Standard
Lucian Davidescu

Vine foamea?

Una dintre cele mai grave probleme care au distrus agricultura românească este că proprietatea privată nu e cu adevărat protejată.

Scenariul în care românii vor ajunge iar să sufere de foame pare puţin plauzibil, chiar dacă banca japoneză Nomura pune România pe locul 12 în lume în topul vulnerabilităţii la preţurile alimentelor. România are suficient teren arabil cât să hrănească 80 de milioane de oameni, nu-i aşa?

Nu-i aşa! Vulnerabilitatea este reală şi gravă. Mâncare se va găsi în continuare, problema este preţul ei. În cele mai sărace state UE, România şi Bulgaria, costul alimentelor depăşeşte jumătate din cheltuieli pentru o mare parte a populaţiei. La o scumpire cu 50% a alimentelor, familiile ar trebui fie să dea trei sferturi din venituri pe mâncare, fie să consume cu o treime mai puţin.

O scumpire cu 50% este, într-adevăr, un scenariu extrem dar nu imposibil. Preţurile materiilor prime agricole variază pe bursă de la simplu la dublu, de la un an la altul. Companiile de pe lanţul de producţie absorb o parte din şocurile pe termen scurt, dar nu o vor face la nesfârşit după ce vor constata că se instalează o tendinţă clară.

La nivel mondial, există trei cauze majore ale crizei alimentare: culturile de biodiesel şi bioetanol care revendică o parte din potenţialul agricol, cererea în creştere de produse din carne – care necesită suprafeţe mai mari pentru aceeaşi cantitate de calorii şi calamităţile naturale care anul trecut i-au lovit pe aproape toţi marii producători agricoli.

Teoretic, creşterea preţurilor ar trebui să stimuleze producţia. Să-i încurajeze pe ţărani să cultive iar produse alimentare pe terenurile pe care acum le ţin pârloagă din cauză că nu li se pare rentabil să le cultive. În realitate, s-ar putea ca asta să nu se întâmple. Pentru că România are o problemă în plus: regimul proprietăţii.

După 20 de ani de tranziţie, două dintre componentele de proprietate au fost parţial reglementate constituţional şi în practica juridică – posesia şi dispoziţia. Al treilea însă, cel mai important, este în continuare neglijat: uzufructul. Nimănui nu-i pasă dacă un ţăran îşi adună roadele de pe proprietatea lui sau o face altcineva. Poliţia ridică neputincioasă din umeri. Mai rău, când un judecător pedepseşte cu ani de puşcărie pe cineva care „a furat o găină că n-avea ce mânca”, o mare parte a societăţii vede asta ca pe un exemplu negativ, de „abuz” al justiţiei. În realitate, era probabil ultima găină pe care cineva mai îndrăznea s-o crească, de frica hoţilor care „n-au ce mânca”.

Un exemplu: recent, un arendaş care administrează 60 de hectare, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, povestea cum arată calculele de afaceri în România. Preţul porumbului pe piaţa internaţională s-a dublat, iar producţia anul trecut a fost una record. Teoretic, producătorii ar fi trebuit să se scalde în profituri. În realitate, a fost furată producţia de pe 55 dintre cele 60 de hectare. În timpul ăsta, statul este mulţumit pentru că dă nişte subvenţii care nu folosesc la nimic.

În cazul unei crize alimentare şi în lipsa unui mecanism de responsabilizare a Poliţiei – şefii de post ar trebui concediaţi scurt, fără multe formalităţi, dacă nu reuşesc să elimine furturile agricole din arealul lor -, furturile agricole nu vor putea decât să se acutizeze. Proprietarii atraşi de preţul mare vor putea să-şi apere recolta doar cu preţul vieţii şi cu arma în mână. Unii vor pierde, iar alţii – chiar dacă vor câştiga – vor constata că legea nu e de partea lor.

În Constituţie, proprietatea este garantată, dar în Realitate a rămas „un moft”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

vala

io n-am mancat de aseara… deci foamea a venit deja! merg sa-mi fac un sandwich cu salam sasesc… are E-uri proaspeti

pe de alta parte articolul e corect, echilibrat

mi-am pus serios problema sa pun ceva porumb pe terenurile mele da' astia mi-au furat si stalpii de hotar de pe teren…am o banuiala ca de porumb nici nu se pune problema sa-l lase acolo

spartan

Articolul are la baza un adevar: in Romania se fura. Dar cred ca se exagereaza cu furatul a 55 de hectare din 60, mai ales ca daca ai atatea hectare cultivate iti permiti sa angajezi un paznic pentru 2 luni. Sau…cum preocedeaza cultivatorii de pepeni: fac de paza prin rotatie!

Pe de alta parte, era necesara cresterea preturilor la cereale. Ani de zile producatorii au fost obligati sa vanda pe preturi de nimic la niste mafioti cu spatele protejat. Aici e marea problema! Desi in Romania lucrurile merg atipic, e posibil sa ai o surpriza si sa constatam ca acolo unde este rentabilitate apar si investitori.

ThinkAgainRo

Am scris pe http://www.thinkagain.ro despre criza alimentara care va veni!QE 1,2,3 …n va duce la o inflatie fara precedent care se va reflecta in primul rand in cresterea pretului la alimente si energie.Va astept sa dezbatem !

Felicitari pentru articol:echilibrat,documentat, concis!

cristian dogaru

dupa parerea ta ce s-a intamplat cu argumente-beton gen bioetanolul, alimentatia chinezilor cu ponderea mai mare a carnii, cererea de metale industriale din partea Chinei, etc…in 2009? cum de au plonjat commodities asa dur dupa varfurile din 2008?…nu cumva partea speculativa e esentiala aici? cum adica, cererea pe un anumit segment creste cu 3% sa zicem iar pretul urca cu peste 10% pe luna (vezi bumbac, etc)?…e clar efectul dobanzii zero si a fondurilor oferite de Fed si nicidecum efectul cererii…ca si in 2008, cererea se prabuseste, producatrorii aduc mai mut pe piata, si daca mai apare si un val gen lehman (cand a dat LB faliment corectia pe commodities aparuse deja de ceva vreme) picajul e gata…

Dinu

@Cristian Dogaru & Lucian: mergem la tzara, deschidem o ferma, pac-pac, ne imbogatim! :)) Not! Ca pana atunci cumpara strainii tot. Daca nu deja.

Peakoil Doomer

Sa nu uitam si de inflatie si cresterea pretului petrolului la factorii care vor duce la cresterea pretului alimentelor. O parte din cresterea pretului petrolului este cauzata de inflatie dar o componenta a cresterii pretului petrolului este naturala, cauzata de depasirea peak oil la nivel mondial. Sunt prea multi factori care preseaza pe pretul alimentelor pentru ca aceastea sa nu loveasca dur in iarna 2011-2012 in Romania.

Un scenariu moderat ar fi destructurarea societatii si haos pentru ca, spre deosebire de alte dati, acum preturile cresc pentru totdeauna, situatia va merge din rau in mai rau.

Ion

In anii in care reuseste sa stranga 50% din productie (restul se fura) socrul meu zice ca a fost un an bun. A avut si ani cand nu a mai gasit nimic pe camp. A incercat sa puna si paza, dar dimineata gaseai paznicul bautut mar. Noaptea, curtea lui se transforma intr-o autostrada a gainarilor. Cel mai amuzant a fost cand s-au intalnit la furat 2 bande si s-au incaierat chiar in cotetul pasarilor. Socru' nu mai are curaj sa iasa noaptea afara daca aude zgomot, dupa ce un vecin mai viteaz, ce a vrut sa goneasca hotii, aproape a fost omorat in bataie de acestia. Socru' e om batran cu drag de pamant care continua sa bage pensia in agricultura in ciuda sfaturilor copiilor de a lasa pamantul parloaga. A incetat sa ma creasca porc, oi, gaste, curci si orice animal mai mare care e mai atractiv la furat. Mai creste gaini si porumbei (astia sunt imposibil de prins noaptea). Probabil va renunta si el la agricultura (inca mai spera la o schimbare) asa cum a facut tata de 10 ani, dupa ce, a descoperit ca-i disparuse nu numai strugurii dar si via cu tot cu butuci.

John Galt

Cristian, cred ca oamenii au ajuns sa o duca prea bine si investesc in Facebook si nu in produse de baza, naturale cat de cat.

S-a ajuns aici pentru ca regimul proprietatii este incalcat in intreaga lume, nu doar aici, Monsanto NEFIIND trasa la raspundere pentru devastarea proprietatii (sanatatii) altora, pentru ca producatorii de E-uri induc iluzia unei alimentatii sanatoase (si ieftine), pentru ca tehnologia a progresat atat de mult incat are nevoie de o corectie usturatoare. Cum altfel poti hrani 8 miliarde de oameni cand pamantul "e limitat" (Malthus) fara a pacali oamenii ca puiul de la KFC e crescut in gradina si nu e o pasta roz, ca muschiul de vita nu are hormoni sau chiar petrol..

Probabil aceasta problema se va rezolva in urmatorii 10-20 de ani, insa cu ce pret.

MeTeo

Asa cum va povesteam deunazi (anul trecut) planurile de exterminare si distrugere a omului continua. Si nu se vor opri aici.

Caci mai trebuie scumpita viata (alimente, serviciile de sanatate, energie (resurse)- de orice fel e ea – , acces la informatie, etc). Cand va fi imposibil de ajuns la ele, atunci va incepe "vanzarea sufletului" ptr supravietuirea trupului (a individului, familiei, societatii).

Intoarcerea la matca e solutia (la Dzeu)..si nu uitati ca romanul (dacul si stramosul lui)s-a nascut la tara.

Nickmann

E normal. Generatiile care au stiut ce inseamna pamantul, au murit. Fiindca au traita in perioada interbelica si au cunoscut demnitatea de a-ti castiga libertatea si existenta prin munca propriului pamant. Dupa ce comunismul a picat, nici unul nu a mai revenit la constiinta de a reveni la puterea de as castiga libertatea prin proprietate. Toti se uita la stat ca la Dumnezau. Iar statul, precum Dumnezau, mai mult ia si ignora decat ajuta.

PS Subventiile, dintr-un cadru concret cunosc pe viu, nu se duc pe munca pamantului, fiindca aceea e facut de ceva firme italiene sau germane, iar bani din subventie se transforma in alcool si alte bunuri perisabile care le produc o uzura fizica si psihica taranilor "gospodari" din Romania.

