Standard
Lucian Davidescu

Sfârşitul socialismului cultural. Partea a II-a: TVR

Un sinistru de la TVR promite că de la anul dublează una dintre cele mai odioase taxe, de parcă bestia nu înghiţea deja destul.

Chiar dacă televiziunea publică toacă mai mulţi bani decât toate televiziunile private la un loc, anul ăsta tot a ajuns la fundul sacului, când a trebuit să mai închidă din posturi. Jale mare şi atunci, ca şi acum după Discovery. O elită răzleaţă (dar oricum mai numeroasă decât audienţa măsurată a posturilor) protestează că a fost privată de dreptul la „informaţie” sau la „cultură”.

E uşor degradantă atitudinea de intelectual care stă cu mâna întinsă pe la devoratorii de manele: „Daţi-mi şi mie bănuţi de o televiziune culturală, că singur nu-mi permit. Chiar dacă voi nu înţelegeţi nimic. A, ba nu, tocmai pentru că nu înţelegeţi nimic, proştilor!”. Dar e mai ales ilegitimă. Legitim ar fi fost: „Dragă TVR Cultural / Info / etc, vă apreciez foarte mult şi vă rog să îmi oferiţi un pachet TV pe care să îl facturaţi cu cât credeţi de cuviinţă. Sunt dispus să plătesc pentru calitatea deosebită a programelor dumneavoastră, din banii pe care îi încasez de la manelarii proşti pentru meseria mea, pe care ei singuri n-ar putea stăpâni-o vreodată”. Încercarea de-a repara vreo presupusă „nedreptate” socială prin măsuri administrative tot o formă de socialism este.

Nu există partid care să promită că va aboli taxa. Poate OTV, apoi ne mirăm de ce trece pragul electoral? La anul, când criza ne va izbi iar, vor prefera mai degrabă să taie iar salariile decât să intre cu buldozerul în sinecuri şi privilegii. În realitate – ce dublare!?- nu au nici un motiv să o păstreze (nici în Vest nu există motive, dar acolo e o interţie benignă, pe care oamenii şi-o permit).

Taxa TV este o relicvă din vremea când televiziunea abia apărea, nu era foarte clar cum va fi monetizată. A rezistat drept „contrapondere” dubioasă la televiziunile private atunci când pe piaţă erau doar câteva. Dar când televiziunile sunt cu sutele iar internetul oferă, pe alese, orice, taxa TV e absurdă şi caraghioasă.

Iar dacă vine unul şi spune că trebuie dublată, asta înseamnă două lucruri:

1. Ne crede idioţi, pe care să-i sperie cu dublarea pentru ca apoi să-i liniştească cu „doar” 50%.

2. Recunoaşte că modelul economic al TVR este cel de monstru devorator, în care oricât ai băga nu faci decât să-i întărâţi şi mai mult foamea.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stefan Dan

vezi ca si aerul este un serviciu impozabil … sau ai uitat cine administreaza padurile 😉 ?

… 80lei pe luna de la firma si inca 10 (…sau cat o mai fi) de acasa … cre’ ca platesc mai mult decat ar trebui, mai ales ca ultima oara cand m-am uitat la TvR era pe post o transmisiune de la Olimpiada2012

Marcus Bruno

Imi plac materialele prezentate,pe care le citesc cu interes.Faceti o prezentare corecta si concisa a faptelor,aratand in acest fel,ca se poate face si jurnalism onest,competent si,(de necrezut)vorbind chiar adevarul,adica fara minciunile curente de prin ziare.Bravo voua, br

Alex Anitei

Si mai e taxa pe decibel sau ma rog pe muzica ambientala introdusa anul trecut. Platibila de fiecare cafenea, restaurant, magazin, etc. unei organizatii obscure numita ORDA in numele „protejarii compozitorilor si muzicologilor din Romania”. Si taxele nu sunt mici deloc, de ex. o cafenea de 50mp plateste 50 RON/luna un centru comercial ajunge la 1800. Dar nimeni nu se intreaba unde ajung banii si ce se face cu ei si mai ales daca are logica o astfel de lege. Ca daca eu pun muzica cu Madonna, ce legatura are asta cu „muzicologii” din Romania??? Ii platesc ei drepturile de autor, de acord, dar nu intr-o oala comuna din care se infrupta niste muzic – ologi cersetori.

Ziaristule, ce-ţi mai plac clişeele!

Pe zi ce trece, sunt uluit de puterea clişeelor, chiar şi asupra oamenilor inteligenţi, care sunt capabili să gândească, nu doar să mestece stereotipuri.

Am citit cu plăcere analiza ta despre scandalul RDS-Discovery, foarte pertinentă şi oarecum diferită de restul văicărelilor banale de pe alte site-uri sau forumuri. Dar (pentru că trebuia să existe şi un „dar”), cu toate că nu avea nicio legătură vu textul, clişeul trebuia să pice ca o lovitură de topor, chiar în mijlocul textului, pentru a argumenta forţarea limitelor logicii.

” Un fel de socialism: luăm de la “proşti”, dăm la “deştepţi”. Presiunea “deştepţilor” care cred că “li se cuvine cultură” la preţ socializat…”

Analiză pe text: ce avem noi aici? Păi, este insinuat clişeul repetat de orice „prost” care are impresia că pare „deştept” dacă spune că el nu se uită la „canale d’astea româneşti, el se uită la Discovery”. De ce avem acest clişeu? Pentru a sublinia faptul că bieţii „proşti” sunt subjugaţi de „deştepţi”, care vor să se bucure de „socialism cultural”.

Spun că ai forţat limitele logicii pentru că afirmaţia ta (deşi stilistic sună bine – să îi înfierăm pe nenorociţii de socialişti!!!) este greşită din două puncte de vedere.

În primul rând, din punct de vedere general, parcă să iei de la popor (în cazul de faţă „taxa Discovery”) şi să dai la puţini (în cazul de faţă elita intelectualilor care privesc la Discovery), nu e socialism, e fix pe dos.

În al doilea rând, în acest caz particular nu este vorba de un conflict „proşti” – „deştepţi”, pentru că aşa cum foarte bine ai observat, programele oferite de Discovery sunt foarte slabe. Dacă telespectatorii Discovery au nevoie să vadă un documentar în reluare de 5 ori ca să priceapă cum se fabrică un şurub, să îmi fie cu iertare, sunt orice numai „deştepţi” nu!

Cât despre articolul de azi… încercarea de a duce mai departe acest concept lipsit de logică al „socialismului cultural”, conduce la atâtea aberaţii că nici nu ştiu de unde să încep. Încerc să le iau pe rând:

1.Titlul. Ce legătură are „socialismul cultural”, aşa cum l-ai definit tu, cu TVR? Doar pentru că aveau un canal denumit pompos „Cultural”, asta înseamnă că sumele alea colosale au fost cheltuite pentru cultură, ci pentru propaganda şi sinecuri. Dacă aş fi răutăcios, aş putea să spun că ai un coleg la EVZ care ştie foarte bine cum au fost cheltuiţi banii TVR pe propagandă şi sinecuri. Dar nu sunt.

2. „În Vest oamenii îşi permit să plătească taxa TV”. Felul în care este spus acest lucru lasă să se subînţeleagă faptul că românii nu şi-ar permite să plătească taxa TV, adică aproximativ 10 euro pe an. Subliniez că este vorba de 10 euro pe an, pentru că în Vest este vorba de sume mult mai mari. Spre exemplu, în Franţa taxa este de peste 10 ori mai mare, în Marea Britanie de peste 20 de ori mai mare, iar în Danemarca de 30 de ori mai mare. Accizele, spre exemplu, sunt în România cam la acelaşi nivel ca în Occident. Românii nu îşi permit să plătească 10 euro pe an? Asta este un argument care merge pe aceeaşi logică ca cea a protestatarilor „anti-Voyo”. „Dom’le să plătească occidentalii pentru seriale, că ei au bani, noi nu ne permitem”. Nu e problema dacă ne permitem sau nu să plătim taxa, problema e că banii aceştia sunt irosiţi. Acum trecem la punctul următor.

3. Au fost furaţi o grămadă de bani de la TVR, deci Televiziunea publică ar trebui închisă. Bun argument, de dreapta. Mergând pe logica asta, de ce să nu desfiinţăm şi drumurile publice? Banii furaţi de la TVR reprezintă o nimica toată pe lângă cât s-a furat de la drumuri. Abia aştept să citesc articole despre cum o să ne umplem de bani la buget vânzând drumurile publice, despre cum o să vină investitorul privat şi o să facă el drumuri mult mai bune decât astea de stat, despre cum o să scăpăm de monopolul instituit de Autostrada Soarelui şi o să construiască investitorii privaţi încă o autostradă până la Constanţa, chiar două, să avem de unde alege. Să fie consumatorul mulţumit.

