Standard
Lucian Davidescu

Iată ce poate face statul pentru a ajuta agricultura, fără costuri

…ci chiar cu ceva încasări în plus la buget. 5 lucruri.

Când are bani pe mână, statul nu reuşeşte decât să-i risipească. Motivul evident e că n-a muncit pentru ei. Există însă şi un motiv mai puţin evident: banii sunt un efect, nu o cauză. Dacă agricultura e săracă, nu e din lipsa banilor ci pentru că nu poate sau nu e lăsată să-i producă. Iar vestea bună e că ceea ce poate face statul, cu efort rezonabil şi rezultate substanţiale, nu costă nimic.

1. Cadastrarea gratuită. Taxele de cadastru/întabulare şi obligativitatea de-a apela din banii proprii la servicii de specialitate sunt în sine abuzuri împotriva proprietăţii. Pentru suprafeţele mici, cadastrul ajunge uneori să coste mai mult decât terenul. O operaţiune naţională n-ar trebui să coste mai nimic dacă s-ar simplifica procedura şi dacă ar fi puşi la treabă zecile de mii de angajaţi din comune, care acum n-au nimic util de făcut.

2. Pază militarizată. Furturile de produse agricole sunt printre cele mai mari riscuri în agricultură, dar şi printre problemele cele mai ignorate de poliţie şi justiţie. Lucrurile trebuie abordate gradual: normă la prins hoţi pentru şefii de post, apoi – dacă mai e cazul – potere cu jandarmi în timpul recoltei, apoi – dacă încă mai e cazul – arme pentru proprietari şi dreptul de-a ara propria moşie cu alice.

3. Centre de colectare. Degeaba produci dacă nu vinzi, dar şi pentru asta există soluţii. Producătorii locali de alimente se tot plâng că hipermarketurile îi jefuiesc şi se dezvoltă pe banii lor. În loc să-i mai mintă că face ceva (e loc doar de mai rău), statul ar trebui să le sugereze că pot să folosească chiar ei banii respectivi. Cum? Păi dacă sunt destui bani cât să dezvolte reţeaua de hipermarketuri şi să le plătească publicitatea, de ce nu pun producătorii locali mână de la mână să-şi facă propria reţea. Ar avea preţuri mai mici, şi-ar construi o reputaţie de afacere autohtonă, ar fura clienţii hipermarketurilor şi ar putea prelua şi o bună parte din producţia fermelor.

 

4. Taxa egală cu subvenţia. S-au chinuit teribil de mult să impoziteze terenurile nelucrate şi n-au găsit formula. Dar formula este simplă: dacă taxa este mare pentru toată lumea şi doar cei care lucrează primesc subvenţia, terenurile nelucrate sunt implicit taxate.

 

5. Încurajarea reală a comasărilor. Măsura este incorectă faţă de cei care vor doar să-şi conserve proprietatea până vor putea obţine preţuri mai bune. Însă acest neajuns poate fi în mare parte reparat. Pot fi scutiţi de taxă cei care se angajează contractual, necondiţionat, să vândă terenul în momentul în care un cumpărător le oferă o sumă substanţială, de ordinul a 5.000-6.000 euro pe hectar (faţă de 1.000-2.000 acum). O astfel de măsură în sine ar putea duce la creşterea preţurilor, dacă îi va trezi pe investitorii interesaţi de comasări fără bătăi de cap.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

iokan

@primul ministru: daca tot v-ati facut soferul consilier,(dupa modelul lui Caligula, care si-a facut calul senator) nu mai aveti cumva un loc de consilier si pentru LD?

@LD : nimeni nu e profet in tara lui (daca nu intra intr-un partid. de viitor:) )

Care e satisfactia mai mare? Sa-ti aprobe ideile cativa insi pe blog sau sa vezi aplicate 50% din ele in practica?(pastrandu-ti blogul).Nu te-ai gandit sa intri in politica, macar pe post de consilier privat ,caci ca sa obtii voturi trebuie alte calitati?

Ideile par de bun simt, dar statul e prea slab ca sa le puna in practica. Mai ales Pază militarizată – imi pare putin probabila, data fiind infratirea dintre politica si clanurile tiganesti- materializata si pe plan extern prin ratoirea catre francezi.

Gigi

1. perfect de acord

2. Norme de prins hoti pt sefii de post sunt ideale. Oricum in general sunt mana in mana.

Natia noastra are tendinta de a dramatiza in pedepse exemplare.

Inarmarea proprietarilor ar creste exponential rata omorurilor in zonele rurale datorita consumului ridicat de bauturi alcoolice. Anii grei de puscarie sunt suficienti pt hoti, dar nu stiu unde ii vom pune pe toti 😀

"Cum nu vii tu Tepes doamne…." bine mai zicea Eminescu.

3. Nu cred ca se vor crea vreodata. decat sa se dea subventii la hectar, mai bine se bagau banii in realizarea acestor centre. In Italia spre ex exista centre pt colectarea capsunilor. daca nu stiti capsunii sunt mai mult decat perisabili nedepozitati in camere frigorifice nu rezista mai mult de 3-4 zile. Totusi Italia exporta masiv capsuni in tari precum Elvetia si Germania printr-o organizare exemplara cu care nu va voi plictisi aici.

4. Taxarea excesiva a unei proprietati este un abuz. Cum ar fi ca statul sa impuna un impozit de 1000 de euro pe an pt cei care au un calculator dar nu il folosesc? dreptul de proprietate asupra pamantului este la fel ca orice alt drept de proprietate.

5. Aici da. numai ca idiotul de Boc a facut exact pe dos anuland renta viagera pt batranii care ar fi fost dispusi sa isi vanda/dea in arenda ogoarele.

cetateanul turmentat

Nimic din tot ceea ce este propus in articol, (de altfel nici o alta propunere rationala ) nu poate fi pus in aplicare fara o justitie adevarata, care sa functioneze asa cum ar trebui.

Pai, sa le luam pe rind:

1. Cadastrul, cartea funciara, notarii, nu tin de Ministerul Justitiei? Ce treaba au functionarii din primariile comunale cu chestia asta? Va dati seama cite discutii ar genera o asemenea propunere?