Peter

Din păcate, acesta este tristul adevăr. Am câteva rude într-o comună din Bărăgan, care îmi spuneau recent că nu trece o săptămână fără să se înregistreze un furt din gospodării: găini, porci, oi, chiar şi cai! Iar şeful de port este pe nicăieri, în ciuda faptului că există zeci de reclamaţii depuse de cetăţeni… Primarul comunei a cerut sprijin de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, care ajutor nu vine sub nicio formă. Sunt cetăţeni care aproape că au ajuns în pragul revoltei…

iokan

Iata de ce se fura: fiindca intr-un articol despre furt nimeni nu indrazneste sa pronunte cuvantul tigan (stiti, tipii celebri prin muzica tiganeasca) sau daca vreti rom (stiti, tipii celebri prin muzica romaneasca).Cred ca nici in evidentele politiei nu apare acest criteriu de departajare, asa ca liderii lor contracareaza orice aluzie cu 'si romanii fura' si noi nu putem face statistici si riscograme care sa arate, totusi, cine fura mai mult. Situatia externa n-o putem influenta, dar e pacat ca avem multe terenuri nelucrate si multi asistati social, care la o adica se plang ca nu au unde lucra. Atunci sa ne mai miram ca ne paste foamea?

John Galt

Socialistii sunt tigani.

conteaza?

@John Galt

>pentru ca producatorii de E-uri induc iluzia unei alimentatii sanatoase (si ieftine)…

>fara a pacali oamenii ca puiul de la KFC e crescut in gradina si nu e o pasta roz, ca muschiul de vita nu are hormoni sau chiar petrol…

Cum ramane cu contractul benevol dintre parti? Te obliga cineva sa cumperi cu E-uri? Sau de la KFC? Sau carne cu petrol?

Deci cum ramane, cu reglementari sau fara?

Alex Nicolin

Solutia este in asta. In plus, acciza ar trebui eliminata ca sa-si permita si cei cu mai putini bani. Acum e 100%, ceea ce dubleaza pretul.

stan

foamete !!!!!!! s-a marit de 4 ori in 50 ani populatia ca in india , china , africa etc. a venit ceva razboi ? va fi romania afectata de modificari climaterice majore ?

gainarii sunt ,,dusmanii poporului"?!!.. lol ..tari bananiere ca romania sunt vulnerabile dar uiti de potentialul extensiv agricol in caz ca intensiv nu facem fata si e foamete pe bune.

venit uzual in londra aprox. 300 £ saptamana( around 17.000/an) . casa/saptamana :1. la un studio flat (garsoniera) aprox. 150 ( fara utilitati ) 2.camera intr-o casa cu 2 dormitoare 100£ (utilitati inclus). transport intre 18-50 pounds (depinde cu ce te duci).

uite cat de vulnerabili sunt un sfert din londonezi…

@ conteaza

avem plastic food ( gm ) si chemicak shit ( round up , azotati etc.) . deocamdata oferta de cheap plastic e 99% iar ,,eticheta" de free range & organic nici nu se apropie (jur) de produsele lu bunicu.

cererea pentru mancare, nu shit e inca mica . in consecinta oferta e si ea modesta.

Claudiu

Domnu' de la "http://www. thinkagain.ro", cand o sa ai succes mare si o sa fii vedeta nu o sa iti para rau ca la inceput ai fost asa disperat?

Dan

Foamete ? .. Nu! , ai inteles gresit problema ( parerea mea )

… si de aici o dau in diverse, citand explicatii "logice" ale teoriilor conspirationiste celebre

Suntem cam multi, dar desi se poate sa traim linistiti pe planeta albastra, cineva acolo "sus" a decis ca "suntem prea multi".

Masurile luate de cel de "sus" vizeaza, evident… ca altfel nu se numea "teoria conspiratiei", depopularea planetei. Reducerea "grosului" populatiei. Masurile luate de cel de sus sunt desfasurate pe cam toate aspectele vietii noastre curente, de la nastere la moarte ( naturala .. sau natural "ajutata" ).

Mica parte a 'strategiei" care vizeaza alimentatia este incredibil de simpla:

Avem , in general, 3 paturi ale populatiei – saracii, "middle-class" si bogatii. Ne vine sau nu sa credem, fiecare dintre aceste clase este afectata de aceasta strategie – si nu prin infometare, prin ceea ce intelegem "direct" din FOAME. Nu, planul este ceva mai subtil, pentru ca o populatie infometata se revolta, si "ei" au nevoie de scalvi cuminti, nu de revolte ( uneori le trebuie si revolte, dar bine controlate si usor de stins – cum ar fi acum sa plece ala din egipt… s-ar disipa rapid protestele indiferent cine ar urma la "tron" ).

Saracii — ei nu prea au de unde manca decat din propria curte ( daca stau pe la tara .. si mai au si un climat care sa permita agricultura ) sau de la magazin. In tarile subdezvoltate astia mor pe capete, cu mic cu mare, indiferent de locatie ( boli, foame, razboaie, mizerii inimaginabile… etc. ). Aia mai "fericiti" stau pe la oras, in tari cat de cat ridicate economic (genul romaniei, braziliei, rusiei … etc.. astia din "mijlocul" clasamentului). Pentru acesti fericiti FOAMEA inseamna o scadere a calitatii alimentelor – nu lipsa acestora. Din cauza greutatilor nu vor mai putea cumpara salam facut din resturi de carne, zgarcuri, grasime si mii de E-uri, ei vor trece la cumpararea de parizer facut din fiertura de copite, fulgi, oase, sorici, mate, E-uri cu nemiluita, sare din belsug, etc. — reteta perfecta pentru boli cardiovasculare, care pe fondul stresului zilnic ( financiar mai ales ) or sa decimeze populatia in decurs de cativa ani. Acesti saraci vor continua poate sa produca copii.. dar acestia vor fi hraniti la fel de prost si vor avea sanse mult mai mici de a duce o viata lunga si sanatoasa — iar cand vor fi bolnavi .. ia ghici cum li se va tranti usa spitalului in nas, din lipsa de asigurare sociala corespunzatoare, si iata inca o metoda de reducere a populatiei.

Destul cu saracii .. sa vedem cu midalclasu' :

Oameni aproape de succes, au joburi cat de cat platite ( difera de la tara la tara ) dar au un element comun — trebuie sa munceasca zi lumina pentur acelel salarii. Daca muncesti de-ti sar ochii nu ai timp sa te ingrijesti, ai stres cat cuprinde, mananci aiurea – de multe ori un fast-food sau un submarin cu E-uri, nu fac miscare… sobolanii de birou de multinationala, etc. Toate astea sunt secretul succesului — rata de infarcturi, sinucideri si alte nebunii a crescut simtitor, tinerii au probleme la facutul de copii .. uneori refuza sa ii faca datorita "carierei"… etc. Usurel incep sa dispara drepturile acestei paturi sociale – vedem deja ca nu prea avem sanse la a avea o pensie, se vede clar ca asistenta medicala nu primesti decat pe bani ( direct sau prin asigurari sociale "occidentale" costisitoare ). Procentul din populatie aflat in acest "middle class" ramae totusi constant – dar populatia scade, usurel dar sigur ( in viitor, ca debea s-au apucat baietii de treaba … codex alimentarius va spune ceva ? 😛 ).

Bogatii — unii vor reusi .. altii vor cadea in midalclas .. altii pe la vre-o puscarie,morti…etc. Porcentul de populatie "bogata" este extrem de mic, iar la varf este nevoie de oameni capabili de a pune in practica "planul" .. asa ca o fabrica de parizer din pene s-ar putea sa iti asigure "viitorul".

Dupa zeci de ani de indemnare a populatiei catre orase si implicit de indepartare a oamenilor de natura, de ceea ce ne este cu adevarat necesar, ne aflam in situatia in care o foarte mare parte din populatia "occidentala" ( un mare procent din cei 1 miliard de locatari ai tarilor dezvoltate ) habar n'au cum arata o planta de … cartof…sau cum se face sa ai si anul viitor cartofi la masa. Acestia sunt viitoarele victime ale industrializarii — vor hali salam cu soia pana le vor sari ochii, vor munci pana la moarte, si nu vor comenta nimic — EI sunt "privilegiatii" lumii ( din punctul lor de vedere … punct de vedere bine antrenat de mass-media in acest sens ). Pentru ei moartea de inima la 40 de ani o sa fie cava normal, familiile cu un copil vor fi "o extravaganta" iar majoritatea vor fi niste celibatari amatori de filme porno+sport sau tzoale si bling-blinguri inutile , dupa sex evident.

Populatiile tarilor sarace … acolo este clar – legi impotriva celor cu copii, vaccinuri ce produc sterilitatea, E-uri, poluare, si cate altele vor lovi in "calitatea" materialului genetic si vor produce reduceri masive de populatie.

Este foarte simplu sa vezi, daca deschizi ochii — daca te tii cu dintii de o realitate pictata la televizor, care iti zice cum ca a avea casa, masina si credit la banca este "normal" ..

The end .. ? ..

😉

(scuze pentru pagina de text, de obicei sunt mai succint 😛 )

EU

BRAVO Dan …..dar nu stiu cati inteleg ce ai spus tu aici …multi sunt prea preocupati sa-si spele creierul cu TV si radio si nu vad ce au in fata ochilor….TRIST

punk

@Alex

"Solutia este [liberalizarea armelor]"

Pe dracu` ghem. Sa vezi ce eficient va deveni seful de post cand actuala banda de hoti de gaini se va transforma in grupare paramilitara. Infractorii sunt intodeauna primi care beneficiaza de pretul scazut si oferta bogata a unei piete dereglementate a armelor – in ciuda frustrarilor macho-militare ale unora.

Solutia este relansarea economica si urbanizarea / integrarea unei populatii care nu are proprietati si nici aptitudini cautate pe piata muncii. Tiganii in marea lor majoritate nu au primit nimic la re-improprietarire. Nu exista o piata reala a muncilor agricole. Optiunile unui om cu 4 clase sunt:

– Tragi la sapa o zi intreaga pentru 20 lei, daca avem nevoie de tine; iarna te priveste

– Furi de pe camp

– Furi din Germania

– Crapi

C

@punk

Optiunea unui om cu 4 clase este sa se duca dracu la scoala , atat timp cat e gratuit.

Iar atat timp cat se contureaza o criza alimentara si in Romania sunt terenuri nelucrate sa se organizeze ferme in care sa-i pui la lucru. Ce e ala ajutor social in bani? Un acoperis la azil , o strachina de mancare si 8 ore de munca la camp ar fi mult mai util pentru societate; ar avea o noima si existenta lor.

Majoritatea re-improprietaririlor sunt golanii socialiste . Cred ca numarul "revolutionarilor" a ajuns la un milion, toti cu drept sa ia gratuit pamant, pensie, ajutor social. De 20 de ani nu s-au terminat procesele legate de abuzuri generate de legile date dupa '89. Banii din evaziunea fiscala sau coruptie "spalati" prin tranzactii imobiliare este un alt factor care a perturbat agricultura; nationalizarile pentru proiecte nationale sau infrastructura , la preturi pe mp cat in centrul Bucurestiului a dus la alte "afaceri" de succes, incomparabile ca, rata a profitului, cu rentabilitatea din agricultura ( rata care nu e chiar atat de mica pentru suprafete de 500 ha ).

John Galt

@Ce conteaza: daca piata ar fi cu adevarat libera uite ca absolut toate chestiile astea s-ar regla de la sine, concurenta ar sprijini dezvaluiri ce s-ar materializa in procese impotriva celor care ar calca pe bec, despagubirile avand ocazia sa se ridice pana la confiscarea intregilor averi, puscarie samd.