4. „Când televiziunile sunt cu sutele iar internetul oferă, pe alese, orice, taxa TV e absurdă şi caraghioasă”. Chiar oferă orice? Mă îndoiesc. Uite ce face Televiziunea publică cu banii aia mulţi luaţi de la danezi (http://www.lemonde.fr/actualite-medias/article/2012/11/16/series-tv-le-modele-danois_1791180_3236.html). TVR nu oferă aşa ceva, dar nici televiziunile private din România. E drept, nu mă uit la „Las Fierbinţi”, dar citesc Le Monde şi nu am văzut să ridice în slăvi acolo producţiile Pro TV. România a dovedit în ultimii ani că are o mulţime de cineaşti talentaţi, nu ar fi interesant să discutăm dacă ar trebui sprijiniţi ca să producă filme de calitate, care să „meargă şi la export”, în loc să ne văităm de taxa TV? E doar o propunere, având în vedere că tot ne place să ne comparăm cu occidentalii. Dacă cinematografia daneză produce (cu finanţare publică), vinde în Europa şi este ridicată în slăvi de presa franceză, de ce nu ar fi produce şi cinematografia românească filme care să fie comercializate în străinătate? Că avem cineaşti apreciaţi de presa occidentală. E doar un subiect de dezbatere.

Lucian Davidescu

Mulţumesc pentru replica bine argumentată. Dacă termenii pe care i-am folosit sunt interpretaţi în sensul strict, atunci da, ai dreptate. Dacă asta se înţelege, atunci sunt dator să clarific:

„înseamnă că sumele alea colosale au fost cheltuite pentru cultură, ci pentru propaganda şi sinecuri”
Când spun „cultură”, în contextul ăsta, includ şi nuanţele de ipocrizie, snobism, semi- şi sfertodoctism

„nu e socialism, e fix pe dos”
Păi opusul socialismului teoretic este… socialismul practic. Iei de la toţi în numele unui „principiu”, apoi redistribui către o elită de privilegiaţi fără multe explicaţii.

„Uite ce face Televiziunea publică cu banii aia mulţi luaţi de la danezi”
Bravo lor, e o idee bună ca atunci când ai un privilegiu măcar să încerci să te ridici la aşteptări. Oare danezii ar fi tolerat să plătească taxă pentru TVR?

„Românii nu îşi permit să plătească 10 euro pe an?”
Dacă chiar îşi permit, atunci să-şi facă toţi abonament la riscograma. Mă mulţumesc cu un singur euro pe an, deci le-am economisit 90% din ce îşi permiteau deja 😀

ion

dupa mine tv publica, daca tot o platim din buzunar, ar trebui non stop sa fie un talk show pe teme de societate, legislatie si stat

nu are ce cauta pe o televiziune publica:
– surprize, surprize
– sport, olimpiada, fotbal
– viata satului
– concerte, muzica, divertisment
– propaganda de partid si lauda realizarilor puterii

repet, non stop
tehnocrati care sa explice cum functioneaza sistemul, cum functioneaza legile, ce este voie sa faci si ce nu este voie sa fa
si o dezbatere a proiectelor de lege

problema este ca legile si sistemul e asa de complicat ca din alta parte nu prea vad cum sa te informezi, si lumea habar nu are de complexitate, nu stie ce taxe platesc la stat si cat fiindca iau salariul net in mana

Finante Azi

Daca tot trebuie platit abonamentul, TVR are datoria de a fi impartiala. Prezinti miting USL, arati si lansarea ARD, il difuzezi pe Ponta, trebuie sa arati si discursul lui Basescu.

Dragos B

” … Taxa TV este o relicvă din vremea când televiziunea abia apărea …”

In Germania, Franta si Marea Britanie cum este? Exista taxa? Ce valoare anuala are? Ce primeste cetateanul in schimbul ei?

Burca Costinel

Sunt sigur ca daca TVR ar fi fost o institutie privata, acuma era pe profit si era si lider de piata.

ionut

„Abia aştept să citesc articole despre cum o să ne umplem de bani la buget vânzând drumurile publice, despre cum o să vină investitorul privat şi o să facă el drumuri mult mai bune decât astea de stat”

Pai, asta e un truism, asa ca un articol n-ar face decat sa-l reafirme.

“nu e socialism, e fix pe dos”

Socalismul de dreapta, fascismul, nu e altceva decat tot socalism.

„In Germania, Franta si Marea Britanie cum este?”

N-am inteles, niciodata, de ce majoritatea idiotilor alege sa foloseasca pe post de argument un sofism evident: ad populum.

TVR e o aberatie si trebuie desfiintata. Adica trebuie sustinuta din contributii (contributii = plati voluntare). Nu exista nici un fel de „drept” particular la informatie.

Radu

@ionut
Din nefericire pentru tine, nu prea sunt multi amatori pentru anarho-somalism sau alte variatiuni de anarho-capitalism, care nu au reusit niciodata in istorie si nicaieri in lume sa conduca la prosperitate si securitate, cum a reusit modelul mixt din Europa de Vest si America de Nord.

Acest model mixt include lucruri precum BBC, o televiziune (prezenta si in radio, web, etc) de calitate exceptionala, si care nu este aservita guvernului britanic (nu sunt schimbate posturile cand se schimba puterea, etc). Se poate argumenta ca UK e tara bogata unde 100 lire nu sunt un sacrificiu mare pentru familiile care traiesc pe salariul minim, dar ca Romania e tara saraca unde chiar si 10 euro pe an este un sacrificiu prea mare pentru familiile care nu au bani de incalzire iarna. Sau se pot aduce alte argumente de ce lucruri care merg in UK nu ar merge in Romania.

Dar evidenta ramane ca BBC este un model foarte bun. Mult mai sanatos si demn de urmat decat televiziunea anarho-capitalista din Somalia. Televiziunile private for profit au o calitate foarte variabila, si chiar cele care au inceput bine au o tendinta in ultimul deceniu sa se orienteze spre continut cat mai ieftin („reality TV”), mai senzational, etc. Pentru ca motivatia for-profit la asta duce.

In SUA modelul cel mai bun este cel privat non-profit– PBS, care nu e comercial. PBS este finantat in proportie de circa 90% din donatii private (in principal de fundatii caritabile). Guvernul nu finanteaza producerea emisiunilor practic deloc (ca nu exista un minister al culturii in SUA), ci contribuie doar la finantarea statiilor locale care emit acele emisiuni. Deci si modelul SUA ar fi bun, doar ca este si mai afectat de argumentul ca Romania e tara saraca si nu prea are fundatii caritabile, si sectorul privat non-profit nu prea exista in Romania (decat in sfera religioasa, care are rostul ei, dar nu cred ca majoritatea romanilor ar vrea ca TVR sa fie inlocuit de canale ale BOR, BC, etc)

Sunt paralele cu universitatile: SUA are multe universitati private non-profit gen Harvard, Yale, etc. Romania are Spiru-Haret (for profit). Pentru Romania, universitatile de stat sunt totusi mai bune decat cele private. S-ar putea sa fie la fel cu televiziunile, desi nu sar la concluzii ca nu am vizionat deloc TV in limba romana de multi ani.

ionut

„Dar evidenta ramane ca BBC este un model foarte bun.”

Pentru creierele spalate ca tine da, e foarte bun!

„Televiziunile private for profit au o calitate foarte variabila”

Asa si trebuie. Numai astfel ele pot fi penalizate (cazul dicovery). Daca o televiziune e „publica”, adica nu functioneaza dupa regula profit-pierdere, ci dupa aceea „profit pentru noi, angajatii si pierderea socializata, nationalizata”, n-ai nici o sansa s-o penalizezi.

„SUA are multe universitati private non-profit gen Harvard, Yale, etc”

Mai idiotel, inceteaza odata sa propagi ineptia asta cu „non-profit”. Habar n-ai despre ce vorbesti. Si care, universitati private? Poate „private”, adica licentiate si reglementate tot de catre stat.

„modelul mixt din Europa de Vest si America de Nord.”

Nu exista, idiotel , nici un model „mixt”. E doar o alta forma de socalism-etatism-colectivism (d’aia a si inceput sa „scartie”). Nu exista mixtura intre protectie si agresiune. Nu poti sustine, concomitent si coerent, primatul proprietatii private si agresiunea ei de catre stat.

Radu

@LD si ionut

Sfarsitul socialismului locatar, partea III : ascensoarele

Ascensoarele din blocurile comuniste sunt lipsite de initiativa privata, si sunt inrobite de comunitarismul fortat al asociatiilor (dominate de mosi si babe cu prea mult timp liber). Am o propunere modesta, asemenea propunerii lui Jonathan Swift–sa se privatizeze ascensoarele! Oamenii care prefera scarile nu ar trebui sa plateasca nimic pentru ascensoare. Si cei care le folosesc rar nu ar trebui sa plateasca asa mult precum cei care le folosesc des. Fiecare bloc comunist de 10 etaje are 2 ascensoare care pot fi cumparate de companii private for-profit, deci hocus-pocus, mana invizibila va face totul sa mearga perfect. Fiecare companie poate avea taxa pe utilizarea ascenoarelor, una poate avea taxa de 7 eurocenti pe folosire, alta poate avea o taxa mai ieftina. Sau daca prefera poate avea mai scumpa, dar sa puna „elevator music” si sa faca spray cu deodorant. Sau sa dea la pachet un bilet loto–data tot ai sansa de 1 la un milion sa mori intr-un accident de ascensor (ca doar nu sunt prosti sa investeasca in revizii tehnice), macar sa ai si sansa de 1 la un milion sa castigi 10 RON.