2. Nici nu mai trebuie comentat, dar totusi: Cred ca e evidenta pentru toata lumea munca de Sisif pe care o fac politia si procuratura fata cu viteza de eliberare infractorilor in instante. Cauzele sint prea multe pentru a fi comentate asa pe scurt.

3. Taranul roman are o repulsie organica pentru orice forma de asociere (cooperative, centre de colectare etc) care de altfel este extrem de logica: de sute de ani toata lumea stie ca ala care (s) -a ajuns intr -o functie de conducere este imun in fata justitiei, iar contractele nu valoreaza nici macar cit hirtia pe care au fost scrise. Termenele de judecata si procedurile in astfel de cazuri sint paralizante pentru micul proprietar. Asa ca mai bine "nu iti bagi boii in cird cu dracu', ca sa nu ii scoti fara coarne"

4 si 5 Hai ca nu mai trebuie sa va mai explic, functioneaza la fel ca mai sus. Discutii peste discutii in cazul pct. 4 (vezi chiar comentariul lui gigi la acest articol) si valoarea contractelor la pct. 5

Justitia este o parte organica a statului si fara ea statul este invalid. Daca justitia ar functiona cu adevarat, multe lucruri s -ar regla pe cale naturala, fara sa mai fie nevoie de atitea discutii.

Alex Nicolin

Varianta cu pusca e cea mai potrivita. O arma de vanatoare la mana a doua e cel mult cateva sute de RON. Cei mai multi hoti s-ar lasa descurajati de o icarcatura cu sare in posterior. Pentru cei mai insistenit, niste alice 000 sau un breneke functioneaza sigur 🙂

Sergiu Simion

Statul este slab , dar numai atunci cand este vorba de interesele cetatenilor onesti care-l finanteaza. Statul poate face , dar nu scrie nici unde ca si vrea . Domnul Tabara se ocupa de agricultura in numele statului prin anii `90. A facut-o atat de bine atunci , incat o face la fel de bine si acum , cu exact aceleasi rezultate , si de pe acelasi scaun si nici o instanta nu se scandalizeaza. Concluzia este una singura . Statul nu vrea sa poata ajuta agricultura , dar vrea si poate sa ajute un ministru sa ocupe acelasi scaun care a distrus-o.

Adi

Statul nu mai poate sa faca nimic pentru agricultura, 83% din activele financiare ale statului sunt cesionate…Daca am vrut UE, acum nu mai avem voie sa producem si sa vindem marfuri agricole, din decizia UE, pentru ca au deja alte tari dreptul asta. Deh, primii care vin cu un produs in UE, doar alora li se da dreptul de a produce si exporta acel bun…Asa ca Romania poate sa stea linistita multi ani de acum inainte…

Balogh Zoltan

Pentru hotii de recolte, pentru gainari si alti hoti marunti ar trebui promovata o lege speciala, prin care sa se organizeze tabere de detentie cu munca silnica. Condamnarile ar trebui sa fie de la 30 de zile pana la maxim 5 ani, functie de valoarea daunelor provocate si de antecedente. Condamnatii ar trebui „dotati” cu bratari de monitorizare si trimisi sa munceasca prioritar la fermele pe care le-au praduit. Cei care nu se dovedesc a fi disciplinati si muncitori, sa fie penalizati cu prelungirea detentiei si repartizati la munci si mai grele, la sapat canale de irigatii, plantat puieti pentru reinpaduriri, la ferme mari , etc… Cei care se dovedesc a fi disciplinati si harnici, sa primeasca la sfarsitul perioadei de detentie cu munca silnica o suma simbolica, o diploma de om harnic si muncitor ( :)) ), stergerea din cazier a condamnarii, o recomandare pentru angajare si felicitari calduroase pentru parcurgerea cu succes a penitentei.
In felul acesta poate cel putin o parte din hoti ar fi stimulati sa se angajeze in loc sa fure. S-ar invata cu munca grea, ar intelege ce inseamna sa muncesti si i-ar respecta mai mult pe cei care trag din greu pentru a-si asigura traiul de zi cu zi si o fac benevol, nu in regim de detentie.

@LD, as mai adauga acolo in lista doua propuneri… 6. Scutirea integrala de taxe si impozite aferente pentru salariile angajatilor pe perioada nedeterminata din agricultura. Asta ar incuraja munca „legala” la ferme si i-ar stimula pe fermierii cu posibilitati sa-si organizeze culturile astfel incat sa poata da de lucru oamenilor cel putin 6 luni pe an, perioadele de inactivitate fiind compensate de scurirea de taxe.
7. Crearea bazei legale pentru infiintarea unor „brigazi de munca patriotica” ( – scuzati umorul negru, formularea obscena ), grupuri independente de muncitori cu personalitate juridica distincta, in care muncitorii sa aiba statut de angajati cu acte in regula, dar care sa aiba mobilitate, sa se poata muta de la o ferma la alta, acolo unde e nevoie de serviciile lor. Scopul ar fi un regim de functionare special, sa nu existe profit de sine statator, toate veniturile fiind in mod obligatoriu distribuite ca venituri de natura salariala intre membrii grupului, mica organizatie avand libertatea sa-si vanda munca oriunde si oricui, fara sa fie nevoie de formalitatile birocratice specifice persoanelor juridice, cu exceptia celor legate de jurisdictia muncii. Deasemenea, pentru prestatiile in agricultura sa se aplice punctul 6. – scutiri de taxe.

stan

@lucian

aduci comunismu…

norma la prins hoti ?!!!!! si daca nu o fac norma baga din oficiu ?!!! sau baga AN-urile pe altii?! cine hotaraste cat e ,,norma"..

taxe la unii si subventii la altii.am o propietate si nu vrea muschii mei sa fac ,,agricultura" . bunul e al meu nu al ,,comunitatii"

japca ,,legala" :imi iei banii sau ma obligi sa fac ceea ce vrei tu( propietatea ea mea numai in hartii de facto tu esti stapanu)

dupa care mai facem si un pic de favoritism&bula ,,imobiliara" (6000 euro de ce nu 16000?!!!)

nu e vina/raspunderea mea ca , fermieru (la noi taran) e un idiot : nu stie ca avand marfa perisabila trebui NEAPARAT sa aiba desfacere (sa-si inchirieze ca orice alta afacere care are nevoie de spatiu comercial..sau sa faca livrari la domiciliu)

1.piata agricola in sovietele europei (ue) = cote (romania are limita/cota). nu calitatea&pretu( piata) decide cat si cine vinde.