Daca tu cumperi un produs care este expirat si etichetat din nou (cum e in Megaimage) si ca urmare a acestui lucru ajungi in spital, pai asta se cheama inselatorie, furt calificat, tentativa de omor. Agresiune impotriva dreptului tau la viata.

In schimb, daca pe eticheta iti spune clar din ce e facut, pai n-ai decat. Crezi ca NATURA tine neaparat ca tu sa fii in viata? Gresesti amarnic..

🙂

Dan

problema este ca nici etichetele nu spun clar din ce este facut produsul …

pateu' de pui ( de exemplu ) : pui10%, porc 15%, sorici, grasime, si altele pana la 100% – — a se observa ca uneori pateul de pui are de multe ori mai mult porc in el 🙂

carnati de porc: carne de porc ? .. vise … zgarciuri tocate, resturi de carne curatate mecanic de pe oase, grasime, sorici, si multe eltele + sare din belsug …

omu' de rand credeti ca intelege ceva din eticheta aia ?

sau, altfel spus, omul de rand este educat pentru a intelege asta ?

Raspunsul este clar: NU — asta este parte din "marele plan", oamenii care nu stiu NU COMENTEAZA 😉

deschideti ochii, nu-i greu ( ce suna a citat din zeitgeist … dar din pacate este adevarat )

punk

> Optiunea unui om cu 4 clase este sa se duca dracu la scoala

Scoala nu tine de foame. Fireste ca educatia e o solutie pe termen lung, dar sa pretinzi ca cercul vicios poate fi rupt de catre victimele lui e o ipocrizie la fel de mare ca discutia "tigan" vs. "rom" cu care suntem delectati in ultimele zile (ipocrizia e de ambele parti).

> concurenta ar sprijini dezvaluiri ce s-ar materializa in procese impotriva celor care ar calca pe bec, despagubirile avand ocazia sa se ridice pana la confiscarea intregilor averi, puscarie samd

Cat de naiv sa fii sa crezi ca a da dreptul producatorului de a pune ce pofteste pe eticheta va duce la mai multa transparenta si calitate. Google + "Information asymmetry"

Dupa ce ti-a otravit copii cu praf de samota (vorba lui Dinescu), te incalzeste ca respectivului i se confisca averea ? Ce-i drept, daca despagubirea e suficient de mare, poti cumpara oricand alti copii pe o piata dereglementata a adoptiilor.

C

@punk

continuarea nu ai citit-o? , cere timp? uite rezumat : azil+strachina de mancare + sapa/matura/lopata

Andrei

@Iokan

Intri intr-o puscarie si acolo vezi ca 90% din cetateni nu sunt urmasii lui Traian sau Decebal . Asta-i statistica cea mai elocventa

stan

unii dintre voi vreti regulamente si reglementari.suces in socialism ( va doresc sa fiti voi cei ce reglementeaza si aplica ca altfel sa fi iobag e naspa,aiurea cam nasol)

andrei

1.cand ai fost tu ultima data in puscarie

2.astia doi erau homalai ?!!

conteaza?

@John Galt

Adica il obligi pe comerciant sa treaca pe eticheta in mod CLAR din ce e facut produsul.

REGLEMENTARE este numele tau! Socialistule! (:p)

Btw: in Canada este obligatoriu sa se treaca doar 80% din "componente" si nu e obligatorie data de expirare. Nu e chiar piata libera, dar e "mai libera" decat in rest. Cum crezi tu ca este oferta in aceste conditii: mai buna sau mai rea?

Alex Nicolin

@punk

Poate fi utilat si seful de post. Oare cine ar mai veni la furat de porumb stiind ca-l asteapta asta 🙂

conteaza?

@Alex Nicolin

>Oare cine ar mai veni la furat de porumb stiind ca-l asteapta asta 🙂

Unul(sau mai multi) cu o arma mai buna.

PS Frumoasa jucarie

John Galt

Am zis eu ceva de eticheta?

Alex Nicolin

Chiar si posibilitatea ca propritarul sa aiba o arma de foc, chiar si una relativ ieftina, reprezinta in cele mai multe cazuri o descurajare suficienta pentru eventualii agresori, mai ales daca prada nu valoreaza prea mult, asa cum se intampla cu produsele agricole. Dupa cum spuneam, nici macar nu e nevoie de vreo mitraliera. Pe vremuri se foloseau pusti de vanatoare incarcate cu sare, iar furturile erau extrem de rare.

conteaza?

"In schimb, daca pe eticheta iti spune clar din ce e facut, pai n-ai decat. "

Da, ai spus. Socialistule!

punk

Argumentele de tip "mitraliera" sunt naive. Arme de foc se pot obtine in orice societate, diferenta fiind pretul de achizitie. In Somalia costa cativa dolari, in Romania costa sute/mii $ + ani de inchisoare daca esti prins, in Coreea de Nord costa un glont in cap.

Scaderea pretului de piata are efecte neliniare si imposibil de anticipat pentru ca modifica comportamentul agentilor economici. Sa te concentrezi pe un singur comportament e amatorism. Fireste, tiganii inarmati nu vor mai jefui pepeni de pe camp – riscul pentru ei creste raportat la valoarea constanta a prazii. Se vor re-orienta spre tinte predilecte ale unui jaf armat: banci, case valutare, echipe care deservesc bancomate etc. unde pentru un risc comparabil prada creste substantial.

Daca e sa mergi cu dereglementarea pana la capat, nu vad de ce nu ai permite si arme de putere mai mare, de exemplu grenade "defensive". Promotorii armelor de foc sustin mereu ca hotii nu vor mai da buzna un magazin de frica armelor avute de vanzator sau clienti. Fireste, ei isi schimba strategia: arunca cateva grenade inauntru si cand nu mai misca nimeni intra si ridica casa de marcat. O grenada in sine e un dispozitiv extrem de ieftin raportat la valoarea vanzarilor unui magazin.

Ideea: argumentul echilibrului armat prin riscul distrugerii mutuale e fals. Se poate observa cat de bine a functionat in poltica internationala, unde am fost decenii la rand in pragul anihilarii nucleare.

Alex Nicolin

@punk

Daca argumentele tale ar fi fost valide, atunci inseamna ca inainte de WW2, cand aproape toti satenii aveau pusca, ar fi trebuit ca furturile de produse agricole sa fie la fel de multe ca astazi, iar crimele asociate sa se tina lant. De asemenea, in USA, ar trebui ca furtul de vite si de produse agricole sa fie ceva frecvent, iar fermierii si hotii sa fie deseori raniti si ucisi. Insa in ambele cazuri, furturile sunt la un nivel extrem de scazut, tocmai din cauza legilor permisive cu privire la apararea proprietatii si a faptului ca oamenii erau inarmati. Exista o diferenta majora intre un par sau un topor si o arma de foc – raza de actiune si nivelul de letalitate. Faptul ca cealalt are una, nu este atat de relevant. Daca tu ai o mitraliera, iar celalalt un pistol, nu conteaza cine trage mai mult, ci, cine trage mai repede si mai precis. Un individ aflat pe proprietatea sa va avea sanse mult mai mari sa traga primul, pentru ca el asteapta un furt sau o agresiune.

Deasemenea, costul agresiunii armate este mult mai mare pentru agresor, chiar daca acesta reuseste. Daca ar ramane un simplu hot, si ar fi prins, pedeapsa ar fi mult mai usoara decat cea pentru crima. In al doilea caz exista si o sansa ridicata ca agentia de securitate trimisa sa-l prinda sa-si asume mai putine riscuri, in sensul exista o probabilitate mult mai mare sa faca uz de forta letala.

Am spus ca este foarte importanta legislatia, pentru ca altfel, proprietarul legitim sau reprezentantul fortelor de ordine sunt descurajati sa faca uz de arma. Un exemplu elocvent este cel al strabunicului (pe care nu l-am cunoscut). In 1921 avea in sat o pravalie. Intr-o noapte a fost atacat de o bnda formata de 3 hoti. El a luat pusca de vanatoare si s-a aparat. Pe unul l-a impuscat in cap, pe altul in plaman, iar pe al treilea in picior. Al doilea a murit dupa cateva zile la spital pentru ca vatuiala cojocului i-a intrat in rana si facut sepricemie (nu existau antibiotice). Drept urmare, a fost felicitat public de catre prefectul politiei din judet. Banda respectiva era cautata de multa vreme, pentru ca avea la activ cateva zeci de jafuri. Oare in ziua de azi ce s-ar fi intamplat? Ce s-a intamplat cu Iovan, care a impuscat un hot in propria casa?

conteaza?

>Un individ aflat pe proprietatea sa va avea sanse mult mai mari sa traga primul, pentru ca el asteapta un furt sau o agresiune.

Gresit. Elementul surpriza este de partea agresorului. El stie cand ataca si in ce conditii(cand proprietarul e cu spatele).

punk

Tocmai exact asta zic, ca hotii bine inarmati nu se ocupa cu furtul de produse agricole. Ai si o statistica a jafurilor armate, inainte si dupa interzicerea armelor in Romania ? Exista vre-un exemplu de stat unde posesia armelor e la un nivel redus, dar rata omuciderilor prin impuscare si a jafurilor armate e la nivele comparabile cu SUA sa zicem ?

Liberalizarea armelor fara indoiala rezolva problema ciorditorilor de gaini, doar ca are efecte dezastruase in alte parti ale societatii, pe masura ce infractorii isi modifica comportamentul. Efecte care sunt net, cu ordine de marime mai periculoase decat ciorditorii de gaini: resurse folosite pentru combaterea criminalitatii, victime omenesti, explozia crimei organizate, costul protectiei individuale (sunt obligat sa cumpar si sa port si sa invat sa folosesec arma chiar daca nu vreau) etc. etc.

Poate ai auzit de sintagma "cursa a inarmarilor". De fapt e o dilema a prizonierului clasica din care se iese intuitiv: daca nu vrem oameni morti pe strada, cadem de acord ca n-avem nevoie de aparate de omorat oameni.

Alex Nicolin

Si atunci care ar fi solutia? Infractorii care se ocupa de jafuri armate si alte infractiuni grave oricum pot procura arme de pe piata neagra. Restrictiile legale sunt intotdeauna o piedica pentru oamenii cinsiti. Cum se explica arsenalele gasite la diferiti interlopi, incluzand chiar si arme automate? I-a impiedicat pe ei legea sa faca rost de asa ceva? Evident ca nu.

Iarasi, statisticile amintite de diferiti "progresisti" americani si nu numai sunt impotriva lor. Statele unde rata detinerii de arme de foc este cea mai ridicata, si legile port-arma mai putin restrictive, rata infractiunlor, si in principal rata celor savarsite cu violenta este mai scazuta.

Este extrem de important dreptul oamenilor de a purta ame ascunse asupra lor. In multe cazuri exact acesti "buni samariteni" sunt cei care deschid focul si neutralizeaza pe infractori. Politia nu poate fi prezenta tot timpul, peste tot. Indivizii trebuie sa aiba dreptul de a se proteja ei insisi si de a-i proteja pe ceilalti impotriva agresiunilor, oriunde, oricand.