Mai mult decat atat, anarho-capitalistii smecheri din Somalia mai au inca o sugestie de marire a concurentei. Sunt companii capitaliste care se specializeaza in privatizarea tomberoanelor de gunoi, doar ca le schimba intrebuintarea in tobogane. Si atunci oamenii grabiti pot sa coboare mai ieftin si rapid pe tobogan (desi la urcare vor continua probabil sa foloseasca ascensoarele). Bineintele, aceste companii anarho-somaleze nu respecta nici un regulament de siguranta (regulamentele sunt doar pentru fraieri), si nu isi asuma nici o raspundere pentru gabarit depasit, clientii supra-dimensionati care se blocheaza in tomberonul-tobogan-al-mortii se pot ruga la mana invizibila sa le faca un vant.

Pentru vizionare de modele anarho-capitaliste in care locul asociatiilor de locatari sa fie luat de diverse companii for-profit, vedeti Planorama si alte ansamble imobiliare anarho-capitaliste.

Lucian Davidescu

Exemplul asociaţiei de proprietari este chiar foarte bun pentru a judeca regimul proprietăţii publice (spre deosebire de Ionuţ, eu cred că există şi proprietate publică legitimă).

În primul rând, asociaţia de proprietari este voluntară, devii membru când alegi să cumperi un condominiu. Dacă-ţi aminteşti, eu sunt pentru dreptul asociaţiei de-a fi rasistă, de-a interzice câinii, pisicile etc iar tu – împotrivă.

În al doilea rând, liftul statutat de la înfiinaţarea asociaţiei şi cu o grilă de contribuţie (egală sau nu, sunt diverse modele) este un exemplu de proprietate publică legitimă. N-are rost să pui taxă de utilizare dacă costul colectării ei (bani + efort) e mai mare ca beneficiul.

În al treilea rând, asociaţia de proprietari nu cere contribuţie procentuală din venit, asta pentru că este constrânsă să stea în limitele statutare şi ale bunului simţ. Nivelul contribuţiei este în funcţie de factură, nu există scutiri arbitrare etc. Dacă locatarii n-au bani, asociaţia nu tipăreşte, nu se împrumută punând garanţie veniturile lor viitoare, nu le ia lucruri de prin casă cu forţa. Urcă toţi pe scări şi gata.

Din aceleaşi motive, paznicul pe care îl pui la scară nici nu prea acceptă mită să lase înăuntru nepoftiţi (măcar pentru că e filmat) şi nici n-ar îndrăzni să îi ia la bătaie pe cei care îi plătesc salariul, aşa cum mai fac poliţaii. Sau nu se ia la omor cu alţi paznici ca să „păzească” şi scările lor, aşa cum fac soldăţeii.

Deci mai dă exemplul ăsta, că-i bun 😀

ionut

„spre deosebire de Ionuţ, eu cred că există şi proprietate publică legitimă)”

Intelesesi gresit: sigur ca exista proprietate „publica” legitima. Exemplul o firma ce a ales sa-si vanda actiunile pe bursa. Eu am ce am cu „proprietatea publica cu forta”, adica cu socalismul.

Mai mult, exista si proprietate comuna, care nu numai ca e legitima, dar e si indivizibila. Exemplu: certificatul de casatorie.

In ceea ce priveste asociatia de locatari, paznicul nici nu impune el ce salariu sa-si ia, nici nu iti intra in casa sa-ti spuna ce becuri ai voie sa folosesti, ce termopane etc.

Comparatia cu „asociatia de locatari” e eronata deoarece in acesta intri voluntar, in viata nu, si nici calitatea de cetatean nu o obtii voluntar, ci esti obligat s-o accepti sau sa pleci (iti este „interzis” dreptul de seccesiune).

ionut

Lucian, eu l-as da in judecata pe micul socialist cu creier spalat si i-as cere impozit (plus penalitati si dobanzi de intarziere pentru perioada in care nu l-a platit) pentru prezenta pe Riscograma. 😀

Radu

@LD
Sa fiu sigur ca te inteleg:
– tu (si 99% din romani) cred ca asociatiile de locatari ar trebui sa faca reguli si buget dupa reguli democratice–majoritatea decide #1 daca sau nu are rost ca liftul sa aiba ascensoare sustinute din bugetul blocului (in mod teoretic pot fi privatizate ascensoarele si atunci sa nu mai aiba nimic de a face cu bugetul blocului, dar nu stiu sa existe vreo implementare practica a astfei de privatizari); si #2 algoritmul pentru taxa de intretinere a ascensorului–in functie de etaj, in functie de numarul de persoane, si/sau ce altceva mai vrea majoritatea
– Ionut si alti anarho-somalezi nu cred ca majoritatea blocului trebuie sa decida daca vor ascensoare. Sau in caz ca nu vrea sa stea la bloc, se aplica la deszapezire–nu ar vrea ca majoritatea oamenilor de pe ulita sa decida in mod democratic daca vor sa deszapezeasca ulita, vrea doar sa faca cum vor muschii lui anarho-capitalisti.

ionut

Nu idiotel, eu vreau ca Lucian sa-ti impuna un impozit pentru ca beneficiezi de prezenta pe Riscograma. Exact in spiritul ineptiilor pe care le sustii cu atat nonsalanta

Eu vand lopeti celor care vor sa deszapezeasca!

Care e argumentul (logic, non-arbitrar) pentru care majoritatea trebuie sa decida? Daca majoritatea decide ca trebuie sa te impuscam, oare nu trebuie impus un impozit pentru asta (pe care sa fii inclusiv tu, cel care va fi impuscat, obligat sa-l platesti)?

Radu

@ionut
„Comparatia cu “asociatia de locatari” e eronata deoarece in acesta intri voluntar,”

Raspunde-mi atunci la intrebare:
1) daca stai la bloc, si asociatia de locatari voteaza in mod democratic ca trebuie reparatii capitale la lift, sau decide un algoritm care tie nu iti convine, ce faci, te supui majoritatii democratice?
2) daca stai pe vila prin noroaiele Piperei, si asociatia de locatari de pe ulita decide ca ulita trebuie deszapezita, sau ca trebuie asfaltata, te supui majoritatii democratice, si cotizezi cat decide majoritatea in mod democratic?

Cum e diferita asociatia de locatari de pe ulita din Pipera de comuna Pipera? Din punctul meu de vedere sunt cam la fel, e diferenta doar de scara, decid doar daca sa asfalteze o singura ulita sau o comuna intreaga, dar in ambele cazuri, daca majoritatea decide in mod democratic sa investeasca in infrastructura (sau servicii precum deszapezirea), nu ai ce face, trebuie sa te supui si sa cotizezi. Sau daca nu iti convine, singura alternativa este sa iti vinzi vila si sa te muti departe de civilizatie, unde nu este nici un civitas. Deci poti spune ca este voluntar locul unde decizi sa fii proprietar, dar ca apoi fiecare loc unde esti proprietar implica cotizatii, impozite, si taxe ne-voluntare (dar democratice).

Daca nu platesti intretinerea la bloc ti se face proprire pe actul de proprietate, si daca nu platesti impozitul local la fel, deci sunt acelasi lucru–nu poti in mod arbitrar sa spui ca asociatia de locatari este privata si ca comuna este stat (nu stiu cum e in Romania, dar in SUA sunt multe comune de doar 10-15 oameni, in unele cazuri chiar mai putini, deci practic sunt asociatii de locatari care in cazuri extreme nu au nici un angajat platit, si daca sunt asa mici nu au nici macar retea de canalizare si apa, ci doar decid in mod democratic cati bani sa dea pentru deszapezirea ulitelor. Si cum deszapezirea nu poate sa sara bucata ta de 100 metrii de ulita, nu ai ce sa faci decat sa te supui deciziei democratice.

ionut

„1) daca stai la bloc, si asociatia de locatari voteaza in mod democratic ca trebuie reparatii capitale la lift, sau decide un algoritm care tie nu iti convine, ce faci, te supui majoritatii democratice?”

Nu, nu mai folosesc liftul!

„2) daca stai pe vila prin noroaiele Piperei, si asociatia de locatari de pe ulita decide ca ulita trebuie deszapezita, sau ca trebuie asfaltata, te supui majoritatii democratice, si cotizezi cat decide majoritatea in mod democratic?”

Nu, le vand ciment si lopeti de dezapezire!

Hai sa te iau altfel, daca asociatia de locatari decide majoritar ca vrea lift exterior de mare viteza si ca tu, cel mai bogat din bloc, trebuie sa platesti procentual cu averea ta instalarea lui si functionarea lui ulterioara, (care suma poate singura sa fie mai mare decat cea stransa de la toti ceilalti), ce faci?

ionut

Din acest motiv spuneam ca singura forma „acceptabila” de impozit este cel in suma unica, forfetara, adica regresiv, stabilita la nivelul celui mai mic venit (problema e cat e suma finala astfel stransa si cum se descurca statul cu ea, avand in vedere haosul calculational inerent in care se afla). chestia asta a spus-o si Lucian, ceea ce tu ai ignorat cu desavarsire : „În al treilea rând, asociaţia de proprietari nu cere contribuţie procentuală din venit”

Altfel, dupa „logica” ta, daca americanii decid, democratic, majoritar, e in regula sa-l jefuiti anual pe Bill Gates de 5 miliarde, nu?

ionut

“2) daca stai pe vila prin noroaiele Piperei, si asociatia de locatari de pe ulita decide ca ulita trebuie deszapezita, sau ca trebuie asfaltata, te supui majoritatii democratice, si cotizezi cat decide majoritatea in mod democratic?”