2.piata mondiala miroase de multe ori a supraproductie (subventionata si ,,protejata" de importuri)

3.numai 3% din populatia romaniei poate lucra in agricultura (si sa faca venit de 1000 euro/luna).

eu as face ce face japonia. cumpar papa de la tine (tu o subventionezi) si iti vand produse gen servicii,electronice,masini,utilaje,etc (unde eu fac profit).tu platesti ca eu sa mananc ieftin.

ps; propun sa dam o taxa la cei ce au imobile si nu locuiesc in ele.e criza de spatiu locativ si deci…traiasca socialismul (national sau international)

Liviu

De 2000 de ani diferitele state au incercat sa rezolve problemele economice pe cale administrativa, prin legi juridice, institutii etc, fara rezultat. Imperii imense s-au prabusit sub loviturile coruptiei. Un economist adevarat ar cauta mecanismul economic si ar propune solutii economice in locul celor administrative.

De exemplu, in loc sa ne gandim sa dam norma de prins hotii autoritatilor, mai bine am stabili un pret pe cap de hot din prejudiciul recuperat sau din salariile politistilor ineficienti. Veti vedea atunci cum se vor infiinta zeci de firme de prins hoti, care vor inunda judecatoriile cu procese sustinute de cei mai buni avocati. Amintiti-va de radarele in cascada introduse in unele comune in urma cu ceva vreme care aduceau firmelor private si primariilor castiguri uriase. Eu cred ca in acest moment cea mai mare resursa economica a Romanei o reprezinta infractionalitatea. Imaginati-va padurile fara hoti, firmele cumintite dupa controalele investigatorilor particulari, politia stradala privata care nu iarta nimic, etc. Cum sa mai mituiesti pe cel care te prinde daca a doua zi vine inca unul, si inca unul ? America a ajuns ceeace este azi prin celebrul "wanted" de pe afisele cu criminali si cu vanatorii de recompense. Asta se intampla in urma cu 200 de ani. Noi mai avem pana sa ne vina mintea la cap.

Radu

@Liviu

Castigurile uriase duc si la conflicte de interes–de exemplu in SUA multe orase au concesionat amenzile de trecut pe rosu firmelor care pun aparate foto la intersectii. Ghici la ce a condus asta–la scurtarea luminii galbene de la 5 secunde la 2 secunde. Deci cand vezi galben, atunci ori opresti brusc, riscand sa fii tamponat din spate de un conducator care e neatent, ori risti sa treci pe rosu si sa fi amendat. Nu e chiar atat de usor de inscenat furturi agricole, dar cu inventivitatea mioritica nu m-ar surprinde la ce consecinte ar duce.

Mai degraba as fi de acord cu solutia cu liberalizarea armelor de foc, si cu doctrina legala care justifica folosul armelor de foc in apararea propriei proprietati. In SUA acesta a fost un factor principal care dus la scaderea criminalitatii. Eu nu locuiesc in zona cu criminalitate mare (si de aceea nici nu imi incui casa sau masina) asa ca nu am nevoie de asa ceva, dar daca as locui probabil ca as detine si eu o arma de foc. As permite nu doar pusti de vanatoare sau cu alice, dar si arme mici pe care femeile sa le poata purta in poseta (vezi cazul http://en.wikipedia.org/wiki/Bernhard_Goetz ).

Nu ar merge atat de departe incat sa permit arme semi-automate sau sa permit vanzarea armelor de foc oamenilor cu probleme mintale (cum a fost cel care a facut atentatul din ianuarie in Arizona, sau acum 4 ani cand un student dement in Virginia a omorat peste 30 de oameni), dar in general armele de foc ar fi un factor egalizant intre oameni.

Singurul dezavantaj la liberalizarea armelor de foc este ca poate conduce si la http://en.wikipedia.org/wiki/Road_rage Sau ca unii parinti sunt inconstienti si nu isi incuie armele (sau amunitia) cand au copii mici in casa. Dar asta e o problema si cu chibritele–daca unii copii de 2-3 ani se joaca cu chibritele si dau foc la casa nu inseamna ca ar trebui interzise sau reglementate prea mult de stat.

Lucian Davidescu

@iokan
De ce să risipească banii publici? E gratis 😀

@gigi
“Natia noastra are tendinta de a dramatiza in pedepse exemplare”
Mi-e teamă că dimpotrivă, dramatizează când cineva face ani de puşcărie pentru că a furat “o raţă să mănânce”.

“Taxarea excesiva a unei proprietati este un abuz”.
În mare parte, sunt de acord, dar nu poţi scuti de taxe (6) până nu le pui (5)

@cetateanul turmentat
“Cadastrul, cartea funciara, notarii, nu tin de Ministerul Justitiei? Ce treaba au functionarii din primariile comunale cu chestia asta?”
Păi să aibă.

“Cred ca e evidenta pentru toata lumea munca de Sisif pe care o fac politia si procuratura fata cu viteza de eliberare infractorilor in instante”
Nu prea e 🙁

@Alex
Exaaaact, gradual 😉

@Liviu
Mda, chiar şi pe-aici, cândva se strângeau potere

@Radu
Nu-i vorba de liberalizare, e vorba de dreptul de-a folosi arma pentru a-ţi apăra proprietatea

@Balogh Zoltan
Foarte bun 6, eventual pentru toată lumea
http://riscograma.ro/2463/lectia-scutirii-de-impozit-pentru-programatori/
7 cred că se poate şi acum

@de-a dura lex
În mod normal, deţinuţii ar trebui să aducă profit

Logosfera.ro

Ca libertarian consider ca unele masuri propuse aduc atingere dreptului de proprietate. Sunt de acord cu paza militarizata pentru ca, din punctul meu de vedere, statul trebuie sa se ocupe doar de justitie (si aplicarea ei).
In rest, piata cu mana ei invizibila ar face suficient de multe daca statul nu ar interveni. Sunt comune unde comasarile/asociatiile s-au facut natural, fara stimulente din partea statului. Iar daca productia este mare oamenii pot asigura singuri transportul produselor agricole spre centrele urbane.
Din pacate aici statul incepe sa ceara case de marcat, adeverinte si alte cacaturi in loc sa se asigure ca producatorii nu sunt „acostati” de „speculanti”.

de-a dura lex

dac-am băga toţi hoţii în puşcărie, ar trebui să le plătim noi traiul câţiva ani.

ar trebui deportaţi pe terenurilor marilor bandiţi din agricultură.