P.S. Nu mai comparati statele si gruparile infractionale cu indivizii si companiile private! Faceti o mare greseala – in timp ce in primul grup subsista prin coercitie, si talharie, in al doilea e vorba de schimburi voluntare. O cursa a inarmarilor se poate desfasura doar intre membri ai primului grup, care sunt capabili de rapt si au la dispozitie astfel resurse mult mai mari.

punk

"Infractorii care se ocupa de jafuri armate si alte infractiuni grave oricum pot procura arme de pe piata neagra"

Repet: sa ignori costurile intr-o problema economica e dovada de amatorism. Un chimist priceput poate fabrica expozibil plastic la el in baie. Inseamna oare asta ca ar trebui sa dereglementam piata explozivilor ?

Oferta pe piata neagra e prin definitie scazuta – efectul este ca foarte putini infractori au arme, care duce mai departe la mai putini oameni cinstiti impuscati. Ce-i asa greu de inteles ?

"Cum se explica arsenalele gasite la diferiti interlopi, incluzand chiar si arme automate?"

Evident, au incalcat legea. Dar au fost prinsi, si au platit un pret mare. Repet: un TCO mare limiteaza posesia de arme inclusiv in randul infractorilor. "Interlopii" pe care i-ai vazut la televizor, cu doua bordeluri, o sabie si o pusca de vanatoare ar fi mafioti multimilionari intr-un stat fara control al armelor, vezi baronii somalezi.

Nu mi-ai raspuns la provocarea de mai sus: de ce sa ne limitam la arme de foc cand un om liber ar trebui sa-si poata apara proprietatea cu grenade, tanc, mine anti-personal, agenti neurotoxici etc. Libertate au ba ?

"Statele unde rata detinerii de arme de foc este cea mai ridicata, si legile port-arma mai putin restrictive, rata infractiunlor, si in principal rata celor savarsite cu violenta este mai scazuta."

Nimic mai fals. In Romania ultimilor 50 de ani au avut loc tot atatea atacuri armate cati copii au fost lichidati in scolile americane doar in 2010. Efecte neliniare: nu se mai fura pepeni, ci apare o problema total noua si neasteptata mult mai teribila decat furtul de pepeni.

"O cursa a inarmarilor se poate desfasura doar intre [state]"

Dilema prizonierului pe care o exemplifica cursa inarmarii este o problema de teoria jocurilor, si nu tine seama de scara agentilor economici. Adica o situatie in care optiunea individuala, rationala, duce la un rezultat global mai prost decat cea optima. Iesirea din paradox e comunicarea intre jucatori: hotaram ca nimeni nu face alegerea egoista. Daca totusi o faci, nu mai jucam cu tine: puscarie, expulzare, etc.

Cu alte cuvinte: sigur ca posesia unei arme iti aduce tie si familiei tale ceva mai multa siguranta, dar penetrarea masiva a armelor ii pune pe toti in pericol, intr-o masura mult mai mare decat plusul de securitate pe care ti-l ofera acea arma.

Alex Nicolin

Propun o solutie alternaiva, dar e oarecum cruda. Politia sa lase cetatenii sa faca ce cred de cuviinta cu hotii prinsi la furat 🙂

Dan

Alex, va veni ziua in care politia nici nu va afla ca a fost unu' pe la tine prin hambar 😉 . . . va veni ziua cand hambarul ala va fi singura sursa de hrana pentru o familie, si in acel moment nu va mai conta legea, "drepturile omului", moralitatea, etc. va conta numai instinctul de supravietuire . . . in ziua aia o sa se schimbe ordinea lumii … sa speram ca o sa fim printre cei care or sa vada asta 🙂

anyway, momentan nu se poate sa vorbim despre asta, cel putin in romania, pentru ca traim intr-o tara cu climat temperat ( deocamdata ) unde agricultura inca se mai poate practica cu succes . . . nu suntem in cinestie ce stat african unde nu cresc nici ciulini 😉

abraxas

Pret 1 ha teren in Timis langa Lugoj = 4000 RON

Cheltuieli pentru 1 ha de porumb (cu utilajele tale) = 1600 RON

Venituri 1 ha porumb ( 7 to boabe/ha productie) = 5600 RON

Profit = 4000 RON

Sa ii aud pe aceia care zic ca agricultura nu e profitabila!

Radu

Un articol interesant despre iobagia din avicultura industriala din USA:
http://prospect.org/cs/articles?article=the_serfs

Competitia la sange suna bine, si pentru consumatori duce la preturi extrem de mici (mai mici decat in 1975 in termeni nominali, fara ajustare pentru inflatie!), intermediarii profita enorm, dar producatorii sunt la cel mult un pas de faliment. Producatorii de abia daca castiga brut pentru pasari 3-5 centi pe pound (7-11 centi pe kg, probabil ca cu tot cu pene), dar net nu raman cu nici 15% din ce castiga brut.

Anarho capitalistii ar spune "Mission accomplished!" cand o gaina ajunge sa coste 1.5 RON bucata (la o gaina de 5kg), si daca importurile ieftine din America ar distruge industria avicola care a mai ramas in Romania li s-ar implini visul, pentru ca "consumatorul este masura tuturor lucrurilor".

Dar nu se poate spune ca acest hiper-capitalism este sanatos, cand putini fermieri independenti rezista, si nu se pot negocia de la egal la egal contracte cu mega-companiile din industria avicola care au monopoluri locale. Aceste monopoluri se formeaza in mod natural (doar 4 conglomerate controleaza mai mult de jumate din piata USA), si consolidarea s-a accelerat foarte mult de cand cu dereglementarea lui Reagan de acum 30 de ani. Deci in industria avicola (si de crestere de porci etc) se poate spune ca daca nu este controlat, hiper-capitalismul duce la iobagie. Spre deosebire de iobagia din trecut, in SUA inca exista faliment personal de oamenii sunt liberi sa plece cu camasa de pe ei si sa inceapa de la zero. Conglomeratelor nu le pasa, ca isi gaesc ele alti fraieri printre imigrantii naivi.

Citate cheie:

Mike Weaver, who runs a local association of chicken growers in West Virginia, says chicken farmers in his area are settling for almost an entire cent less per pound of meat than they did in 1975 — when the median household income was around $11,800. (In the same time span, incomes for most other workers have increased fivefold.)

The number of companies buying livestock from farmers has declined, and the surviving companies have grown bigger by acquiring the smaller firms. For growers, that often means doing business with only one firm: Chickens grow quickly and can't travel more than 100 miles for slaughter and processing.

Lawmakers once feared that this type of monopoly control could hurt the agricultural industry. During World War I, when prices for all types of food started to rise, Woodrow Wilson ordered investigations into the meat markets. That led to the Packers and Stockyards Act, which sought to prevent food processors from engaging in anti-competitive behavior and ensure fair prices for meat and dairy products.

Then came the Ronald Reagan administration. Reagan redefined what anti-competitive behavior meant and changed how anti-trust laws were enforced. These changes, along with the increasing popularity of a conservative economic philosophy that de-emphasized the role of government regulation, prompted courts to raise the standards farmers had to meet in order to bring cases against the companies. To win a case in court, farmers had to prove that a company's policies resulted in harm to consumers, an impossibly high burden of proof for an individual chicken grower. "It was a way to kill a case that any individual farmer brought," says Peter Carstensen, an attorney who is working on a Supreme Court appeal of a chicken farmer's case that was shot down in lower courts.

These policies — which now have years of case law backing them up — gave large agriprocessors a lot of leeway. Companies like Tyson started to dictate changes that would increase the chickens per house and the pounds per chicken grown, all of which cost farmers money. That sent many farmers into debt, making them even more dependent on contracts from the companies. Because of the contract system, prices overall were depressed, and farmers needed contracts just to stay in business.

Chicken growers have complained about the practices of companies like Tyson for years, and now those practices have spread to other industries. Companies that process pork began contracting with hog farmers in much the same way; now the cash market for hogs is nearly dead.

Because profit margins have shrunk so steadily, farmers are expanding their operations, which means fewer farmers produce more livestock for less money. Research from Food & Water Watch shows that the number of factory farms — defined largely by how many individual animals they have — has grown over the past decade, that smaller producers have disappeared, and that all farms have collapsed inward toward packing-plant centers. Barriers to entry for new farmers have grown because the size of the operation needed to be profitable is so large. It has created an hourglass-shaped system. Nearly all of the roughly 2 million farmers deal with a handful of processing plants; the top four food retail chains control more than half the market for the country's 300 million consumers.

Radu

Recitind articolul pe care l-am citat, se pare ca preturile brute pentru pasari vii (7-11 centi pe kg cu tot cu pene) nu sunt chiar brute–conglomeratele agricole se pare ca dau fermierilor grauntele, antibioticele, si hormonii care trebuie pompati in pasari. Dar tot restul costurilor trebuie suportate de fermieri, inclusiv finantarea fermei (care de obicei vine cu credit ipotecar de sute de mii de dolari), energia, apa, si bineinteles munca.

Daca s-ar include pretul pentru graunte, antibiotice, si hormoni (care toate sunt mai ieftine in USA decat in orice alta tara), probabil ca pretul brut ar fi mai mare cu vreo 2 centi pe kg. Sau cu dublarea pretului la hormoni, poate 3 centi pe kg. Apoi firma intermediara transporta pasarile, le taie, le ambalaeaza, si le duce la supermarketuri. Acoperirea acestor costuri plus o marja moderata de profit duce probabil la un pret wholesale de vreo 40 centi pt. carne (cu oase) ambalata. Probabil ca mai scot ceva profit si exportand ghearele de pui in China (unde sunt o delicatesa, de China importa zeci de mii de tone de gheare anual din USA), dar nu cred ca le umfla chiar asa mult profitul. Parte din organe sunt vandute in supermarketuri etnice in USA (chinezesti, mexicane), si din resturile care mai raman se face mancare pentru catei.

In USA pretul retail la carne de pasare (cu oase) este cam 45-50 centi pe kg (si un kg retail provine din cam 2 kg de pasare vie, deci practic pana sa ajunga la consumatorul final pretul nu este cvadruplat, ci doar dublat). Cam la fel cum era si acum 21 de ani cand am emigrat in America.

Deci pentru consumator se poate spune ca competitia e buna, si ca inflatia a fost remarcabil de mica. In America "cosul" prin care este definita inflatia contine destul de multa mancare, dar nu reflecta preturile medicale (care cresc destul de repede), sau de educatie (universitatile de stat primesc din ce in ce mai putine fonduri de la state, si atunci taxele de inmatriculare s-au triplat in ultimii 10 ani). Dar in mod oficial, pe ultimii 10 ani acumulati, inflatia a fost de doar vreo 22%. Si pretul mancarii a crescut mai putin de atat (cu exceptia vegetalelor), ceea ce ar face pe unii sa declare victorie in numele consumatorilor.