Sau, si mai bine, deszapezesc eu, dupa care impun tuturor o plata cat sa acopere factura (plata pe care o transform intr-un impozit trimestrial, ca sa nu mai avem probleme pe viitor)! Ca, vor-nu vor, ceilalti au beneficiat!

Radu

@ionut
Unii oameni sunt ca ciobanul suparat pe sat, se pare ca asa esti tu, orice ar decide o comunitate in mod democratic, tie nu iti convine. In zone slab populate, daca ai bani sa iti faci propria ta infrastructura, poti sa te descurci si fara comunitate, sa iti faci popriul tau „Galt’s Gulch”. In zone in care ai si vecini, trebuie sa cooperezi cu ei in mod democratic, asta e cea mai buna alternativa. Alternativa la democratie este tirania, deoarece vidul de putere care este anarhia nu ramane vid mult timp. Este umplut de tot felul de scursuri sociale inarmate cu bazooka, de la racheti la warlorzi. Sau daca restrangi rolul statului strict la securitate (sa apere oamenii de racheti, mafioti, etc), atunci raman strazile innametite pana se topeste zapada in mod natural.

Nu exista alernativa privata voluntara la deszapezire, deoarece inevitabil multi proprietari de pe strada vor fii „freerider”-si, vor spune ca lor nu le trebuie deszapezire. Dar sa deszapezesti doar cateva segmente de strada discontinue nu are rost, la fel cum nu are rost ca sa ai un ascensor intr-un bloc la care doar jumatate din locatari sa fie abonati. In viata reala ori contribuie toti, ori se duce totul de rapa, cum am cunostinte in Romania care si-au construit case imediat in afara Bucurestiului, dar nici dupa un deceniu nu si-au putut asfalta (sau canaliza) ulita, si iarna raman ingropati in zapada cand nu se inteleg cu vecinii. Poate ca tu preferi sa se duca totul de rapa, dar eu unul prefer sa locuiesc intr-o localitate civilizata. M-am gandit inante de aderarea Romaniei in UE daca nu ar fi bine sa ma intorc in Romania (cum au procedat doi dintre fostii mei colegi programatori), dar dupa ce mi-am dat seama de ce rea este birocratia si anarhia cu care s-au infruntat ei, mi-a pierit orice pofta.

Birocratia si anarhia la prima vedere ar parea opuse, dar de fapt sunt doua fete ale aceleiasi monede. Ca sa ilustrez, cu circulatia rutiera–Romania este simultan birocratica si anarhica; sunt reguli multe dar respectate doar de fraieri, baietii smecherii dau spagi atat pentru luarea permisului de conducere, cat si daca sunt vreodata opriti de politie. In SUA sunt foarte putine reguli de circulatie (regulile specifice difera de la stat la stat, dar niciodata cand m-am mutat dintr-un stat in altul nu a fost nevoie sa citesc regulile, ca erau de bun simt si cultura generala, si nu trebuiau invatate papagal). Nu am pierdut niciodata mai mult de 5 minute stand la coada (si inca vreo 15 minute pentru testul scris) ca sa imi fac carnet de conducere intr-un stat nou, si celelalte interactii cu statul (taxe, impozite, etc) sunt exclusiv prin posta sau mai nou, online. Nu am auzit de nimeni care sa dea spagi vreodata in SUA, si nici de vreun politist sau angajat de stat care sa ceara sau sa primeasca spaga, si isi riste pozitia, si probabil si caz penal. Nici regulile de circulatie, si nici taxele nu sunt o bariera semnificativa pentru indivizi sau businessuri in SUA. Si faptul ca legile sunt respectate duc la o predictibilitate in SUA care face posibile planurile individuale (sau de afaceri) pe termene de decenii, fara riscul schimbarii legilor care ar da socotelile peste cap. De aia SUA atrage investitii pe termen lung, care ocolesc tari riscante precum Romania sau Somalia (mai sunt si investitori toleranti la risc care sa fie dispusi sa investeasca in Romania, dar numai daca profiturile sunt duble sau triple cat ar fi in SUA).

Lucian Davidescu

„nu are rost ca sa ai un ascensor intr-un bloc la care doar jumatate din locatari sa fie abonati”

Păi şi care e ideea? Tocmai de-aia sunt blocuri cu ascensor şi blocuri fără ascensor. În general trebuie prevăzut din proiect, deci când cumperi ştii exact la ce să te aştepţi. Nu ştiu să fi contestat cineva, vreodată, situaţia asta.

Tu cam ce propui, să cumperi apartament într-un bloc fără, apoi să strângi o majoritate care să-i oblige pe cei „cu bani” să-l pună pe cheltuiala lor?

Radu

@LD
Sa zicem ca Ionut locuieste in bloc de 10 etaje (nu conteaza ce etaj, dar sa zicem 2) si nu are chef sa plateasca pentru intretinerea ascensorului, pentru ca nu a semnat nici un contract care sa il oblige la asta. Ce drept are asociatia de locatari sa il forteze sa plateasca pentru intretinerea ascensorului?

Dar pentru curatenie (Ionut zice ca el nu face mizerie, deci de ce sa plateasca pentru curatenie)? Dar pentru deszapezire? (Ionut zice ca hiberneaza toata iarna, deci nu il priveste deszapezirea). Etc, etc.

Probabil ca in blocuri noi sunt contracte care stabilesc termenii clari cu privire la platile de intretinere si atributiile asociatiei de locatari, atat in vanzarea initiala, cat si la fiecare vanzare ulterioara. Dar sa zicem ca Ionut locuieste intr-un bloc vechi si este proprietar de pe vremea comunismului (sau de pe vremea cand FSN-ul a vandut apartamente chiriasilor pe preturi modice), ca nu a semnat nici un contract, si muschii lui nu vor sa contribuie nimic, ca vrea sa isi faca din apartament „hruba lui Galt”.

Are asociatia de locatari vreun drept sa il oblige?

E clar o tensiune intre libertate si eficienta–sa ai tarif la fiecare utilizare de ascensor (mai mult chiar, in functie de numarul de etaje si de sens la fiecare utilizare) ar fi intr-un sens mai corect. Dar ar fi si mult mai putin eficient, doar masurarea si colectarea taxelor de utilizare ar dubla costurile fata de cele de acum. Plus timpul pierdut al oamenilor, care la fiecare apel de ascensor ar trebui sa isi scoata cardul si sa introduca si un PIN.

Revenind la subiectul „socialismului de cablu TV”, cam la fel este si cu toata idea de a avea un pachet de canale, versus idea de „pay per view”, care ar fi intr-un fel mai corecta:
1) platirea unei taxe de intretinere a infrastructurii fizice, sa zicem 1 euro pe luna (plus o taxa de conectare initiala)
2) la fiecare canal, platirea „pay per view” de cat vrea fiecare canal (din care probabil ca vor percepe cei de la RDS 30% partea lor, asa cum fac acum Apple cu App Store, Google cu Google Play, si Windows cu Windows Store)
3) unele canale pot fi gratuite (cum sunt si applicatii gratuite pe app store), si fondate prin reclame. Dar la fel cum Apple isi ia atunci cota de 30% din reclame, si RDS va profita gras din canale sustinute de reclame.

Teoretic, aceasta cota de 30% (care pana la urma e platita de utilizatorul final) nu va fi prea grasa din cauza competitiei. Practic nu prea e competitie–ca oamenii nu isi schimba telefoanele sau tabletele intre Apple/Android/Microsoft. Oamenii nu au dreptul sa foloseasca de „app store” vor ei, ca le-ar periclica profitul la Apple/Google/Microsoft, si atunci providerii de telefoane le interzic acest lucru, deci numai cei destui de inteligenti (si care isi accepta si riscul ca tableta lor sa nu mai functioneze) fac „jail break”.

Anarho-capitalistii precum Ionut sustin dreptul absolut al companiilor care fac platformele ( Apple / Microsoft / Google) de a impiedica aparitia unor „app store” care sa le faca concurenta. Capitalistii mai moderati sunt de parere ca in aceste cazuri de monopol, statul poate lua actiune anti-trust si sa oblige companiile care au monopol sa ofere acces competitorilor pe platformele lor. Apple are o monopolie naturala care nu are nimic de a face cu statul, desi Ionut pretinde ca nu poate exista monopol fara stat.

Tu ce fel de capitalist esti, unul ca Ionut care crede ca statul nu trebuie sa ingradeasca niciodata puterea companiilor care ajung sa aiba o putere de piata excesiva?

Lucian Davidescu

„Sa zicem ca Ionut locuieste in bloc de 10 etaje (nu conteaza ce etaj, dar sa zicem 2) si nu are chef sa plateasca pentru intretinerea ascensorului, pentru ca nu a semnat nici un contract care sa il oblige la asta. Ce drept are asociatia de locatari sa il forteze sa plateasca pentru intretinerea ascensorului?”