Radu

Ar fi mai multe solutii pentru agricultura Romaniei. Daca taranii romani nu vor sa se asocieze, ar putea si sa concesioneze terenul pe termen lung investitorilor straini (cum se fac cu sute de mii de km patrati in Rusia acum), fie sa faca contracte cu conglomerate agro-industriale. Astfel de contracte le-ar lasa taranilor pamantul.

Ce impiedica intrarea pe piata sau formarea in Romania a conglomeratelor agro-industriale, cum este in SUA de exemplu http://en.wikipedia.org/wiki/Tyson_Foods ? Sau in general http://en.wikipedia.org/wiki/Industrial_agriculture si http://en.wikipedia.org/wiki/Factory_farming ? (interesant ca wikipedia croata si letona are pagini cu acest subiect, dar cea romana nu)

Nu e retorica intrebarea, chiar sunt curios care dintre urmatoarele lucruri e motivul:
1) nu le permite statul (sau UE) din cauza chinuirii animalelor
2) nu le permite statul (sau UE) din cauza contractelor dure cu fermierii (in care toate riscurile si toate pierderile sunt suportate de fermieri)
3) romanii vor numai produse bio (si nu pui cu hormoni sau antibiotice)
4) Romania nu are economie de scara suficienta pentru agricultura industriala (pentru ca multe conglomerate nici nu intra in piete mai mici de $1B)
5) Romania nu are finantare pentru fermieri ca sa poata face contracte cu conglomerate (ca nu cred ca nici in SUA nu da Tyson Foods finantare la fermieri, dar nu sunt sigur de asta). Si cand zic finantare nu ma gandesc la stat, ci la sectorul privat. Bancile private de investitii din Romania ce fac in loc sa investeasca in businessuri fiabile, continua sa viseze la imobiliare verzi pe pereti?

Sau este cu totul alt motiv? E ciudat cum in Romania multe produse costa cam dublu decat in SUA, si in SUA chiar si mexicanii care lucreaza ilegal castiga cel putin $1000 pe luna. Personal nu stiu preturile la wholesale, dar in retail vad ca ouale, carnea etc. costa cam dublu, si TVA nu poate explica o discrepanta asa mare in pret. Cu mana de lucru asa ieftina, Romania ar trebui sa exporte carne si oua daca nu chiar pana in vestul Europei, macar in tari mai apropriate precum cu mana de lucru scumpa precum Austria sau Cehia.

Cand e vorba de oua sau pui, nu mai este un factor lipsa de irigatii sau hotia, decat cel mult indirect, daca fac furajele mai scumpe. Dar chiar si in acel caz, daca se pot importa furaje mai ieftine din Ukraina de exemplu, preturile la carne sau oua ar trebui sa fie competitive cu cele din SUA.

Nu mai retin acum, parca citisem cum undeva prin Banat venisera niste investitori straini sa faca agricultura industriala cu porci (sa creasca sute de mii de porci in spatii foarte mici), stie cineva ce s-a intamplat cu ei?

Balogh Zoltan

@LD

La pct 6 ma gandeam mai degraba la o formula de genul 0 impozit pe venit, 0 alte contributii retinute de la angajat, iar contributiile aferente salariilor datorate de catre angajatori mentinute la fel, obligatorii, dar deductibile din impozitul pe profit, inclusiv din profituri viitoare timp de cinci ani… Si, evident recunoasterea contributiilor aferente ca si cum ar fi fost achitate integral. Astfel, fermierii mai rasariti ar fi stimulati sa-si fiscalizeze veniturile si sa-si formeze echipe de lucratori angajati permanenti, practic nu i-ar costa mai mult decat in cazul angajarii la negru – cu avantaje evidente ce decurg din existenta la dispozitia fermei a unui personal permanent, selectionat, loializat, etc…

La pct 7, intradevar se poate si acum, dar ar fi de preferat o formula de reglementare explicita – grupul (organizatia) de muncitori avand ca unic obiect de activitate vanzarea prestatiei de munca, sa fie neplatitor de TVA indiferent de cifra de afaceri, contabilitatea sa fie in partida simpla, sa nu aiba voie sa vanda produse sau servicii, altele decat prestatia de munca, samd… Asemenea organizatii ar fi utile si in alte domenii cum ar fi in constructii. Ideea de baza e sa se poata muta echipe de muncitori de la o firma la alta, fara sa-si schimbe d.p.d.v. juridic locul de munca. Avantaje multiple, nu va plictisesc cu detalii.

La fel e problema holdingurilor, se poate si acum dar cu o serie de constrangeri si restrictii descurajante. Nu avem o legislatie a holdingului, dar se pot constitui grupuri de firme afiliate prin actionariat sau, o alta varianta, o organizare pe sucursale sau subsidiare inregistrate ca atare, fiecare cu propriul domeniu de activitate. Deci se poate constitui o companie de tip holding, cu mai multe domenii de activitate si acum, dar ar fi de preferat o reglementare explicita cum exista in tarile de cultura anglo-saxona, ce presupune "liberalizarea" transferului de resurse de la un "domeniu de activitate" la altul ( nu e cazul la firme afiliate prin actionariat )

ionut

1)Statul n-are cum sa se ocupe de justitie din moment ce el insusi e in afara ei din pozitia de primul-agresor.

2) Paza militarizata sa se faca din banii proprii. La care s-ar aduga liberalizarea regimului armelor.

3) De acord cu starea de semi-sclavie a infractorilor (initiatorii violentei directe sau indirecte) in folosul celor pagubiti pana la platirea datoriei.

4) @de-a dura lex: care-s "marii banditi" din agricultura?