Insa pretul ascuns al acestei inflatii mici este pauperizarea producatorilor, si clasei "blue collar" in general–dezindustrializarea din SUA (si mutarea fabricilor in China) si aducerea la sapa de lemn a fermierilor si crescatorilor de animale. Si nu doar a lor–venitul median nu a mai crescut in USA de un deceniu. Ca sa folosesc o metafora, nu are rost sa te lauzi ca iti vine ieftin pretul de operare a unei masini daca platesti doar benzina si nu mai investesti nimic in mentenanta (schimbarea uleiului, a franelor si anvelopelor cand e nevoie, etc). Pe moment se pare ca economisesti bani, dar mai devreme sau tarziu o sa faca pana, si nu este un regim sustenabil.

MIA

>Insa pretul ascuns al acestei inflatii mici este pauperizarea producatorilor, si clasei “blue collar” in general–dezindustrializarea din SUA (si mutarea fabricilor in China) si aducerea la sapa de lemn a fermierilor si crescatorilor de animale.

Interesantă schemă, interesant articolul – şi pare destul de generalizată problematica expusă acolo ( sub diverse forme ).

De ex., printr-un mecanism oarecum similar, IKEA a reuşit să-şi asigure un număr relativ important de "furnizori-captivi" în România şi alte ţări din Europa de Est. 🙁

Radu

@MIA

Da, globalizarea si hiper-capitalismul duc la preturi foarte mici pentru consumatori (exceptand cazuri in care sunt tarife la importuri sau alte bariere), si ajuta si tarile cu mana foarte ieftina de lucru (China, Vietnam, etc). Cum scrie in http://en.wikipedia.org/wiki/Race_to_the_bottom

Acest lucru eviscereaza clasa mijlocie din tarile dezvoltate. Nu este opozitie pentru ca nu afecteaza toti oamenii deodata, ci intr-un deceniu o categorie, in urmatorul deceniu alta, etc. Cum era anectoda cu germanul care a fost intrebat de ce nu s-a opus nazistilor: "intai au venit dupa evrei, si nu am zis nimic ca nu eram evreu, apoi au venit dupa comunisti si nu am zis nimic ca nu eram comunist, …. apoi au venit dupa mine, si nu mai ramasese nimeni altcineva care mi-ar fi putut lua apararea".

Intai s-au redus foarte mult locurile de munca din fabrici (aici si din cauza automatizarii, nu doar a globalizarii), apoi Wal-Mart a dus in faliment sute de mii de magazine mici si furnizori (probabil acelasi fenomen este si la IKEA, dar Wal-Mart are de aproape 100 ori mai multe magazine, si cam 20% din produsele vandute retail, inclusiv mancare). In ultimii ani chiar si multe profesii calificate (si pentru care saracii tineri intra in datorii de zeci de mii de dolari ca sa studieze) nu mai prezinta nici o siguranta–ultimele promotii de profesori si avocati absolventi isi gasesc asa greu de lucru, incat cam 15% din tinerii care se gandeau sa studieze in acele domenii s-au razgandit (tocmai am citit un articol cum ca scolile de drept, care tocmai si-au incheiat procesul de admisii pentru 2011, vor avea cu 15% mai putini studenti la toamna. La profesori cauza este problema bugetara a statelor, care gasesc solutia simpla de a creste numarul elevilor in clase cu 20% si a da afara aproape 20% din profesori, iar la avocati este o combinatie intre offshoring (indienii se ocupa acum, prin internet, de aspectele mai simple are profesiei) si faptul ca oamenii sunt prea saraci sa mai foloseasca avocati–de exemplu sunt soti care se despart dar nu divorteaza pentru ca nu isi permit (sau pentru ca nu se urasc atat de mult incat sa il faca pe cel ce nu are optiunea de a avea asigurare medicala proprie sa o piarda pe cea de la serviciul celuilalt). Lucrul acesta a fost "acoperit" pana cand s-a spart bula imobiliara de faptul ca oamenii mai puteau sa isi foloseasca apartementele/casele ca bancomat. Daca cineva isi pierdea serviciul de $15 pe ora si nu putea sa gaseasca decat unul de $10 pe ora, putea pana in 2007 sa completeze diferenta refinantand ipoteca cu o valoare de $10k mai mare in fiecare an.

In teoria de avantaj comparativ a lui Ricardo, daca fiecare tara s-ar specializa in ce este mai productiva (in mod comparativ), bogatia totala a lumii creste, si toti oamenii ar putea sa traiasca mai bine decat daca nu ar fi comert liber. In realitate, bogatia lumii intr-adevar creste foarte mult, dar in ultimele decenii devine atat de hiper-concentrata incat oamenii nici nu au idee. Nici chiar oamenii cei mai bogati nu au idee cat de hiper-concentrata este bogatia. Oamenii bogati nu doar estimeaza gresit distributia bogatiei, dar cand sunt intrebati cum ar fi ideal, zic ca cei mai bogati 20% ar trebui sa aiba cam 40% din bogatia Americii, cand de fapt au 85%. Si ca cei mai saraci 40% ar trebui sa aiba cam 20%, cand de fapt 40% din americani au net worth zero (nici macar casele nu le valoreaza mai mult decat ipotecile, sau masinile mai mult decat creditul la banca)

Vezi:
http://www.theatlantic.com/national/archive/2010/

Sunt curios daca romanii au idee cat de concentrata este bogatia in Romania, si cam ce procent din populatie are zero net worth. Cred ca Romania sta mult mai bine decat SUA, probabil doar la tineri 40% au net worth zero, ca batranii au apartamente comuniste deja platite. Fie criza cat de rea, macar batranii fara ipoteci tot o sa supravietuiasca cumva (desi in timp de criza nu isi pot lichida apartamentele la pretul care il vor ei).

In caz ca te intereseaza evolutia nivelului de trai al la nivel de regiune sau categorie socio-economica din SUA de cand a fost ales Reagan (1980) pana in 2010, un set de date foarte interesant este mai jos, cu grafice interactive. Partea interesanta este ca nu se uita doar la SUA ca ansamblu, sau doar la nivel de stat, ci la nivel de judet, si acolo se vede ca de fapt este o mare divergenta. Cercetatorii au ales sa imparta judetele in 12 categorii, cu descriptii despre fiecare e.g. zone bogate, zone dominate de minoritari (negrii sau amerindieni), judete agricole unde in ultimii ani sunt mai mult mexicani, judete unde sunt baze militare si multi oameni sunt sau au in familie militari activi sau veteran, etc. Nici judetele nu sunt omogene, dar ar fi fost prea complicat sa analizeze fiecare localitate mica in parte

Partea surprinzatoare este ca nivelul de trai mediu a scazut la 7 din cele 12 categorii in ultimii 30 de ani (socotit dupa venitul mediu al familiilor in fiecare judet), desi in 1980 cam jumatate din femeile casatorite erau casnice si in 2010 doar cam un sfert (si faptul ca sunt mai multe ore lucrate intr-o familie mediana ar fi trebuit sa creasca venitul median chiar daca salariile pe ora nu ar fi crescut).

Vezi
http://www.patchworknation.org
si o alta harta interactiva de la aceiasi echipa
http://www.theatlantic.com/misc/the-12-states-of-

Sunt curios daca recesamantul in Romania are asa multe date, incat sa se poata face o analiza similara, si sa se vada trendurile pe regiuni sau pe categorii socio-economice. Dar in Romania cred ca recesamantul nu estimeaza prea bine nici cati oameni sunt plecati in alte tari (in special in Anglia unde foarte multi romani inca lucreaza fara acte).

MIA

Comentariul dvs. este foarte interesant, ridică/acoperă o grămadă de problematici actuale, nu prea bine dezbătute sau chiar ocultate/mitizate cu grijă – şi ar trebui dezbăzut "pe bucăţi". 🙂

>Da, globalizarea si hiper-capitalismul duc la preturi foarte mici pentru consumatori (exceptand cazuri in care sunt tarife la importuri sau alte bariere), si ajuta si tarile cu mana foarte ieftina de lucru (China, Vietnam, etc).

Bun – se poate replica ( şi cu oarecare temei ) că e o tendinţă oarecum de moment şi care s-ar stabiliza la un moment dat. Probabil că de altfel "stabilizarea" s-ar fi întâmplat … DACĂ ( şi aici e marele DACĂ, nespus corect şi complet niciodată ) … lumea în ansamblu nu ar fi fost aşa de polarizată în momentul amorsării globalizării ( mai întâi cea financiară în anii '70-'80 iar apoi, odată cu prăbuşirea comunismului şi a celei "fizice" ) ceea ce a oferit mase nesperate de fomişti dispuşi să muncească pe salarii ridicole faţă de cele obţinute de cei din ţările dezvoltate.

Cred că întrebările corecte ar fi aici următoarele :

1. Globalizarea actuală ( împletită, fireşte, şi cu creşterea mecanizării/automatizării ) va duce finalmente la o creştere a nivelului de trai global sau nu ?

Ca argument pro se poate aduce – şi se şi aduce constant – faptul că nivelul din multe ţări emergente a crescut în ultimele 2 decenii. Ca argument contra se poate aduce – cum menţionaţi şi dvs. – concentrarea de avere în creştere. Personal consider că ambele reprezintă doar "aspectele de început" dintr-o dezbatere cu adevărat serioasă.

2. Globalizarea nu riscă oare să sărăcească proletariatul/clasa de mijloc din ţările dezvoltate la un nivel care va face ca, la un moment dat, costurile să depăşească beneficiile ?

Radu

@MIA

Dupa cum vad eu:

1. Globalizarea/automatizarea duce in mod clar la a) cresterea bogatiei globale si b) cresterea concentratiei bogatiei. Pana acum in SUA se pare ca factorul b) e mai mare decat factorul a), deci jumatatea de jos (sau chiar cele trei sferturi de jos) a populatiei pierde teren. In viitor nu se stie,dar in parerea mea nici o societate nu poate ramane stabila daca dispare clasa de mijloc.

Despre cresterea nivelulului de trai in restul lumii (inclusiv Romania) este un fenomen sustenabil si bun (cu toate excesele bulei si indatorarii excesive care i-a condus pe unii tineri sa se friga rau). Pe termen lung, capitalimul si comertul liber pot duce la http://en.wikipedia.org/wiki/Convergence_%28econo… Si chiar daca Romania, ramane mai birocratica si corupta precum Grecia, daca va fi in stare sa faca autostrazi si alta infrastructura ca Grecia va putea ajunge acelasi nivel de trai. Cam la jumatatea Germaniei in alte cuvinte, ceea ce nu ar fi chiar asa rau. Pentru greci e dureroasa criza pentru ca le crescusera prea mult salariile si pensiile dupa trecerea la euro, si pierzand independenta monetara acum sunt foarte greu de scazut (greve etc). Daca ar fi ramas la drahma, puteau mai simplu sa devalorizeze drahma cu 20-30%, si s-ar fi rezolvat problema, s-ar fi echilibrat si bugetul statului si balanta comerciala… Romania inca are acest instrument la dispozitie (care nu este un panaceu, ar rani pe cei cu credite in euro, si pe cei care cheltuie mult pe lucruri importate, de exemplu petrol/gaz)

Singura retinere cu prvire la viitorul economic al lumii este legata de Peak Oil–daca pretul hidrocarburilor va creste imens si daca nici centrale nucleare nu o sa se mai faca, Romania nu o sa o duca prea roz. Dar sper macar sa se faca unitatile 3 si 4 la Cernavoda, si atunci aproape ca ar dispare nevoia de termocentrale pe pacura.