Contractul de proprietate asupra unui imobil în condominiu (oricât de vechi) are nişte servituţi implicite legate de spaţiile comune, deci a semnat. Nu e cazul să inventăm excepţii pentru situaţia foarte improbabilă pe care ai născocit-o: dacă unii dezmembrează o proprietate şi chiar nu-i duce capul să stipuleze statutul părţilor indivize, atunci merită să urce pe scări, pentru ca altă dată să le ajungă sângele la creier.

„Are asociatia de locatari vreun drept sa il oblige?”
O asociaţie are tot dreptul să îl oblige, din momentul în care s-a asociat.

„E clar o tensiune intre libertate si eficienta–sa ai tarif la fiecare utilizare de ascensor (mai mult chiar, in functie de numarul de etaje si de sens la fiecare utilizare) ar fi intr-un sens mai corect. Dar ar fi si mult mai putin eficient, doar masurarea si colectarea taxelor de utilizare ar dubla costurile fata de cele de acum. Plus timpul pierdut al oamenilor, care la fiecare apel de ascensor ar trebui sa isi scoata cardul si sa introduca si un PIN.”

Mulţumesc pentru că ai detaliat ce ziceam eu cu „N-are rost să pui taxă de utilizare dacă costul colectării ei (bani + efort) e mai mare ca beneficiul”

„Practic nu prea e competitie–ca oamenii nu isi schimba telefoanele sau tabletele intre Apple/Android/Microsoft”
Reciteşte fraza asta de multe ori, până începi să roşeşti de ruşine. Hint: cu cât se întâmplă mai repede, cu atât mai bine. 😛

„Revenind la subiectul “socialismului de cablu TV” (………………..)”
Păi n-ai revenit, era vorba că plătesc taxă „pentru cultură” câteva milioane, ca să beneficieze câteva mii.

„Tu ce fel de capitalist esti, unul ca Ionut care crede ca statul nu trebuie sa ingradeasca niciodata puterea companiilor care ajung sa aiba o putere de piata excesiva?”
Nu sunt de acord cu puterea companiilor de a le cere despăgubiri clienţilor care fac „jail-break”. Proprietatea intelectuală a companiei a fost încredinţată într-o măsură atât de mare încât ce face clientul mai departe cu ea ţine de viaţa privată.

Radu

@LD
“Practic nu prea e competitie–ca oamenii nu isi schimba telefoanele sau tabletele intre Apple/Android/Microsoft”
„Reciteşte fraza asta de multe ori, până începi să roşeşti de ruşine”

Eu cred ca tu esti cel care trebuie sa te gandesti mai bine. Dupa cum mare parte (poate nu majoritatea, dar foarte multi) utilizatorii Windows nu pot sa scape de Windows/MS Office si sa treaca pe Linux/OpenOffice, pentru ca mult sofware (in special cel pentru business) este pe platforma Windows/MS Office, la fel si cu utilizatorii iPhone/iPad. Multe aplicatii nu apar pe alte platforme, si multi utilizatori devin astfel legati de Apple; dar chiar si cei care nu sunt legati de anumite aplicatii, nu pot schimba usor telefoanele, care sunt investitii de durata si nu bunuri consumabile. Este aberant sa ceri utilizatorilor sa isi schimbe un telefon care in tari subdezvoltate pot fi cat mai multe salarii, cand solutia mai simpla este de a impune platformelor mobile de a lasa sa fie mai multe app-store-uri care sa faca concurenta intre ele. Credeam ca capitalistilor le place concurenta, dar cum se face ca de fiecare data apara corporatiile mari, asa ca mai bine s-ar numi corporatisti decat capitalisti.

Apple isi abuzeaza aceasta putere de piata in multe feluri:
1) nu da voie la competititori sa faca concurenta „app store”-uri pe platforma iOS, desi sunt multi concurenti care s-ar multumi cu un tarif de 20% in loc de 30%
2) nu da voie producatorilor de aplicatii sa perceapa taxe de utilizare direct de la utilizator. De exemplu Amazon, in aplicatia lor Kindle, a vrut sa ofere utilizatorilor carti. Dar Apple a zis ca nu vor muschii lor, si daca Amazon vrea sa vanda ebooks pe platforma iOS, trebuie sa plateasca lui Apple 30%. Deocamdata utilizatorii Kindle pot cumpara carti de pe PC-uri sau laptopuri si sa le citeasca ulterior si de iPhone, dar cine stie daca lui Apple ii va veni pe chelie sa interzica asta.
3) nu da voie aplicatiilor in sine sa devina platforme proprii; de exemplu Apple interzice nu doar emulatoarele de Nintendo NES sau Gameboy (unde s-ar putea zice ca sunt probleme de intellectual property), dar si emulatoarele de calculatoare facute companii de mult disparute (e.g. ZX Spectrum sau Commodore 64), pe care utilizatorii le-ar putea folosi pentru jocuri sau aplicatii care sa nu foloseasca Apple ca intermediar.
4) nu da voie lui Adobe sa faca un program Flash pentru iOS, pentru ca astfel utilizatorii ar putea folosi jocuri si alte aplicatii care sa fie descarcate direct, fara sa perceapa Apple taxa de 30%

Jail break nu este o alternativa practica pentru majoritatea clientilor, pentru ca Apple poate recurge represalii dure:
1) In SUA au facut lobby la o lege (DMCA) care interzice orice reverse engineering in produse care implica encryptie; jail-break avand reverse engineering la encryptie, poate duce la procese intentate utilizatorilor care fac jail-break. Cred ca se implica si drepturile de copyright, pentru ca orice metoda de jail-break foloseste si parte din codul lui Apple, intr-un fel nepermis de Apple
2) In SUA fac presiuni asupra AT&T si alti operatori de telefonie mobila sa interzica folosirea de telefoane care au fost jail-broken pe retelele lor; deci cu ce incalzeste pe consumatori sa poata face jail-break, daca apoi nu isi pot folosi telefoanele pe retelele din SUA?

Deci chiar daca in Romania Apple nu va face lobby asupra guvernului (nu ca ar fi Parlamentul incoruptibil, doar ca Apple nu cred ca se va complica cu Parlamentul roman) ca sa faca jail-breaking illegal, este destul de probabil ca Apple va putea face presiuni asupra operatorilor de telefonie mobila ca sa interzica utilizarea telefoanelor cu jail-break, si atunci nici utilizatorii romani nu vor putea sa foloseasca telefoanele „pirat” pe retele mobile. Asta dezminteste afirmatia anarho-capitalista ca orice rau din economie este datorita bau-bau-ului de stat.

Mai sunt si alte chestii, precum procesele intentate de Apple lui Samsung care au facut ilegal de importat in SUA Samsung Galaxy (cum ca Samsung ar fi furat idea geniala a lui Apple de a face un telefon dreptunghiular cu colturi rotunjite). Hatisul de patente si alte legi de proprietate intelectuala, pe care globalizarea le impune in toate tarile acum, aduc mai mult rau consumatorilor si publicului in general (chiar daca in mod teoretic protejarea drepturilor de autor si de inventator nu este neaparat o idee rea).

Astfel de probleme se pot rezolva prin moderatie, facand analize de cost-benefit, care sa rezulte in solutii care sa beneficieze publicului–de exemplu patente si drepturi de autor sa dureze doar un deceniu si nu un secol, sau companiile de cablu sa poate face ce vor (de exemplu sa dea afara pe Discovery sau alte canale cu care nu se inteleg la pret), dar sa aiba in continuare anumite clauze cu „must carry” pentru canale care nu cer sa fie platite pentru retransmisie. Toate guvernele democratice din tari dezvoltate au ajuns la concluzia ca este nevoie de legislatie anti-trust in anumite domenii–nu neaparat sa sparga companii (cum a fost cu AT&T pe vremea lui Reagan), dar sa amendeze destul pana se cumintesc. Asa s-a cumintit Microsoft acum 12-13 ani, cateva amenzi de la UE de cate 1B bucata, si cateva amenintari de la guvernul SUA ca daca nu se schimba vor avea soarta AT&T, si au lasat competitorii sa fie liberi pe platforma Windows. Bineinteles, masurile anti-trust pot fi excesive–eu personal sunt de parere ca amenzile de la UE facute in ultimii ani au fost excesive si nu au ajutat consumatorii. Punctul meu este ca Apple nu se va cuminti decat cand vor fi arsi la buzunar, si vor fi arsi la buzunar doar de guverne.

Dar ideologii dogmatiste precum comunismul sau anarho-capitalismul nu au nici un loc de analize de cost-benefit; prima elimina orice drept al corporatiilor private, a doua da drepturi absolute corporatiilor private. Sunt doua ideologii absolutiste si utopiste in mod simetric.

Lucian Davidescu

„cu ce incalzeste”
Cu nimic. Nu-i nimeni dator să încălzească pe altcineva.

„utilizatorii Windows nu pot sa scape de Windows/MS Office si sa treaca pe Linux/OpenOffice, pentru ca mult sofware (in special cel pentru business) este pe platforma Windows/MS Office”
În realitate, majoritatea utilizatorilor nu sunt legaţi cu nimic, software custom pentru business folosesc mai puţin de o zecime din cumpărătorii de licenţe. Nu de aici vine succesul Windows.
Eu unul am încercat Linux de vreo 5 ori în ultimii 14 ani, dar de fiecare dată am regretat, rata chesti banale. Ultima dată, prin 2008, încă nu avea suport pentru ieşirea de proiector, trebuia să faci nu ştiu ce compilare de nu ştiu ce kernel. I-am zis pa.