Restul de propuneri (si comentarii) aduc atingere dreptului de proprietate si, ca atare, sunt ilegitime

P.S. Scutirile de taxe sunt legitime, dar trebuie aplicate tuturor nu umai "agricultorilor". Altfel sunt doar privilegii acordate unora pe socoteala celorlalti. Nici o persoana nu e (sau n-ar trebui sa fie) "mai egala" decat alta.

Alex Nicolin

Agricultura va creste doar daca statul isi va lua labele de pe ea. Agricultura nu are nevoie nici de subventii, nici de sanctiuni, cote, reglementari, si alte masuri specifice planificarii centrale. Agricultura are nevoie de libertate economica, iar respectul pentru proprietate si dreptul de a o apara este primul si cel mai important pas in acest sens.

Radu

@Alex Nicolin

Deci statul roman face ilegala astfel de agricultura industriala? Specific, care legi sau reglementari impiedica acest model in Romania?

http://prospect.org/cs/articles?article=the_serfs

Personal nu sunt impotriva agriculturii industriale (desi nu trebuie dusa la excese), ca ar putea rezulta in reducerea preturilor cu 40-50% (daca ar fi suficienta concurenta intre conglomerate agro-industriale)

Balogh Zoltan

Radu, agricultura moderna nu poate fi decat "industriala" sau ecologica. … Sau de subzistenta – adica vai de capul fermierului. Competitia dura, goana dupa eficienta ( ce conditioneaza supravietuirea ) fac sa fie asa. Exista si la noi, deja de mult timp, termeni de genul "complexe zootechnice", "combinate avicole", centre de "sortare/procesare", etc. Exista ( inca ?! ) institute de cercetari agricole care ofera spre vanzare seminte tratate, cu soiuri selectionate si/sau hibrid… In statele unite sunt probabil cele mai mari corporatii din domeniu, care integreaza cercetare, productie, marketing, vanzari… In Europa, sunt mai multe si ceva mai mici… chiar si in foste tari comuniste s-au dezvoltat companii destul de rasarite.

"Agricultura industriala" e un termen fortat si depasit, adica expirat… Se refera la productie intensiva, ce presupune grad inalt de specializare pe categorii si faze de productie ( … si cercetare, aprovizionare, marketing, desfacere, etc. ) Nu e altceva decat ridicarea exigentelor organizationale in agricultura la nivele similare cu ce se intampla in industrie… Proiectarea si controlul riguros al proceselor, etc… ma opresc, ca am scris prea mult deja.

PS: "The serfs of arkansas" – n-am avut rabdare sa citesc tot, dar pe acei intreprinzatori care au fost simbolic numiti "serfs"( – serpasi, iobagi ), multi tarani de-ai nostri i-ar invidia. Necazul lor e ca se afla intr-o relatie de dependenta comerciala totala fata de o singura entitate economica, ce explica situatia lor proasta ( repet, multi tarani "liberi" de-ai nostri ar fi fericiti sa fie "serfs" din aia ).

Radu

@Balogh Zoltan

Da, termenul serf e cam tendentios. Relatia lor cu conglomeratele este inegala, dar e mai bine asemanata cu o franciza–cand cineva decide sa deschida o franciza, devine foarte dependent de compania cu acea marca, si succesul nu este deloc garantat. Nu mai retin acum detaliile articolului (ca au trecut 2 luni de cand l-am citit), dar oricum SUA are faliment personal, deci nimeni nu este iobag chiar daca are datorii la banci.

Cum ai scris tu, singura nisa ramasa "fermierilor independenti" va fi agricultura ecologica, fara fertilizatoare sau pesticide. Dar si acolo va fi nevoie de intermediari care sa cumpere marfa, sa ii puna "stampila eco", si sa o trimita in vestul Europei (ca putini romani sunt dornici sa plateasca dublu pentru produse ecologice).

Radu

@Balogh Zoltan

"multi tarani de-ai nostri i-ar invidia"

Atunci intrebarea cheie este de ce nu fac si taranii romani la fel ca imigrantii Hmong din Arkansas?

1) toti tinerii de la tara sunt in Spania etc. — dar de ce sa fie capsunari in Spania daca ar putea castiga la fel de bine in Romania? Chiar nu vad in Romania nici un viitor? Sau problema e inversa, nu ca vad Romania prea rau, ci Spania prea bine; un "ele dorado" spaniol e mai usor de imaginat (chiar daca Spania nu le ofera perspective mai bune dacat Baraganul) ?

2) companiile agricole mari sunt blocate in Romania de birocratie/fiscalitate/coruptie

3) companiile ar putea intra, dar nu vor sa finanteze fermierii, si nici bancile nu vor sa finanteze fermierii (si atunci intrebarea este de ce nu, ca nu vor romanii sa isi puna pamantul drept colateral?)

punk

Potentialul agricol al Romaniei e comparabil cu al unui stat african mediu.

La 10 milioane de hectare cultivate cu grau, intr-un an mediu cu o productie de 5t/ha, si la un pret istoric al graului de 300$/t, discutam de un rulaj total de 10 mld. EUR. La o marja a profitului de 20%, nemaiauzita in agricultura, avem 2 mld EUR profit pentru agricultori. La un venit decent de 10.000Eur/an/familie, tragem concluzia ca agricultura poate "hrani" 200.000 de familii, adica sub 1 milion de romani.

De mentionat ca o buna parte din cei 8 mld cheltuieli se duc direct la export, pe motorina si ingrasamant (gaz), deci nu angreneaza economia locala, dar las de la mine inca doua milioane de romani care ar fi angrenati pe orizontala.

In total, sub 10% din populatia tarii poate trai decent din cultivarea pamantului, si asta cu presupuneri extrem de optimiste. De aia agricultura e puternic subventionata direct sau indirect in mai toate tarile avansate, ca o forma de protectie sociala.

Iesirea din saracie se face prin industrializare, nu prin cultivarea pamantului. Putem discuta intr-o oarecare masura de industria zootehnica si de prelucrare, dar hai s-o lasam moarta cu "pamanturile nelucrate". Imi lucrez pamantul cand vreau si cand am chef, sau mai bine astept urmatoarea bula imobiliara, de aia sunt proprietar nu iobag.