Sper sa nu se repete fenomenul Marii Depresii. In Europa a strivit atat de rau atat proletariatul cat si clasa de mijloc, incat au ajuns Mussolini si Hitler la putere. SUA a avut noroc cu Roosevelt, ca a salvat capitalismul cu programele de asistenta sociala. Altcumva ar fi fost sanse ca socialismul sa fi castigat alegeri (desi dupa ce a fost inchis Eugene Debs pentru ca s-a opus intrarii in primul razboi mondial, socialismul isi cam pierduse puterea in SUA)

Pamantul, daca e fertilizat si irigat bine, poate sa hraneasca si 50 mld oameni. Dar amandoua lucrurile sunt foarte energofage, si ingrasamintele mai sunt si pe baza de gaze/petrol. Daca barilul urca la $200 USD, apoi urca si pretul mondial al graului/porumbului etc, si apoi vedem lucruri ca revolutiile din Tunisia, Egypt, etc. Daca pica mai multe dictaturi petroliste, pretul barilului poate urca si mai mult, intr-un cerc vicios. Si cercul vicios se rupe doar cand consumatori ies din hora si isi reduc mult consumul de petrol.

Lumea are destul carbune sa inlocuiasca petrolul pentru cel putin un secol. Poate sa sintetizeze benzina si motorina din el, cum a facut Hitler dupa ce au bombardat americanii Ploiestiul, si cum a facut Africa de Sud dupa ce a fost izolata prin embargo. Nu stiu cat carbune mai are Romania si la ce pret, dar daca ar fi la pret american (si la calitate de antracit), s-ar putea sintetiza motorina cu circa 9-10 RON pe litru (plus accize). Dar ar fi ceva extrem de poluant, nu doar cu emisii de carbon dar substante cancerigene si chiar radioactive (ca tot carbunele are si cateva parti pe milion de mercur, uraniu etc, si cantitati mult mai mari de sulf). Chiar si cu filtre, nu se pot capta toate emisiile, si cine se ocupa cu analiza geospatila vede cum sunt concentrate anumite tipuri de cancer in jurul termocentralelor.

Solutia de preferat este energia nucleara. Design-ul CANDU de la Cernavoda este mult mai nou si rezistent decat design-ul din anii 60 de la Fukushima, si chiar si acolo nu a murit nimeni de la radiatii, si se pare ca in sfarsit japonezii au adus situatia sub control. Si oricum Romania nu ar avea cutremure de gradul 9 sau tsunami, decat daca pica un asteroid in Marea Neagra, dar atunci vom avea probleme mai mari decat radiatiile.

Daca Romania nu investeste masiv in energie nucleara, si nu are nici petrol (sau nu o lasa UE sa emita asa mult carbon din carbune) atunci mai sunt 2 alternative in viitorul cand barilul va costa $200 sau chiar $300:

1) sa exporte alte lucruri de valoare (de exemplu software sau consultanta tehnica prin internet, sau putinele produse industriale la care Romania mai este competitiva, sau turism ca grecii) cat sa poate importa destul petrol si ingrasaminte chimice sa isi poata hrani bine populatia. Sau sa importe direct mancare cum face acum, dar ar fi pacat sa se lase si in viitor pamantul nelucrat.

2) majoritatea populatiei (nu vorbesc aici de bogati) sa treaca la salam de soia pentru proteine (pentru ca proteinele animale au nevoie de 3x mai multe furaje/energie in caz de pui, vreo 5x pentru porci, si vreo 8x pentru vite).

E intr-un fel ironic ca Ceausescu (sau mai probabil cei din jurul lui) ajunsese la concluzia ca austeritatea bugetara poate fi rezolvata doar prin salam de soia. Acum probabil ca romanii sunt de 5x mai productivi din cauza libertatii si informatiei, dar si barilul de de 5x mai scump. Nu prea ajuta ca romanii au acum, si inca foarte ieftin, telefoane mobile si internet. Ca nu tin de foame SMS-urile sau megabitii.

Alex Nicolin

@Radu

"E intr-un fel ironic ca Ceausescu (sau mai probabil cei din jurul lui) ajunsese la concluzia ca austeritatea bugetara poate fi rezolvata doar prin salam de soia. Acum probabil ca romanii sunt de 5x mai productivi din cauza libertatii si informatiei, dar si barilul de de 5x mai scump. Nu prea ajuta ca romanii au acum, si inca foarte ieftin, telefoane mobile si internet. Ca nu tin de foame SMS-urile sau megabitii."

Dupa inca 5-6 ani de Obamanomics, sau Bernankenomics, cum vrei sa-i spui, sa vezi cum o sa se bage cartela la KFC. Bine, s-ar putea ca intre timp o sa ajungeti toti milionari 🙂

Radu

@Alex

Vrei sa spui ca oamenii o sa se incalzeasca cu bancnote, cum faceau nemtii in timpul hiperfinflatiei interbelice? Poate in Romania, dar nu cred ca in America ar scadea dolarul asa mult.

Daca tin minte in ultimul an al lui Bush ajunsese EUR/USD cam pe la 1.58, si USD/RON cam pe la 2.1. Acum cursul dolarului si-a mai revenit, cam cu 15% fata de euro, si cu vreo 40% fata de RON. Deci Bernanke pare a fii mai compentent decat Alan Greenspan, caruia i-a intrat filozofia lui social-darwinista a lui Ayn Rand la cap (chiar a fost personal acolitul ei cand era tanar), si care a fost fie inconstient fie indiferent la doua bule gigantice in interval de mai putin de zece ani.

Barilul este acum de 5x mai scump fata de 1999, desi inflatia acumulata in SUA a fost doar de vreo 25%. Deci majoritatea scumpirii petrolului este reala (si in toate monedele lumii), si doar mica parte din cauza deprecierii dolarului sau a inflatiei.

Intrebarea este, ce va face Romania cand barilul va ajunge la $200, si cand Putin va tripla preturile la gaze? Conductele prin Marea Neagra nu vor rezolva mare lucru, ca nu o sa fie fraieri azerii sa vanda gaze ieftine, ci vor cere aproape la fel de mult ca Putin (poate cu un discount de 10%). Si nici turcii nu o sa dea voie vapoarelor cu gaz lichefiat din Qatar sa treaca prin Bosfor, ca un terorist ar putea distruge jumatate din Istanbul.

Eu cred ca viitorul economic al Romaniei va depinde in masura destul de mare de independenta energetica, si doar centralele nucleare o pot asigura, ca resursele de gaze domestice se vor epuiza in circa un deceniu. Ar fi si pacat ca dupa ce s-au format atatea sute de specialisti in centrale CANDU la Cernavoda, sa nu fie folosit acel capital uman pentru inca doua reactoare.

Alex Nicolin

@Radu

De data asta nici macar nu o sa puteti pune banii pe foc, pentru ca o sa fie doar biti. Bineinteles, BNR are tactica de a inflationa sincron cu euro, dar macar in eurozone exita premisele unei austeritati bugetare, si ale unei unei politici monetare mai riguroase, in parte dictata de circulatia limitata a monedei europene, si de statulul ei minoritar ca moneda de rezerva. America s-a folosit de zeci de ani de tertipul exportului inflatiei catre tarile care mentineau consiliu monetar (dolar peg), tiparind moneda locala peste rezervele de dolari. Astfel a putut face "deficite fara lacrimi", atat comercial, prin mentinerea dolarului la un nivel artificial ridicat, cat si bugetar, pentru ca bancile centrale din statele respective, pentru a evita infaltia interna in USD, trebuiau sa ii "ingroape" in titluri de stat. Cheia de bolta a acestui sistem post-Breton Woods sunt statele arabe, exportatoare de petrol. Atunci cand acestea nu vor mai accepta dolari proaspat scosi la imprimanta de "helicopter Ben", toata sandramaua va cadea, iar America se va afla sub un pototp de dolari veniti dinspre partenerii comerciali, care vor sa scape cat mai repede de ei. Asta e defapt miza principala a prezentei militare americane in Golf, petrolul insusi fiind doar una secundara. Poate inflatia nu va fi ca in Zimbabwe, dar va fi in mod sigur de doua cifre pe an, cam ca in Romania anilor '90. Oricum e suficient cat sa termine mare parte din economie 😉

Radu

@Alex

Te-ai incalzi bine cu bancnota asta: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/3/3e/Zim

Nimeni nu obliga alte tari sa foloseasca doar USD ca moneda de rezerva. Inflatia USD e moderata, in ultimii 10 ani s-a adunat la doar circa 25%. Daca Putin sau Iran gasesc mai comod sa tranzacioneze petrolul in euro, bravo lor. Faptul ca Saddam l-a amenintat pe Bush in 2003 ca va trece de la dolar la euro nu cred ca a precipitat razboiul. Bush luase deja hotararea cu un an inainte, si nimic nu l-ar fi facut sa se razgandeasca, ca simtea el in burta ca luase decizia buna, si orice razgandire ar fi fost semn de slabiciune.

O inflatie de doua cifre pe an cum a fost dupa revolutia din Iran s-ar intampla numai daca ar ajunge barilul la $300 in urma caderii regimului saudit. Dar si atunci sunt slabe sanse, pentru ca oamenii nu au cum sa ceara salarii mai mari, deci spirala inflationista salarii-preturi nu are cum sa porneasca. Sindicatele au fost deja eviscerate in sectorul privat, si acum sunt in curs de a fi distruse in sectorul public. Deci socul introdus de triplarea pretului petrololui s-ar atenua destul de rapid. Ar duce intr-adevar la o inflatie de circa 15% cam un an, dar s-ar opri la atat (si anii ulteriori ar ramane preturile stabile.

Sunt 2 feluri de titluri de stat americane (ambele cu termene mici de cateva luni sau mari de zeci de ani): obigatiuni normale si obligatiuni protejate de inflatie: http://en.wikipedia.org/wiki/Treasury_security#TI

Dobanzile sunt foarte mici la toate felurile de titluri/obligatiuni de stat, ceea ce indica o mica asteptare de inflatie in USD din partea pietei.

Intr-adevar, in ultimul quarter FED-ul cumpara multe titluri, si asta e oarecum ingrijorator:
http://www.economist.com/blogs/freeexchange/2011/

Dar totusi autorul nu este alarmist. Si eu personal imi tin economiile tot in dolari, ca riscul este mai mic. Probabil ca dolarul se va mai deprecia 10% fata de euro. Dar daca Germania divorteaza de tarile PIGS, e greu de spus ce se va intampla cu euro.