„Apple isi abuzeaza aceasta putere de piata”
Nu reuşesc să înţeleg ce „putere de piaţă” are apple faţă de mine, care n-am Apple. Vrea să schimbe o lege care mi se aplică? Păi cu asta nu sunt de acord.

„masurile anti-trust pot fi excesive–eu personal sunt de parere ca amenzile de la UE facute in ultimii ani au fost excesive si nu au ajutat consumatorii”
Da… au fost stupide

„ideologii dogmatiste”
Nu ştiu exact, dar care ideologie dogmatistă spune că taxarea a câteva milioane pentru beneficiul „cultural” a câteva mii e jaf?

Radu

@LD
„software custom pentru business folosesc mai puţin de o zecime din cumpărătorii de licenţe. Nu de aici vine succesul Windows”

Poate mai putin de o zecime din oamenii care sunt in pozitii sa decida sa cumpere licente, dar nu de licente. As zice chiar ca majoritatea licentelor care sunt folosite in organizatii mari–intreprinderi, guverne, universitati, spitale, etc. au ceva software custom, care e dificil (si in anume cazuri practic imposibil) de rulat pe alte platforme decat Windows

Sunt trei feluri de licente Microsoft;
1) cel OEM, care vin cu orice calculator nou (si aici Microsoft si-a abuzat puterea de piata, a a impus producatorilor sa plateasca pentru taote computerele, inclusiv cele cu Linux)
2) cel de licente retail — cred ca in Romania se cumpara foarte putine (si de fapt si in SUA, sunt sub 1% din licente)
3) cel de licente pt. organizatii — small business, enterprise, sau pentru guvern

La #3, orice organizatie are software custom. Compania pentru care lucrez eu produce si vinde software de gestionat date pentru spitale, si pana acum suportam doar platforma Windows (cu SQL Server). Teoretic am putea investi si in alte platforme, dar ar fi mai multa munca cu testarea. Nici un spital, nici din SUA si nici din alte tari in care vindem software, nu ne-a cerut sa suportam Linux (nu ca am face asta pentru un singur client, dar daca 10% din cei 220-230 clienti ne-ar cere asa ceva, ne-am gandi serios la asta). Si pentru ca orice spital are un intreg ecosistem de software custom (din care produsul nostru e doar o foarte mica parte), puterea unui spital de a se lepada de Windows si trece la Linux e practic nula. De acceea Microsoft poate in continuare sa creasca pretul la licente, ca utilizatorii dependenti de Windows nu au alternative–chiar daca ar dubla sau tripla pretul la licente, si chiar daca le transforma in abonament in loc de ceva care este platit o data si bine (Microsoft chiar si face asta). Este un monopol natural, la fel de puternic ca si cum o companie ar avea patente pe HTML si HTTP, si apoi sa ceara licente la orice utilizator. Daca nu i-ar fi frica de amenzile UE, Microsoft ar jupui clientii.

Apple nu are un ecosistem nici pe o zecime cat are Microsoft, si intr-adevar Apple (ca si Microsoft de altfel) a inovat foarte mult. Dar faptul ca nimeni nu ii poate face comcurenta adevarata este datorita aceluiasi http://en.wikipedia.org/wiki/Network_effect in platforma iOS care il are si Windows pe desktop. Si de aceea poate avea marje obscene de 30% pe AppStore, fara sa se teama de app store ale concurentilor (pentru ca pur si simplu le interzice), si fara se se teama de jail break (pentru ca pur si simplu interzice operatorilor de telefonie mobila sa lase telefoane jail-broken pe retelele lor). Aceasta este o tiranie corporatista, cu care anarho-capitalistii sunt foarte comozi (ca doar nu o sa muste mana care ii hraneste, cine crezi ca le finanteaza think-tank-urile?).

„Nu ştiu exact, dar care ideologie dogmatistă spune că taxarea a câteva milioane pentru beneficiul “cultural” a câteva mii e jaf?”
Eu sunt moderat–cred ca finantarea publica a culturii nu trebuie sa implice taxe mari, dar nici sa fie nula. De exemplu SUA nu are minister al culturii propriu zis, dar totusi are ceva fonduri pentru cultura: http://en.wikipedia.org/wiki/National_Endowment_for_the_Arts care are un buget de circa 0.001% din PIB (150M dintr-un PIB de $15T) sau cam 50 centi pe capita in fiecare an. Daca PIB-ul Romaniei este de $180B, atunci un procent similar ar fi de $1.8M pe an (10 centi pe capita).

Anarho-capitalismul (cel putin varianta propovaduita de Ionut) nu tolereaza nici macar un 10 centi anual pe capita pentru cultura in genral, si TVR in particular. Eu cred ca asa ceva este extremist, pentru ca totusi sunt lucruri valoroase in cultura care nu sunt valorificate de piata, in special in Romania. De exemplu raportat la populatia prezenta, Romania are mult mai multe site-uri arheologice decat SUA, dar spre deosebire de SUA nu are universitati private cu bugete mari de arheologie–apropo, cat este bugetul pentru arheologie al lui Spiru Haret? Zero barat, de aceea cercetarea arheologica in Romania se va face in viitorul previzibil doar cu fonduri de la stat (sau de la UE), ca daca se lasa acest domeniu pe mana anarho-capitalistilor degeneraza in simplii cautatori de comori care vand orice gasesc la cine plateste mai mult, indiferent daca monezile sau artifactele de aur sunt rupte din context si facuta inaccesibile viitorilor cercetatori.

Lucian Davidescu

„Teoretic am putea investi si in alte platforme, dar ar fi mai multa munca cu testarea”
…păi chiar îţi scrisesem, dar am şters ca să nu lungesc aiurea: că soluţia pentru „monopolul” microsoft e ca dezvoltatorii să fie obligaţi să scrie versiuni pentru toate platformele.

„are un buget de circa 0.001% din PIB”
$0,5 pe cap de american. Perfect! Uite, dacă se face ceva asemănător în România, eu sunt dispus să donez $1, ca să fie şi în contul lui Ionuţ, care poate nu vrea.

„Aceasta este o tiranie corporatista”
Poate o fi tiranie pentru cei care cumpără Apple, că pentru mine sigur nu e. SI-GUR!

ionut

@mic socalist cu creier spalat.

Dreptul de servitute este unul destul de vechi ca sa-ti contrazica toate bazaconiile.

In rest, toata pologhia aia pe care nu obosesti s-o scrii, nu contine decat autocontradictii.” Tirania corporatista” nu e decat tot cea a statului si o inventie pentru si mai mult interventionism. Nici un real libertarian nu e comod cu nici o tiranie.

„pentru ca totusi sunt lucruri valoroase in cultura care nu sunt valorificate de piata”

Asta-i un oximoron perfect! Ati stabilit tu si cu o mana de birocrati care-i valoarea! Care valoare, nu-i asa trebuie neaparat monetizata. Idiot …

Radu

@LD
Se pare ca nu ai lucrat niciodata intr-o firma care sa fie dependenta de un software custom care merge doar pe Windows. Pe termen foarte lung Microsoft nu poate stoarce prea mult, pentru ca va apare competitie pana la urma, dar asta poate dura un deceniu sau chair si mai mult. La fel si cu Apple–pe termen lung nu poate stoarce prea mult din renta economica, dar pana sa apara concurenta nu ai de ales daca tu chiar ai nevoie de o aplicatie.

Sa zicem ca esti „claim adjuster” sau cum se spune la agentii de la asigurari care fac poze la masini accidentate, verifica rapoartele de politie, si incep procedurile de despagubire. Sa zicem ca compania de asigurari prefera sa te angajeze nu direct, ci ca un contractor independent, sa iti dea doar o suma fixa din care sa iti platesti tu taxe, transport, telefon mobil, etc. Si iti da software care merge pe doar 2 platforme, iOS si Windows, ca doar pe aceste platforme exista. Ai doua alternative:
1) platesti tu abonament pe singura retea din tara care merge cu iOS (asa face Apple in SUA, in primii 3 ani a facut contract exclusiv cu AT&T), si care nu te lasa sa faci jailbreak la telefon. Deci pe orice alt app care o vrei tu personal, platesti 30% cota lui Apple. Dar beneficiul este ca faci cateva poze (la masina accidentata, raport de politie, etc), si raspunzi la cateva intrebari direct pe telefon, si ti-ai terminat treaba cu cazul
2) esti liber sa ai abonament pe telefon Android care sa ofere WiFi, dar apoi trebuie sa faci poze separat, sa scoti laptopul si sa incarci pozele pe el, si sa folosesti pozele de pe laptop, si fiecare caz dureaza cu 15 minute mai mult

Punctul meu este ca majoritatea utilizatorilor sunt comozi si dispusi sa plateasca pentru asta, si Apple stoarce cat poate din asta, obtinand o parte nejustificat de mare din banii cheltuiti pe iOS (profit de zeci de miliarde de dolari pe an), un market cap de 600 miliarde de dolari (dublu PIB-ul Romaniei!), iar cei care au dezvoltat zecile de mii de aplicatii in ecosistemului in ecosistemul iOS se zbat pe mici firmituri.