Originea mitului "granarului Europei" este intre cele doua razboaie, cand a existat un context istoric unic: Europa se industrializa rapid si avea nevoie de mancare, pe care tampitul de Moromote le-a dat-o la un pret de nimic, muncind cu mainile goale.

Radu

@punk

In SUA, graul si porumbul sunt pentru state cu densitate foarte mica a populatiei in Marile Campii. Si ai dreptate, acele culturi pot fi atat de automatizate incat careva zeci de mii de muncitori sunt arhi-suficienti pentru a cultiva o arie de 10M hectare. In viitor nu e exclus ca combinele sa fie robotizate (sau conduse prin telecomanda dintr-ul fotoliu, ca daca se poate cu avioane drona, de ce nu cu combine). Deci profitul si joburile nu stau in asta.

Dar agricultura include si lucruri mai profitabile (si labor-intensive), de aici si toata discutia cu capsunaritul in Spania vs capsunaritul in Romania. Ca exemplu poate fi data si California, in care se cultiva aproape jumatate din vegetale, si mare proportie de fructe din SUA, desi este un stat foarte arid care isi aduce apa de la peste o mie de km (vezi ce zice wiki de California Aqueduct). Daca micile ferme din Romania s-ar axa pe asa ceva, ar putea sustine de 4-5 ori mai mult profit (si joburi) decat calculezi tu pentru grau.

Ai dreptate, nu ar fi asta o solutie pentru Romania intreaga, ca nu va trece prea mult timp pana ca urbanizarea sa cuprinda 80% din populatie. Dar poate fi o ocupatie pentru cei circa 20% care vor ramane in mediul rural, mult mai buna decat agricultura de subzistenta.

Macar un sfert din cei 80% de oameni din zone urbane vor trebui sa lucreze in industrie, ca nu poti toti sa fie in servicii si sa isi vanda lucruri unii altora pe credit (ca ar semana prea mult cu o schema piramidala).

Lucian Davidescu

@logosfera.ro, ionut, punk

Problema cu “proprietatea” în cazul ăsta este că nu-i tocmai proprietate ci o distrugere idioată de capital, făcută de statul comunist-securist

Colectivizarea a distrus relaţiile economice fireşti, a oprit procesul natural de consolidare a terenurilor, a compromis educaţia antreprenorială şi simţul de proprietate, a falimentat procesul de producţie, a nenorocit capitalul uman de s-a ajuns să se strângă recolta cu elevi şi studenţi. După care, atunci când terenurile au fost restituite (măsură legitimă!), totul s-a făcut atât de intenţionat-alandala proprietarul nu poate nici să le lucreze eficient, nici să le vândă. De fapt, restaurarea proprietăţii s-a făcut doar pe hârtie, nu şi în realitate, şi nici nu mai există o ieşire naturală din fundătura asta.

Să laşi lucrurile aşa în numele dreptului la “proprietate” luat ad-literam este doar ironia şi victoria supremă a comunismului.

punk

@Radu: 20% din suprafata Romaniei e nelucrata; in mod firesc, pamanturile mai neproductive, unde stam oricum cel mai prost din EU. Daca maine se impune cultivarea lor sub sanctiunea pedepsei cu moartea, vor fi acoperite cu cereale, nu capsuni. Nu cei 20% parloaga impiedica Romania sa devina un mare exportator de capsuni sau castraveti murati.

Problema cu culturile "labor intensive" e ca munca e ieftina. Chiar daca se fac in Romania, capsunile spaniole vor plati tot atat: 800 – 1000 de euro pe luna timp de 4 luni pe an. Cu banii aia cineva trebuie sa intretina o familie; in China sau Africa, sigur, in Romania la preturi aliniate EU, inseamna condamnarea la mizerie.

Asa ca sa-i lasam pe chinezi si africani sa faca lucruri labor intensive pentru ca nu putem concura; noi trebuie sa investim in educatie si industrie, nu in agricultura.

@LD: argumentul din ultimul comentariu e valabil doar pentru masurile care sprijina proprietatea, ca gratuitatea cadastrului si spanzurarea notarilor in pietele publice (hopa, asta e o fantezie de-a mea :).

Dar nu ai dreptul sa confisti proprietatea prin amenzi. Iar bani de subventii si imbunatatiri funciare nu-s. Ca sa fie, ai nevoie de industrie (de care o fi: alimentara, software etc.).

Povestea cu potentialul enorm al agriculturii si turismului romaesc sunt diversiuni gandite sa ne tina in mizerie. Mai lipseste o liberalizare sanatoasa a armelor pentru a ne atinge "potentialul real": niste mizerabilil care se impusca intre ei.

Radu

@punk

Bune puncte, dar situatia nu este asa simpla–si chinezii se axeaza pe industrie, ca ei nu vor agricultura.

Un mic "trade-war" de acum 2 ani este ilustrativ. In 2009, industria de anvelope chineza a cucerit mare parte din piata americana, incat multe fabrici s-au inchis. Administratia lui Obama a pus tarife anti-dumping de vreo 30% daca imi aduc aminte. Bineinteles, China a protestat asta la WTO, dar stii ce masura de retaliatie au luat? Au put tarife retaliatorii pe gheare de pui ! Deci mare parte din exportul SUA in China consta in produse agricole (inclusiv gheare de pui care americanii nu le vor, dar chinezii le considera o delicatesa), cherestea, hartie reciclabila, etc. General Motors vinde acum mai multe masini in China decat in SUA, dar asta nu se pune, pentru ca aproape toate masinile vandute pe piata chineza sunt fabricate in China (la fel cum si majoritatea masinilor de marci japoneze sau nemtesti vandute in SUA sunt de fapt fabricate tot in SUA, sau masinile Ford vandute in Europa sunt in general fabricate tot in Europa, etc).

Desi pare paradoxal, ca nu se potriveste tiparelor din manuale, SUA exporta foarte multe produse agricole catre tari in curs de dezvoltare (nu doar China, ci mai multe), si importa produse industriale in schimb. Dar teoria de avantaj comparativ a lui David Ricardo explica de ce acest lucru se poate intampla.

Stie cineva ce importa Romania din SUA (in afara de Hummere pentru parveniti) si ce exporta in loc? Si in aceasta relatie bilaterala, cine are excedent comercial?

