Canttitatea ajunsă la groapa de gunoi este însă a şaptea ca mărime.
ati auzit de cineva amendat pt aruncarea gunoiului pe jos? cum sa reciclezi cand pretul oferit e destul de mic iar gunoiul e imprastiat peste tot?
Eu traiesc in Italia , in o zona in care gunoiul vine strins diferentiat direct din casa !
Se recicleaza plastica , hirtie / carton , sticla ,metal/conserve !
Se stringe si "umid", adica deseurile vegetate / animale din bucataria individuala ! Se usuca , macina si devin ingrasamint natural !
Am avut ocazia sa vad si groapa de gunoi clasica , cu ani in urma!
Doamne fereste sa faci o gaura in muntele de gunoi care fermenteaza in timp!
Gazul din fermentare este combustibil ! Lichidul toxic din fermentarea gunoiului intra in pamint si in circuitul natural. Cu tot ce inseamna pentru alimentatia animalelor sia omului !
Ce nu se poate recicla ( doar 20 -30 % din deseuri) este ars in inceneritor care produce astfel curent electric !
Romania se aproprie de limita in timp a derogarilor UE si sa vezi ce amenzi vor venii imediat dupa !
In general , cu 41 % din populatie fara apa curenta , fara canalizare, nu este de mirare ca si problema gunoaielor va exploda in curind !
In Romania , statul nu investeste in calitatea vietii ! 🙂
Gandesc ca ptr a asemenea afacere, caci sunt 3 metode de a face bani din asta iti trebuie ori o groapa (plina) cu bani ori un munte (tot cu bani).
La o asemenea anvergura poti face Afacere.
Presupunand ca o iei de la z*e*r*o nu vad sanse de reusita tocmai din expunerea colegului de mai sus (Stefan A).
Cine te-ar plati sa faci munca in scoli, licee si facultati ptr educarea tinerilor in acest sens (selectarea deseurilor si aruncarea lor in spatii special amenajate) ?
Cine iti poate da acel munte(groapa) de bani ptr a demara asa afacere (e nev de investitii in utilaje si lobby) ?
Afaceri in domeniul deseurilor se vor face atat timp cat romanii vor consuma si vor produce deseuri-mizerie (spalatoriile auto reprezinta iar o afacere inca buna…).
Analiza este un putin seaca, e un rezumat al rezumatului. Probabil suficient ptr unii sa inceapa sa miste rotite in creier si banii din acel munte(groapa) 🙂
Felicitari ptr premiul castigat, il meriti cu prisosinta.
pai se merge pe sistemul asta la noi deoarece multe primarii si-au tras contracte smechere cu unii care admistreaza gropi de gunoi si normal ca nu o sa fie interesate de alte metode de reciclare propuse de alte firme.
daca romanul va plati mai putin la intretinere si la impozit daca aduna gunoiul diferentiat, o va face. problema este mai departe cu investitiile pentru utilaje de reciclare etc.; dar sunt bani europeni pentru asta.
trebuie vointa cu birocratia si dezvoltat intreg lantul de valorificare.
degeaba aduni si nu se merge mai departe cu prelucrarea si reciclarea.
cum spunea cineva mai sus, inca e prea ieftin sa arunci la gunoi.
cand va fi mult mai scump, va deveni rentabila reciclarea si se va face.
e o reglare la fel ca si selectia naturala. curba nu a ajuns in punctul critic.
Din grafic eu vad ca cele mai mari cantitati totale de gunoi per capita per an sunt furnizate de Danemarca, Cipru, Irlanda, Luxemburg si Malta. Oare e o coincidenta faptul ca e vorba de tari mici?Oare exista o "componenta nationala" a carei valoare variaza mai putin/mai greu/cu intarziere, incat impartirea per capita la populatie mica sa rezulte mai mare? In acest caz, unde sunt Liechtensteinul, Andorra, Monaco, San Marino? (De Vatican nu intreb, probabil ca gunoiul lor este procesat impreuna cu al Italiei, fiind considerat a face parte din acesta.)
Reversul, cantitatea de gunoi totala cea mai mica per capita per an vad ca este produsa de Cehia, Polonia Letonia, Slovacia si Romania (a cincea nu a treia). O fi avand legatura cu faptul ca sunt printre cele cu populatia cea mai saraca, deci care pe de o parte cauta sa arunce cat mai putin, consumand cat mai mult din ceea ce reusesc sa-si procure si pe de alta parte recicleaza ei insisi cat mai mult in gospodarie, incepand cu hartie/carton, lemn, cauciuc, plastic (pt foc) si peturi si pungi de plastic (pt re-ambalarea diferitelor produse)?