Apple este asemenea unui latifundiar care nu are iobagi propriu-zisi, dar are o renta economica imensa. Daca ar avea un singur om tot pamantul fertil din Romania, atunci ce alternative ar avea taranii?

1) sa lucreze pe mosia latifundiarului, si sa ii dea 30% din recolta. Dar acei 30% din recolta pot fi 100% din profit sau chiar mai mult, deoarece restul de 70% pot in multe cazuri sa nu acopere nici macar costurile taranilor pentru seminte, ingrasaminte, irigare, tractoare, etc.; latifundiarul are si monopol pe toate magazinele din teritoriul sau, si interzice taranilor sa foloseasca pe terenul sau scule etc cumparate din alte magazine, doar ca asa vor muschii lui.

2) sa lucreze teren sterp de la munte, unde ar gasii proprietari multumiti si cu 5% din recolta; dar acel teren marginal nu prea produce, si ce produce este doar cateva recolte limitate. Teoretic e o alternativa (fata de terenul fertil al latifundiarului), practic nu prea.

3) sa voteze cu picioarele si sa emigreze in Lumea Noua (cum au facut milioane de oameni din Europa acum un secol)

Tu cu cine tii aici, cu latifundiarii burtosi sau cu cei care vor sa faca reforma agricola, gen A.I.Cuza? Tin minte ca am discutat acest subiect pe forum acum 2-3 ani, si anarho-capitalistii au luat partea latifundiarilor si au fost suparati pe A.I.Cuza ca le-a incalcat dreptul de proprietate. Anarho-capitalistii le zic taranilor care sunt asupriti de latifundiari sa se care daca nu le convine, nu au decat sa emigreze in Lumea Noua.

Eu vad o paralela stransa intre asta si puterea exagerata de pe piata lui Apple. Nu ca mori de foame daca nu folosesti aplicatii Apple, dar exista totusi o constrangere pentru destul de multi oameni care au nevoie de aplicatii care sunt doar pe platfoma iOS. Cand o companie devina hyper-puternica precum Apple, actiunile anti-trust pot duce la mai multa concurenta (in app-store-uri, etc). La fel cum doar actiunile-anti-trust in timpul lui Reagan au oprit practicile abuzive ale lui AT&T. Inainte de telefonia mobila sau raspandirea Internetului, AT&T avea peste 90% din piata americana, si interzicea consumatorilor sa cumpere telefoane de unde vroiau ei–puteau sa foloseasca numai telefoane AT&T, de fapt puteau doar sa le inchirieze de la AT&T si sa plateasca taxa lunara pe fiecare telefon conectat in reteaua fixa. Nu aveau nevoie saracii oameni nici sa conecteze un modem la reteaua de telefon fixa fara aprobarea companiei. Tin minte in 1990, cand am cumparat primul modem de 1200 bps (ca sa ma conectez la bulletin boards), in manualul de instructiuni (care se pare fusese scris inainte de cazul anti-trust, ce sa-i faci, la buzunarul meu de copil nu imi permiteam decat un modem la mana a 2-a), chiar m-am speriat cand am vazut ca trebuie acordul companiei de telefon, si in caz contrar ei pot desface abonamentul de telefon.

Detalii istorice:
http://en.wikipedia.org/wiki/Acoustic_coupler#History_and_applications
Prior to its breakup in 1984, Bell System’s legal monopoly over telephony in the United States allowed the company to impose strict rules on how consumers could access their network. Customers were prohibited from connecting equipment not made or sold by Bell to the network.
….
The practical upper limit for acoustic-coupled modems was 1200-baud, first made available in 1973 by Vadic and 1977 by AT&T. It became widespread in 1985 with advent of the Hayes Smartmodem 1200A. Such devices facilitated the creation of dial-up bulletin board systems, a forerunner of modern internet chat rooms, message boards, and e-mail.

Anarho-capitalistii pe atunci sustinea puterea cvasi-monopolistica a lui AT&T, la fel cum acum sustin puterea cvasi-monopolistica a lui AT&T. Din fericire Reagan nu a fost anarho-capitalist, si a spart AT&T in 1984.

@ionut
Luand concret cazul tiraniei Microsoft din anii 90 (cand avea putere pe piata), esti de acord ca guvernul sa nu faca nimic cu privire la tacticile lor de a forta producatorii de PC-uri sa plateasca licente de Windows pe numarul _total_ de calculatoare fabricate, indiferent daca pun Windows sau Linux pe ele? (de aia nu vezi nici un laptop de companie majora cu Linux din fabrica, ca daca oricum sunt fortati sa plateasca licenta de Windows, la ce sa mai puna Linux?). Sau tacticile http://en.wikipedia.org/wiki/Embrace,_extend_and_extinguish

Poti sa zici ca nu te priveste, ca tu oricum nu cumperi de la producatori majori, sau oricum piratezi Windows. Sau sa examinam ipotetic cazul Apple, in care statul nu are nici o influenta. Nu stiu precis cum procedeaza in Romania, dar sa zicem:
1) cand intra initial pe piata vrea doar sa vanda cat mai multe telefoane, nu le pasa daca unii utilizatori fac jail-break
2) tu platesti bani grei sa iti iei un iPhone 5, si devii foarte familiar cu multe aplicatii doar pe acea platforma (deci care nu au corespondente pe Android)
3) dupa cum stii, Apple interzice orice app store in afara de al sau pe platforma sa, si vrea neaparat 30% din orice tranzactie, nu doar plata initiala pentru aplicatii, ci si orice tranzactie facuta din aplicatii
4) tu faci „jail break” din cauza ca nu vrei saa dai 30% lui Apple din cat cheltui pe aplicatii, ci vrei sa gasesti aplicatii pe cai alternative si sa dai 100% la producatori.
5) Apple trece alte masuri abuzive, interzice orice produse bazate pe licenta GPL, de exemplu orice joc Go care foloseste componenta GnuGo (care este cel mai tare motor de joc gratuit). Asta chiar mi s-a intamplat mie, am un iPod Touch pe care nu am mai facut nici un OS update din cauza asta, ca sa nu pierd GnuGo, care am avut norocul sa il descarc cu o luna inainte de a fi interzis in mod arbitrar de Apple (dar nu am facut jail break)
3) dupa ce are suficienta putere pe piata romaneasca, Apple impune in mod arbitrar tuturor operatorilor mobili sa interzica utilizarea iPhoneurilor care au jail break si care nu au cel mai nou update la OS (in maxim 30 de zile dupa ce Apple scoate o versiune noua). Utilizatorii care nu intrunesc aceste conditii sunt lasati sa foloseasca telefonul doar pentru voce, dar nu pentru date sau aplicatii care folosesc date–merge doar pe WiFi, dar chiar si acolo Apple face nagging cu mesaje din 2 in 2 minute cu „Atentie, telefonul dv. a fost piratat!”.

Se adauga si alte sicane de ale lui Apple, de exemplu decizia arbitrara de interzicere a folosirii hartilor Google, si impunerea folosirii hartilor Apple, chiar daca nu sunt bune, etc.

Deci in alte cuvinte iti face viata amara daca folosesti iPhone si nu intrunesti conditiile impuse de Apple–sa le dai 30% din orice tranzactie facuta din aplicatiile de pe iPhone, sa nu cumva sa folosesti GnuGo, etc. Nu poti nici sa treci pe Android, deoarece platforma Android nu are aplicatiile cheie de care tu ai foarte mare nevoie (asemenea unui business care nu poate scapa de Windows, deoarece foloseste software custom care nu e disponibil pe nici o alta platforma)

Aici sunt posibile doua raspunsuri:
1) corporatistii sustin puterea absoluta a lui Apple asupra consumatorilor, singurul recurs al consumatorilor fiind de a renunta sa foloseasca produsul lui Apple, indiferent de ce collateral damage implica asta
2) cei pentru drepturile consumatorilor, care sustin actiuni anti-trust pentru concurenta–de exemplu ca consumatorii sa poata folosi si alt app-store pe langa cel al lui Apple, sau de a lasa utilizatorul sa aleaga daca vrea harti Apple sau harti Google

Din fericire, in tarile civilizate majoritatea populatiei este pentru drepturile consumatorilor, si tirania Apple nu va putea merge asa departe cum ar vrea cei care vor sa maximizeze profiturile Apple, pentru ca va fi limitata de teama lui Apple de actiuni anti-trust, la fel cum si tirania Microsoft a fost infranata de actiuni anti-trust.

Lucian Davidescu

„Se pare ca nu ai lucrat niciodata intr-o firma care sa fie dependenta de un software custom care merge doar pe Windows”
Se pare că am lucrat. Se pare că nu ne-a trecut niciodată prin cap să-i cerem producătorului să facă şi versiuni de mac respectiv linux „just in case”. Se pare că n-ai răspuns la întrebare: trebuia să-l oblige statul?