Lucian Davidescu

@punk

N-a zis nimeni de amenzi, doar de un impozit pe proprietate.

Cu turismul, sunt de acord că nu înseamnă mare brânză. Și valoare adăugată mică, şi avantaj copetitiv + comparativ redus.

În agricultura, valoarea adăugată e şi mai mică doar că ai o problemă prea mare cu populaţia rurală, pe care trebuie s-o rezolvi cumva. Aşa că trebuie să te foloseşti de minimul avantaj comparativ, măcar până se mai aşează lucrurile.

"niste mizerabilil care se impusca intre ei"

Nu sunt de acord cu etichetele colective.

Ăla care fură, da, este un mizerabil.

Țăranul care încearcă să crească ceva în curte şi e călcat de hoţi are trei opţiuni:

1. Să zică ceva şi să fie zdrobit în bătaie, după care miliţianul satului să-i râdă-n nas

2. Să stea pitit când vin hoţii, cu lumina stinsă, iar apoi să sufere de sărăcie şi foame.

3. Să se apere cu mijloace eficace (puşcă, par etc) şi să înfunde tot el puşcăria.

Nu, nu cred că omul ăsta e un mizerabil

ionut

@LD

Vorbim de proprietate, da' intelegem, se pare, diferit natura ei. Impozitul e expropriere!! Costul de oportunitatea ii spune taranului: lasa pamantul in paragina. Munca lui, pentru tine, inseamna pierdere. Ceea ce se si vede cu ochiul liber.

De acord, colectivizarea fortata a adus situatia de acum. Dorim alta? Ca, de facto, prin asta s-ar traduce impozitarea "in vederea comasarii". Impiedica cineva vreun investitor sa "comaseze" terenurile platind preturile cerute de proprietari? Despre aberatia numita subventie nu mai discut…

Lucian Davidescu

@ionut

Impozitarea cuiva care nu-i de acord să-şi vândă terenul cu 5000 de euro hectarul – admit – este o încălcare a dreptului de proprietate.

Pot să sper doar că sunt minimizate efectele negative şi maximizate cele pozitive.

Florin

Comasarea terenurilor şi furturile agricole sunt principalele probleme care frânează dezvoltarea sectorului agricol la noi.

Sunt două probleme nu foarte complicate, trebuie doar voinţă pentru a reduce costurile comasării terenurilor şi a opri furturile. Culmea este că amândouă s-ar putea face mai ieftin cu resurse umane şi culmea este că satele noastre sunt pline de resurse umane care n-au din ce să trăiască.

Pentru hoţi, trebuie instaurată o Poliţie sătească, formată din săteni şi plătită din banii statului, care să fie suficient de activă pentru a îngreuna furturile. Mulţi dintre cei care fură sunt săraci şi ei, şi a fi duşi toată ziua-bună ziua la poliţie, închisoare, tribunal, o să îi dezveţe de furturi. Mai ales că în comunităţile mici, săteşti, oricum se cam ştie cine sunt hoţii. Dacă în atribuţiile acestei poliţii săteşti intră şi verificarea vânzării cu acte a producţiei agricole, o să existe şi bani la stat pentru plata poliţiştilor, şi va creşte şi productivitatea.

Comasarea ar ajuta şi ea în sine la reducerea furturilor şi dacă ne gândim realist care sunt costurile cadastrale, acestea se referă la verificarea şi răsverificarea unui document cadastral înainte de a fi emis. Nu pot să cred că dacă pui 5 oameni diferiţi să verifice acelaşi document şi îi împiedici să ia contact unii cu ceilalţi, nu o să ai un cadastru mai ieftin. Mai ales că dacă faci cadastrul unui întreg sat simultan, este mai simplu decât să faci bucăţi şi bucăţele.

marcel

5. Prin contractele de arenda se face o comasare voluntara pentru folosirea terenurilor agricole. Dar si cel mai prost taran care a vazut ca este inselat sau furat de asociatia agricola va prefera sa lase terenul nelucrat. De regula aceste asociatii incaseaza subventia si ii inseala si la cantitatea de produse oferita taranilor in toamna ( ba n-a plouat, ba a plouat cu grindina, ba s-a furat, etc.)

Nota pentru cei de la oras : cand se da pamantul in arenda nu este la fel ca si cu inchirierea unui apartament-200 euro/luna, ci se obtine o cota parte din produse, in functie de productia la hectar si suprafata de teren pe care ai dat-o in arenda.

Recolta nu se cantareste pe camp, iar in depozitul asociatiei nu poti intra ca-i proprietate privata. Iti iei cei 3-4 saci de grau in timp ce-ti spun ca s-a scumpit motorina, ingrasamintele, seceta, hotii, grindina etc.si atat s-a facut..Nu te poti pune rau cu primarul sau vicele, ca de regula ei au asociatii agricole.

Daca esti un batran de la tara, ce poti face? Poti verifica actele asociatiei agricole?Ce cantitate s-a recoltat, ce cheltuieli au fost cu productia? E reala evidenta?Daca nu ai bani, cu ce ii dai in judecata? Atunci nu-ti ramane decat sa lasi terenul parloaga.

Pentru a rezolva problema agriculturii porniti de la ideea de rentabilitate. Daca nu-i rentabil de ce sa investesti timp, bani si munca? Dupa ce a emigrat masiv forta de munca de la tara in Spania si Italia, statul roman s-a gandit sa "reporneasca" agricultura prin taxe .

Destepti conducatori! Sa ne traiasca! Si apoi sa-i impaiem! Sa le facem si statui!

Ati auzit ca vreun ministru al agriculturii sa faca o conferinta de presa si sa spuna : Domnilor tarani nu mai cultivati porumb la anul ca nu-i rentabil, a scazut pretul la Bursa din Chicago, ci plantati castraveti exista cerere mare pe piata araba sau In Dobrogea va recomandam semintele de rapita din soiul W, adaptat mai cine la clima din zona – know how economic si tehnic .

Despre finantarea culturilor agricole nu deschidem subiectul. Nu poti vorbi despre ceva inexistent la dobanzi si comisioane foarte avantajoase (pentru banci).