Daca vine un potop de dolari de sub saltelele arabilor, cred ca va fi un lucru bun in USA–inseamna ca fie arabii vor cumpara lucruri produse in America (bine, e nevoie de joburi), sau vor cumpara companii americane (si in cazul acela cine va vinde actiuni arabilor va cheltui dolari pe alte bunuri), sau vor deprecia dolarul fata de euro, care de fapt este politica nedeclarata a Department of Treasury din 2003 incoace. Deprecierea dolarului va face petrolul mai scump, ce nu va fi comod; dar oamenii vor fi atunci motivati sa conduca masini mici in loc de SUV-uri, exporturile americane vor fi mai competitive decat cele europene, si rezultatul final va fi ca se vor crea noi locuri de munca in America.

Da, americanii vor fi platiti mai ieftin decat vest-europenii, dar mai bine sa scada salariul in termeni reali decat sa ramai fara servici. Mai bine sa fii muncitor la Boeing decat somer la Airbus. Si aceasta descrestere a salariilor in termeni reali nu va fi nici pe departe cat se depreciaza dolarul; cum am vazut in era Bush, cursul EUR-USD a crescut de la 0.88 la 1.59 fara ca inflatia sa reflecte decat cam un sfert din deprecierea dolarului. Deci ma astept ca o depreciere a dolarului cu 20% sa duca la o inflatie reala de doar 5%, pentru ca importul major care este chiar o nevoie e petrolul (importurile din China sunt mai mult eletronice si jucarii, in alte cuvinte mofturi), si petrolul este o fractie foarte mica din PIB sau din bugetul unei familii medii. Asa ca nu e cazul de alarmare, America a trecut printr-o cvadruplare a pretului benzinei intre 1998 si 2008 fara declansarea inflatiei, si ar mai putea trece daca nu printr-o noua cvadruplare, macar printr-o dublare fara probleme majore.

Alex Nicolin

@Radu

Inflatia nu e cauzata de lacomia arabilor, de cresterea accizei la tigari sau de seceta din Burkina Faso, ci doar de tiparirea de moneda de catre banca centrala. Crezi ca cei de la OPEC a scumpit de nebuni petrolul in '73, asa ca sa se afle in treaba? Oare ce ca facut Nixon in '71, sau mai degraba ce a confirmat oficial atunci? Daca tiparesti bani cu nemiluita, vei avea in mod sigur inflatie la un moment dat. Cresterea preturilor tuturor marfurilor, si in special a celor alimentare crezi ca e opera vreunei cabale a speculantilor? Cresterea generalizata a preturilor nu poate aparea decat ca rezultat al cresterii cantitatii de bani, sau a distrugerii masive a capacitatilor de productie, care produc ambele un exces temporar de moneda in raport cu bunurile existente. A doua cauza este mult supralicitata de politicieni, pentru a o minimiza pe prima. FED a dublat masa monetara in decurs de mai putin de 2 ani. In conditiile astea, sa dai vina pe seceta si pe lacomia speculantilor de marfuri cotate in dolari e ori o dovada de ipocrizie, ori de ideiotenite http://www.leap2020.eu/photo/art/default/1510483-… Ti-am explicat – USA si-a permis sa "exporte" mare parte din inflatie catre partenerii comerciali. Trecand peste faptul ca metodologia de calcul a inflatiei este extrem de dubioasa. de-asta a fost "numai 25% in x ani" acolo.

Radu

" Crezi ca cei de la OPEC a scumpit de nebuni petrolul in ’73, asa ca sa se afle in treaba?"

L-au scumpit din cauza razboiului dintre Israel si tarile arabe. :
http://en.wikipedia.org/wiki/1973_oil_crisis
The 1973 oil crisis started in October 1973, when the members of Organization of Arab Petroleum Exporting Countries or the OAPEC (consisting of the Arab members of OPEC, plus Egypt, Syria and Tunisia) proclaimed an oil embargo "in response to the U.S. decision to re-supply the Israeli military" during the Yom Kippur war; it lasted until March 1974.

Dupa ce s-au linistit arabii, preturile au scazut. La fel si cu revolutia din Iran in 1979 si inceputul razboiului Iraq/Iran. Incurci cauza si consecinta. Dupa ce s-au mai linistit lucrurile (si US Navy a distrus minele iraniene din Golful Persic), pretul petrolului a scazut mult.

Diferenta acum este ca criza petrolului nu este doar din cauza revolutiilor doin Libya si alte tari arabe, ci din cauza cresterii vertiginoase a Chinei si Indiei, care isi cred importurile de petrol cu cate 1M bpd de la an la an. Si fenomenului Peak Oil. Deci pretul barilului va creste inexorabil

Cresterea preturilor alimentare se intampla numai datorita folosirii porumbului american pentru etanol si a cresterii pretului energiei in general (care scumpeste si ingrasamintele). Nu are nimic de a face cu Bernanke sau FED. Deoarece scade creditarea, circulatia banilor in economie este anemica in SUA, de aceea a fost un an de usoara deflatie in SUA, urmat de un an de inflatie de numai 1%.

Eu nu vad nici o corelatie intre pretul energiei sau mancarii si graficele masei monetare din http://en.wikipedia.org/wiki/M2_%28economics%29#U

Ce rol joaca speculantii nu este prea clar. Decat la aur, acolo e clar un bubble.

http://www.usinflationcalculator.com arata ca un dolar de acum 100 de ani valoreaza $23 acum, si un dolar din 2001 valoreaza $1.25 acum. Deci masurat in euro, preturile in SUA au scazut in ultimul deceniu, si la fel si salariile medii. Cu exceptia catorva sectoare unde cresc de 2x sau chiar 3x mai rapid ca inflatia–educatia si sanatatea.

Cum iti explici tu ca barilul a crescut de la $20 acum 10 ani la $120 acum? E vina lui Bernanke ca a crescut de 6x? Si daca da, cum? Ce rol are Bernanke in tranformarea Chinei din exporator de petrol in importator? Dar a Indonesiei? Dar a UK? Eu cred ca il faci pe Bernanke intr-un mare bau bau.

Radu

@Alex

" FED a dublat masa monetara in decurs de mai putin de 2 ani."

Degeaba a dublat-o, daca banii tot nu circula. Cine are bani si-i tine la saltea, si cine nu are bani nu mai are cum sa isi mentina nivelul de trai (pentru ca nu mai are access la creditare asa usor). Cererea in USA a scazut mult in majoritatea domeniilor. Foarte putine case noi se mai construiesc, foarte putini oameni isi mai renoveaza casele in timp de criza sau isi cumpara mobila noua, chiar si consumul de benzina inca este mai scazut ca acum 2 ani.

In ultimii 2 ani USA nu a avut inflatie deloc in 2009, si doar de 1% in 2010. Eu locuiesc in USA si vad asta cu ochii mei–lucrurile nu s-au scumpit in magazine, pentru ca sunt disperate sa le vanda. Nici mancarea si nici lucrurile durabile nu sunt mai scumpe. Nici restaurantele nu au marit preturile (deci nu au intrat in clasica problema de http://en.wikipedia.org/wiki/Menu_costs ), ba chiar vad ca din ce in ce mai multe restarurante sunt disperate sa ramana in business, si vin cu oferte de genul "manaca de 4 ori la noi, si a 5-a masa v-o oferim pe gratis", deci practic preturile scad destul de mult.

Angajatilor de stat li s-a taiat mult salariul, si celor din anumite sectoare din domeniul privat. Daca mai iei in considerare si somajul, venitul familiei medii a scazut. Asta duce normal si la scaderea multor preturi, in special la case, chirii, etc. Cat timp somajul ramane ridicat, salariile nu vor mai creste semnificativ.

Tot stimulusul facut la nivel federal nu ajuns sa compenseze marii austeritati la nivel de stat si local, si numarul de muncitori in sector public a scazut mult. Sectorul privat a creat cam 1M de joburi in ultimul an, dar sectorul public a taiat tot cam atat, deci rezultatul net este aproximativ zero (de fapt mai rau decat zero, ca populatia creste).

Cat timp somajul ramane ridicat si guvernul este auster, inflatia nu va fi mare (si socul petrolului scump nu va rezulta intr-o spirala inflationista). Doar in ultimele 2 luni a inceput sa creasca pretul la benzina, dar inca nu este asa scumpa cum era in Septembrie 2008, si inca nu am vazut sa creasca pretul la mancare.

Chiar am remarcat ca laptele integral (cu 2% grasime) inca este $1.99 pe gallon in zona Seattle, care este mai mic decat pretul din 1991 (ce-i drept acel pret era in coltul de nord-est al SUA, nu -am mutat in nord-vest decat acum 11 ani). La fel si oua sau carne, din cate tin eu minte preturile de acum 21 de ani, erau mai mari atunci. Acum inca se pot cumpara 18 oua la $1.49, deci circa 8 centi pe ou (si inca oua mari). Sunt curios, in Romania costa mai mult de 22 bani un ou mare? Dar laptele integral, este mai scump de 1.50 RON pe litru? Daca tu observi inflatie in Romania, cum e asta vina lui Bernanke, cand in USA nu este inflatie? E vreo conspiracy theory pe care nu o cunosc?

Singura problema ar fi daca dintr-o data banii ar incepe sa circule cu viteza de dinainte de criza (desi nu vad cum, nu o sa mai fie creditarea la nivelul nebun de atunci), atunci nu este clar cat de rapid FED-ul ar putea absobi banii.

Alex Nicolin

@Radu

Costurile materiilor prime se propaga in tot lantul de productie. Producatorii pot ieftini pana la un punct, unde nu au inctro – ori ridica pretul, ori ies din afaceri. Costurile salariale sunt ceva mai flexibile decat alte costuri, si de-aici s-a absorbit cea mai mare parte a decalajului, insa si aici exista o limita – de la un punct, oamenii nu vor mai accepta sa munceasca pe banii respectivi. Cred ca in USA inca e loc destul pentru taieri salariale, ceea ce e posibil sa intarzie destul de mult impactul emisiunii monetare, insa atunci cand taierile se vor apropia de limita sensibila, vor aparea framantaari sociale, iar preturile vor creste galopant, in lipsa unui debuseu. Cred ca cea mai buna masura pe care o pot lua statele si guvernul federal acum e sa desfiinteze salariul minim, pentru a amana cat mai mult explozia somajului.

Radu

"de la un punct, oamenii nu vor mai accepta sa munceasca pe banii respectivi"

Asta poate in Europa, unde sunt sindicate (ca sa organizeze greve), si unde statele dau ajutoare sociale.