Ciudat si faptul ca SI tarile care trimit cele mai mari cantitati la groapa de gunoi TOT dintre cele mici fac parte.
Oare in Romania (SI Bulgaria) chiar nu se composteaza, SAU se composteaza la nivel de gospodarie individuala, pt producerea de "ingrasamant domestic", asta constituind deasemenea INCA O pricina a cantitatii de gunoi atat de reduse?
Pt Romania cred a afirmatia ar trebui ponderata in sensul ca 99% din gunoiul COLECTAT OFICIAL, dupa reciclare in gospodariile proprii…
Romania ar trebui sa se bucure ca produce gunoi doar 80% din media UE, SAU sa se necajeasca de dublarea cantitatii trimise direct la gunoi?
Ciudat "saltul" DE OPT ORI de la grupul celor cinci care trimit cel mai putin la groapa de gunoi (in evolutie lenta intre ele) (cu doar doua "intermediare", din care prima DEJA are "salt" de patru ori) la evolutia lenta a restului tarilor, urmata ulterior de un nou "salt" al primelor doua cele mai mari cantitati nationale trimise la "groapa".
(Doar remarcam niste curiozitati in aspectul diagramei, fara a sti sa le si interpretez.)
Victor, antepostatorul, are dreptate. Da, cu siguranta este vorba si de puterea de discriminare / inregistrare a celor pusi sa masoare cantitatea de gunoi pe cap de locuitor.
In tarile cu o pondere mare a populatiei urbane este mai usor sa masori / consemnezi / treci in hirtoagele oficiale cine cit gunoi a produs, de ce tip, si cum a fost acesta pe urma dat deoparte.
In schimb, in tarile unde ai o pondere mare de populatie rurala, unde activitatile se realizeaza la nivel "spontan", informal, departe de privirea scrutinatoare a birocratului pus sa numere / impoziteze / categorizeze, acolo gunoiul pur si simplu nu este contabilizat. Asta nu inseamna ca nu e produs si, pe urma, disposed of. Ci ca pur si simplu oamenii cu leptoace de la Eurostat nu sunt in stare sa-l puna la numaratoare, pen' ca nu sunt sisteme de colectare a gunoiului, nici masini de gunoi care sa care gunoiul in alta parte si pe care sa poti sa le cantaresti.
Deci corelatia cea mai puternica intre cantitatea / structura gunoiului pe cap de cetatzean furajat si vreo variabila sociala este cu gradul de urbanizare, care coreleaza puternic cu gradul de contabilizare (atat in sensul sau de "numarare", cit si in cel de "taxare").
LATER COMMENT: Si o alta variabila ce coreleaza puternic cu totalul cantitatii de gunoi identificat a fi generat pe cap de cetatzean furajat este anul aderarii la UE. Cu cit mai recent (i.e. tarile post-comuniste central si est-europene), cu atit sisteme birocratice de identificare / masurare mai putin performante. It takes time to build a professional system, to train people to identify and count garbage. 🙂
Joke aside: evident este vorba si despre atitudinea fata de mediul inconjurator. Tarile occidentale, unde constiinta ecologica este mult mai prezenta in randul maselor de cetatzeni furajatzi, de oameni ai muncii cu coshuri de gunoi diferentziate sub biurou.
In Estul salbatic, unde prevalenta este (inca) atitudinea industrial-modern-dominatorie asupra naturii, unde un copac e facut sa fie taiat, nu plantat, iar un PET e facut sa fie svarlit pe cimp, nu pus la cos, acolo lumea e mai putin interesata de gunoi: cum se genereaza, unde se duce, ce efecte provoaca. In consecinta, aceasta ignorare / dispret se reflecta si in practicile administratiei locale / centrale, la nivel de preocupare de masurare a fluxului de gunoi generat.
Dar lasa ca vine Uniunea Europeana pe un cal alb si ne invatza sa fim cilivizatzi, ne educa cu fortza, ne lumineaza la cap cu fonduri europene nerambursabile, ne post-modernizeaza inainte sa ne vina vremea sa ne post-modernizam si post-industrializam. Y compris sa numaram gunoiul bob cu bob si sa-l scanam 3D.
🙂
La noi in primul rand autoritatatile nu se ocupa si de la cap se impute pestele.