Nu putem concura cu agricultura unor tari cu clima mai calda ( Spania, Italia, Grecia, Turcia etc.). Ei pot face si 2 recolte pe sezon la unele produse.

O stire optimista : nu vom muri de foame dar nici nu vom hrani 80 de milioane de oameni.Daca mai traiesc cei care raportau productiile la hectar pe timpul lui Ceausescu, ii vom hrani si pe chinezi.

Radu

@marcel

"Nota pentru cei de la oras : cand se da pamantul in arenda nu este la fel ca si cu inchirierea unui apartament-200 euro/luna, ci se obtine o cota parte din produse"

Intrebare de orasean naiv: daca este un asa mare deficit de incredere incat piata de arenda nu prea lucreaza, nu ar merge mai bine cu una din aceste 3 alternative:

1) cum ar propune libertarienii, de ce nu intervine o firma impartiala de audit; raspuns–asa ceva nu exista in Romania, si daca ar exista nu ar crede-o nimeni ca este impartiala, deci deficitul de incredere ar ramane

2) arenda pe pret fix, probabil destul de mic, sa zicem 100 euro pe hectar pe an. Nu mult, dar este ceva. Arendasul, daca il duce capul si daca nu il prada hotii sau lacustele, poate sa castige si de 10x mai mult, si in cazul acela si taranul va cere mai mult anul urmator. Poate in 10% din cazuri nu ar fi suficienta concurenta intre potentiali arendasi incat sa duca la un pret convenabil pentru taran, si atunci daca exista un monopol local e de inteles deci unii tarani ar face uneori "vot de protest" lasand pamanul nelucrat, dar in 90% din cazuri cred ca s-ar ajunge la o intelegere

3) ca #2, dar ca sa incorporeze factorul de seceta (care in unii ani poate fi o problema), arenda sa aiba 2 factori: a) un pret fix, mai mic ca #2, platit in avans, si b) un factor care sa tina de productia pe hectar raportata la nivel national (sau de judet), inmultita cu suprafata terenului, si platita la sfarsitul anului. Pentru ca productia ar fi agregata, arendasul nu mai trebuie sa ii dea taranului raportul cu exact cat a recoltat el.

Dupa cum propovaduiesc libertarienii, astfel de intelegeri mutuale intre parti private s-ar forma spontan, fara nici o asistenta de la stat. De ce nu se formeaza astfel de intelegeri in Romania? Singurul motiv care imi vine in minte este ca Romania are deficit de incredere mai mare decat Ungaria sau Polonia, si fragmentare mai mare. Ca altceva nu explica de ce acele tari mai septentrionale (cu clima mai rece) au agricultura mai productiva.

Ar mai fi o alternativa de "default". In loc sa impoziteze terenurile nelucrate, statul ar putea face altceva–daca un teren ramane nelucrat intr-un an, si taranul nu da semne ca urmeaza sa il lucreze nici anul urmator, urmatorul an sa arendeze statul (sau mai bine guvernul local) la cine prefera, si sa ii dea veniturile taranului. Teoretic nu ar trebui sa faca vreo diferenta intre aceasta alternativa si impozitarea terenurilor nelucrate, dar practic ar face–mai sunt oameni care mor fara testamentul facut, sau batrani invalizi sau senili care sa aiba copii sau nepoti in Spania care nu mai vin prin tara.

Si in astfel de cazuri un plan "opt out" ar avea mai mult succes decat unul "opt in". Nu stiu cum este in Romania, dar in SUA statele care au "opt out" la optiunea de donator de organe (care se face cand cineva se inregistreaza pentru carnet de conducere) au mult mai multe organe disponibile din accidente care duc la moarte clinica 🙂

marcel

@radu

Nu am dorit sa jignesc pe nimeni, ci doar sa ironizez putin pe cei care cauta solutii la problemele din agricultura fara sa plece cu rationamentul de la baza, de la problemele reale ale fermierilor.Colectivizarea s-a facut in anii 50' iar unii socialisti (comunisti) de astazi vor comasarea terenurilor agricole in 2011.

Taxa pe parloaga este o atingere clara a dreptului de proprietate si a dreptului de folosinta a proprietatii. Dupa logica unui ministru modificat genetic la mansarda, ar trebui introduse prin OUG urmatoarele taxe pentru folosirea eficienta a resurselor scumpei noastre patrii :

1. taxa pe locuinta nelocuita;

2. taxa pentru autoturismele care nu sunt folosite 30.000 km. / an;

3. taxa pe durerile de cap nocturne ale sotiilor ;

4. alte taxe.

In primul rand va rog sa calculati taxele notariale pentru vanzare-cumparare sau de succesiune a unui teren agricol raportate la veniturile medii ale unui taran. Aceste grile notariale secrete sunt stabilite de Guvern si blocheaza piata – sunt prea mari pentru oamenii obisnuiti, dar convenabile pentru "samsarii" de terenuri.

In al doilea rand situatia titlurilor de proprietate si a taxelor de cadastru.Nimeni nu-i prost sa cumpere un teren cu o situatie juridica neclara si apoi sa se judece 4-5 ani pentru recuperarea banilor platiti.

In al treilea rand se pune accent pe exploatarea intensiva, industriala cu care personal nu sunt de acord. E ca si cum va inchiriez autoturismul pentru 10.000 Km / an si dvs. il folositi 30.000 cu un stil de condus agresiv. Paguba ramane proprietarului.Chiar si in Biblie se lucra 7 ani pamantul si un an ramanea parloaga pentru a se putea regenera.D-l Tabara n-a citit Biblia, doar pe Marx si Lenin.

In al patrulea rand esti tara membra UE si comparati subventiile de la noi cu cele din tarile europene mai vechi (inclusiv subventii la motorina) si veti descoperi ca nu poti vinde in UE datorita pretului de productie prea mare. Daca luati in calcul si cotele de productie pe categorii de produse negociate de bivolii romani la aderare, va trebui sa iesiti cu cele 315 kg. de rosii pe piata internationala , eventual pe bursa de la Chigago.

P.S. Sunt si eu nascut si crescut la "oras". In urma cu un an am mostenit un mic teren agricol si am inceput sa ma mir ca bunicul meu n-a murit de foame.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.