In USA, ajutorul de somaj nu se da oamenilor care isi parasesc serviciul voluntar, chiar si daca motivul este ca li se scad la jumatate orele de munca, sau chiar si sa li se ceara sa lucreze acelasi numar de ore dar pe jumatate de salariu. Daca nu le convine si pleaca de la servici, le este foarte greu sa gaseasca un altul cand sunt zeci de oameni care aplica pentru fiecare post. Singurul ajutor la care se califica daca le scade venitul la zero sunt bonuri de masa (food stamps) care cred ca sunt de circa $150 pe luna de persoana, si cu care se poate supravietui din punct de vedere caloric, dar nu acopera chirie, asigurare medicala sau alte necesitati care costa de 10x mai mult decat mancarea in SUA. De fapt pentru oamenii care au conditii pre-existente, asigurarea medicala oferita de servicii (in cazul in care e oferita, ca nu toate serviciile ofera asta) serveste drept catuse, ca pe piata individuala orice companie de asigurare calculeaza intai daca e profitabil sa asigure pe cineva–deci un om cu diabet, obezitate, sau cancer in remisie etc. poate sa isi ia gandul de la asigurare individuala

Asta explica de ce angajatii sunt mai docili in SUA decat in Europa, si nu vezi greve sau proteste. Cel putin in timp de criza, cand nu au de ales. In vremuri prospere cum era in anii 90 cand somajul era de 3% in in loc de 9%, oamenii isi schimbau mai des serviciul. Dar acum nu au de ales. Decat poate sa se inscrie in armata, ca armata tot timpul are nevoie de carne de tun. Soldatii nu primesc decat o solda cam cat salariul minim, dar li se ofera in plus si asigurare medicala si locuinta (inclusiv pentru familie), si apoi (daca raman in armata macar 5 ani) statul le poate plati facultatea sau sa le dea niste imprumuturi cu dobanzi mici pentru cei care vor sa fie antrepenoriali. Plus finantare pentru ipoteci de casa cu avans foarte mic.

Revenind la inflatie, cred ca sunt 2 factori:

1) socul extern de la petrol (care este in majoritate importat), dar care e destul de limitat. Cred ca dublarea barilului de la $100 la $200 ar duce doar la o marire cu circa 5% a nivelului de preturi in America, ceea ce nu ar fi catastrofic (si nu ar duce la o spirala inflationista ca in anii 70, din motivele de mai sus). Mai sunt si efecte indirecte ale scumpirii petrolului–importurile din China vor fi probabil cu 15% mai scumpe daca petrolul se dubleaza (nu doar din cauza transportului, ci si pentru ca lucrurile facute in China sunt mai energofage decat cele facute in America, cel putin raportat la pretul total). Dar cu toate acestea nu vad ca pretul petrolului sa afecteze "core inflation" anual mai mult de 5%

2) factori interni, care pot fi mai multi
http://en.wikipedia.org/wiki/Inflation#Monetarist… zice

The quantity theory of money, simply stated, says that any change the amount of money in a system will change the price level. This theory begins with the equation of exchange:

MV = PQ

where

M is the nominal quantity of money.

V is the velocity of money in final expenditures;

P is the general price level;

Q is an index of the real value of final expenditures;

Deci daca FED-ul dubleaza masa monetara ca asa ii vine lui Bernanke pe chelie, si celelalte variabile raman constante, s-ar dupla P. Numai ca daca M se dubleaza si V scade la jumatate, produsul ramane aproximativ constant. Cred ca aceasta este explicatia pentru inflatia aproape nula in SUA in ultimii 2 ani.

Am citit si http://en.wikipedia.org/wiki/Inflation#Austrian_v… dar nu mi se pare foarte convingatoare.

Eu personal sunt de acord cu Bernanke, cum implementeaza el (sau mai degraba comitetul condus de el) http://en.wikipedia.org/wiki/Inflation#Monetary_p… Bernanke nu este de stanga, a fost numit de Bush, si Obama a facut bine ca l-a pastrat (cum l-a pastrat si pe ministrul apararii).

Alex Nicolin

@Radu

Nu ma refeream la vreo limita prea inalta de la care oamenii refuza sa mai munceasca, ci la echivalentul in putere de cumparare a $500-600 pe luna, unde probabil vor scadea salariile pentru necalificati. Acolo intr-adevar salariul minim reprezinta o piedica. Oricum, si restul angajatilor vor suferi scaderi de 30-40%, intr-un fel sau in altul. In Europa se va intampla la fel probabil, cu toate tipetele sindicatelor. Pana la urma economiile trebuie sa redevina competitive, iar pentru asta salariile trebuie sa scada, somajul strebuie sa scada, iar investitiile [private] sa mearga in bunuri de capital. La toate aceste masuri, trebuie adaugate masuri de austeritate din partea guvernului, care trebuie sa is scada masiv cheltuielile pana la atingerea unui echilibru, sau chiar a unui surplur – austeritatea prin cresterea taxelor merge doar pana la un punct, cand economia incepe sa se sufoce. Daca nu se va actiona altfel, datoriile vor deveni imposibil de finantat pe termen lung, indiferent daca e vorba de RO, USA sau tarile PIIGS.

Radu

@Alex

Inteleg ce zici, Romania trebuie sa aiba salariul minim mai mic decat salariile din China, ca sa poata sa revina industria textila inapoi. Cel putin in provincie, imi inchipui ca sunt destui oameni disperati care sa lucreze mai ieftin ca in China. Pana acum au avut supapa Spaniei/Italiei, dar acum nu mai au aceste optiuni.

In principiu sunt de acord cu tine, cel putin intr-o tara unde nu se practica evaziunea fiscala. Dar in Romania toate sunt pe dos–multi oameni lucreaza "la gri", adica declara in acte ca iau salariul minim si restul iau la negru. Daca salariul minim se reduce cu 50%, incasarile statului vor suferi mult, mai ales pentru pensii si sanatate…..

Austeritatea au tot incercat-o irlandezii de 2 ani, dar in loc sa reduca dobanzile pe care statul trebuie sa le plateasca pentru finantare, dobanzile s-au dublat. Si somajul a crescut, si irlandezii au inceput sa isi ia lumea in cap si sa emigreze in anglosfera cum au facut si in cea mai mare parte a secolului XX. Dau de fapt de la mijlocul secolului XIX, ca tot e subiectul acestui post "vine foamea"

Radu

Un articol foarte informativ despre bugetele familiilor din toata lumea este:
http://www.theatlantic.com/business/archive/2011/

Familiile chineze de rand (mediane) ii bat pe toti, reusesc sa economiseasca 31% din venit!

Pentru a simplifica putin datele, vulnerabilitatea la cresterea preturilor mondiale la energie si mancare poate fi masurata prin cat la suta din bugetul familiilor se duce pe benzina si mancare:

China: 18% + 3%

Brazilia: 17% + 5%

Egypt: 41% + 2% ==> revolutie!

India: 23% + 4%

Rusia: 34% + 4%

USA: 12% + 4.8% (combustibil doar)

La USA este 17% in total pe transportatie, dar aceasta figura include si finantarea, asigurarea si mentenanta masinilor, costuri care nu cresc prea mult daca se dubleaza pretul la combustibil.

Are cineva cifre pentru cum isi cheltuie familia mediana din Romania veniturile? (Mediana in sensul ca jumate din oameni sunt mai bogati, si jumate mai saraci). Si cat la suta din venit poate familia mediana sa puna deoparte (fara a se socotii contributii la pensii private sau publice)? In America doar 2%, ceea ce este prea putin, dar macar e mai bine decat in timpul bulei, cand toti gandeau ca valoarea crescanda a caselor este suficienta economie.

Din figurile de mai sus, cel mai vulnerabile la revolutii sau tulburari sociale sunt tarile net importatoare de energie relativ sarace precum Egypt, unde populatia de rand consuma mai mult de 20% din venit pe mancare.

Alex Nicolin

@Radu

Chinezii economisesc un procent asa de mare din venit pentru ca in primul rand au taxele foarte mici<a / rel="nofollow">, iar in al doilea rand "plasa sociala" este inexistenta – nu exista sistem de asigurari sociale si pensii, chiar daca tra se proclama socialista! Avand in vedere ca increderea mea in stat tinde asimptotic la 0, tind sa am un comportament financiar similar cu al fratilor cu ochi oblici, dar cred ca sunt un caz relativ izolat, cel putin deocamdata. Majoritatea romanilor fie nu castiga decat sa o duca de pe o zi pe alta, fie, daca castiga ceva mai mult, sparg banii pe fitze. Comportamentul general incepe insa sa se schimbe – criza le-a mai bagat oamenilor mintile in cap. Romania sta bine la indicele foamei 🙂

Radu

@Alex

Sunt de acord cu observatiile tale–chinezii nu au plasa sociala, si de aceea economisesc enorm, chiar daca au dobanzi de doar 1% (sau poate 2%). Faptul ca nu pot castiga tinand banii in banca ii face sa umfle bule imobiliare, atat in China cat si in SUA (am mai mentionat o data ca in metropolele de pe coasta de Vest, cam o treime din tranzactii imobiliare sunt chinezi care cumpara cu cash, si majoritatea sunt din mainland China). Statul chinez incearca sa arunce apa rece peste bula imobiliara, dar nu prea are succes, ca mare parte din tranzactii sunt fara ipoteci. Singurul lucru care ar putea dezumfla bula ar fi un impozit pe proprietate la nivel occidental (de 1% sau chiar 1.5% anual).

Nu stiu cata incredere sa am in indicele foamei al bancii Nomura; "Pondere alimente in cheltuieli" nu tine cont de faptul ca chinezii isi cheltuie doar 69% din venit, spre deosebire de romani sau americani care cheltuie 98%. O populatie care are rezerve in economii nu va face revolutie la fel de repede ca egiptenii carora le ghiortaiau matele.

Interesant titlul articolului din link-ul tau: Ministerul Muncii: 73% dintre angajati au venituri sub salariul mediu pe economie. Ce inseamna asta, ca salariu mediu din economie foloseste mediul aritmetic in loc de median? Ca daca ar fi median, prin definitie 50% ar castiga mai mult si 50% mai putin. In general toate statisticile, indexurile etc trebuie facuta in termen de familie mediana. Ca altcumva stii gluma: "Bill Gates intra intr-un bar cu 30 de clienti, si brusc clientul mediu a devenit miliardar".

Daca in Romania salariul mediu brut este de 1940 RON, si cam 73% din oameni care muncesc (cu acte) au salarii mai mici, are cineva ideea cat este salariul median in Romania? Ar fi interesanta atat figura pentru cei 4M oameni cu acte, cat si pentru toti romanii intre 18 si 65 de ani, ar trebui sa fie vreo 15-16M de oameni in varsta de munca si care nu sunt handicapati (sau femei casnice).

In SUA gradul de ocupare in munca este de circa 63% din populatia care se afla intre 18-65 ani, pentru ca sunt multe femei casnice, studenti care nu lucreaza, oameni pensionati timpuriu, oameni care infunda inchisorile, etc. Dar nu imi explic cum in Romania gradul de ocupare in munca este asa mic, ar insemna ca mai multi oameni lucreaza la negru decat lucreaza cu acte. Si daca chiar asa rea este evaziunea fiscala, inseamna ca statul ar putea sa rezolve toate problemele de la buget fara sa ridice deloc impozitarea pentru oamenii cinstiti, doar sa rezolve problema evaziunii (nu neaparat absolut, dar sa o coboare sub pragul de 5%).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.