Radu

@ionut
Istoria arata ca dogmatismul cu privire la dreptul de proprietate duce la acapararea de catre putini oameni (sub 1%) a terenurilor si altor proprietati. Daca nu sunt moderati de stat (prin impozite pe proprietate etc), proprietatea se concentreaza din ce in ce mai mult, pana cand mare parte din populatie este atat de saracita incat face revolutie sau rascoala, ca in Romania in 1907 de exemplu. Eu nu am invatat prea multe in Romania, plecat fiind din clasa a 8-a, inainte de a se revizui manualele comuniste. Ceea ce stiu am invatat din http://en.wikipedia.org/wiki/1907_Romanian_Peasants'_Revolt

The revolt began on the lands administered by one lessor, Mochi Fischer, in the village of Flămânzi (the name seems predestined, as it literally means „hungry men”) due to Fischer’s refusal to renew the leasing with the local peasants. The Austrian-Jewish family of Fischer used to lease about 75 percent of the arable land in three Romanian counties in Moldavia (the so-called „Fischerland”). The peasants, fearing that they would remain without work and, more importantly, without food, began to act violently.

Deci pare un caz clar (lasand la o parte aspectele anti-semitice) de un proprietar cu putere cvasi-monopolista (75% din terenul arabil din nordul Moldovei), de conflict intre proprietarii miliardari si mare parte din populatie care ajunsese saracita si indatorata. Ce parere ai cu privire la Rascoala taranilor din 1907? De care parte esti?
1) de partea latifundiarilor, care s-au agatat in mod dogmatic de dreptul de proprietate, si nu le-a pasat catusi de putin ca taranii mureau de foame, le spuneau ca daca vor paine sa manance cozonac, si daca nu le convin termenii latifundiarilor nu au decat sa se care. Si daca taranii totusi se rascoala, latifundiarii pot sa isi apere mosiile si conacele cu mitraliere
2) de partea taranilor exploatati de latifundiari

Eu sunt de partea populatiei care a fost impinsa la disperare de catre latifundiarii lacomi. Ar fi fost mult mai bine si pentru tarani, si pentru latifundiari, daca cei din urma nu s-ar fi lacomit asa mult; sau daca statul ar fi reglementat latifundiile, si nu ar fi permis exploatarea.

Exploatarea de catre Apple a ecosystemului iOS sau a lui Microsoft a ecosystemului Windows nu este asa rea, ca oamenii nu mor de foame ca acum 100 de ani. Si de multe ori au recurs la piraterie, desi nu este nici asta o solutie (ce folos sa ai iPhone jailbroken daca nu il poti folosi pe retea mobila, ca nu vor muschii lui Apple). Dar principiul este acelasi–dreptul de proprietate dus la extrem este rau (in cazuri in care proprietarul are putere de piata excesiva, si descurajeaza competitia), si decat sa se ajunga la rascoale/revolutii, mai bine sa reglementeze situatia statul si sa nu se ajunga la situatii extreme.

De aceea gasesc binevenita interventia statului ca sa incurajeze competitia–de exemplu:
1) sa oblige Apple sa lase app-store-uri competitive (care sa nu ia 30% din orice tranzactie). In astfel de cazuri Apple nu are un monopol natural, ci destul de artificial; prin dreptul de copyright la iOS, si faptul ca nu e lasat nimeni altcineva sa faca telefoane cu iOS. Nu cred ca copyrightul (si patentele) sunt idee rea, dar cred ca trebuie limitate. Dar chiar si cu limita de 1-2 decenii, Apple tot ramane cu un monopol practic, si guvernele trebuie sa intervina ca sa nu il abuzeze (cu app-store etc)
2) cazuri de monopol natural, in carea piata libera nu duce la mai multi concurenti. De obicei se vede asta la infrastructura (drumuri) si utilitati. Revenind la subiectul de cablu TV, guvernul ar putea sa oblige RCS sa ofere canale sau chiar episoade specifice pay-per-view (care sunt accesibile doar oamenilor care sunt dispusi sa plateasca cat cere Discovery pe episod), si sa reglementeze cat la suta sa ia RDS din pretul acestor canale sau episoade pay per view (de exemplu 10-15% ar fi rezonabil, 30% ar fi cam obscen). RCS/RDS ar putea face profit destul de bun din asta, desi poate ca nu i-ar convenit (ca Discovery ar face concurenta canalelor lor proprii)

Bineinteles, oamenii cu acces la internet si cele mai noi TV-uri cu conectie WiFi pot tranzactiona direct cu Netflix sau Amazon Prime sau alte companii care pot vinde in direct episoade Discovery, dar pana sa ajunga majoritatea populatiei sa aiba astfel de TV-uri vor trece multi ani, pe cand pay-per-view este deja o solutie care poate fi folosita de majoritatea celor cu abonament la cablu. Pirateria nu este o solutie buna, si guvernul trebuie sa reglementeze situatia ca sa forteze existenta unei alternative legale.

La fel se procedeaza si cu licentele obligatorii pentru patente, ca altcumva s-ar gripa sistemul. Uneori aceste patente sunt chiar cazuri de viata si moarte, si cand proprietarii de patente nu vor sa ofere o alternativa legala pentru oamenii care altcumva ar muri, guvernul intervine, de exemplu:

http://en.wikipedia.org/wiki/Compulsory_license
under compulsory license, an individual or company seeking to use a patent can do so without seeking the patent holder’s consent, and pays the patent holder a set fee for the license.
….
In March 2012, India granted its first compulsory license ever. The license was granted to Indian generic drug manufacturer Natco Pharma Ltd for Sorafenib tosylate, a cancer drug patented by Bayer.

This issue of compulsory licensing of drugs treating serious diseases was addressed by the Doha Declaration which recognized the problem and required the TRIPs council to find a solution. On 17 May 2006 the European Commission’s official journal published Regulation 816/2006,[24] which brings into force the provisions of the Doha Declaration.[25] This means that the declaration now has legal effect in the European Union, and also in Canada who implemented it in 2005. The declaration allows compulsory licenses to be issued in developed countries for the manufacture of patented drugs

Lucian Davidescu

„tirania Apple”
„revolutie sau rascoala, ca in Romania in 1907”

Încă o comparaţie de un umor fin, involuntar:

Radu

@LD
Credeam ca era clar ca am scris ca tirania Apple nu este o chestie de viata si moarte. Dar este o chestie de censorship, si credeam ca libertarienii sunt impotriva cenzurii corporatiste la fel cum sunt impotriva cenzurii statiste. Si Apple practica censura, atat cu privire la programe cu licenta GPL ca asa vor muschii lor (ca GnuGo) cat si stiri:

http://www.aclu.org/blog/free-speech-national-security-technology-and-liberty/apple-drone-strikes-and-limits-censorship

Daca Apple ar da liber la „app store”-uri competitive pe platforma lor, atunci nu i-ar pasa nimanui ca ei discrimineaza la ce aplicatii vor ei sa vanda in magazinul lor. Dar Apple nu lasa nici un fel de concurenta la app-store, intocmai unui dezvoltator imobiliar care construieste un oras, si apoi isi face monopol comercial si face orice vor muschii lui (ia un adaos comercial obscen, cenzureaza lucrurile cu care nu este el de acord, etc). Astfel de monopsonie este ilegala in alte contexte: http://en.wikipedia.org/wiki/Monopsony#Examples

Dar se pare ca libertarienii romani sunt mai degraba corporatisti, si daca este sa aleaga intre drepturile consumatorilor (libertate de expresie, etc) si drepturile corporatiilor, mai degraba aleg dreptul corporatiilor. La fel cum si cu rascoala din 1907, mai degraba tineau cu drepturile latifundiarilor decat cu drepturile taranilor infometati.

In astfel de situatii de abuz de putere, statul poate juca un rol moderator–nu s-ar fi rasculat taranii daca statul le-ar fi facut dreptate, la fel cum nici muncitorii nu ar fi facut greve violente daca statul le-ar fi facut dreptate. In era moderna, sunt mai rare rascoalele violente, dar mult mai deasa pirateria. Nu este o chestie de viata si moarte, dar statul ar putea sa promoveze open standards si concurenta–de exemplu RCS sa ofere „pay per view” orice episod Discovery, cu un adaos comercial de 15%. Atunci Discovery ar vinde episoade cu bucata, sa zicem pe 30 bani, RDS ar mai face 5 bani profit peste asta, si toti amatorii de astfel de programe ar fi multumiti

Radu

Un alt punct cu privire la cuvantul „tiranie”. Guvernul SUA (atat federal, cat si de stat si municipal) nu imi interzice multe lucruri–doar anumite droguri (desi acum o luna 2 state au legalizat marijuana), si unele chestii care oricum tin de „common sense”–sa nu merg cu viteza excesiva, sa nu fac poluare, zgomot excesiv etc. Fiind de bun simt, nu ma deranjeaza. Guvernul SUA nu cenzureaza nimic–pot sa descarc si sa citesc literatura anarhista, fascista, etc. (desi nu sunt amator).

Adevarat, guvernul are taxe si accize–dar pentru asta am servicii si siguranta, asa ca imi convine, si sunt la nivel mic. TVA de 5% in statul in care locuiesc acum, taxa pe venit destul de mica, impozit imobiliar destul de seminificativ dar tolerabil.

Deci cuvantul „tiranie” nu este aplicabil, pentru ca:
1) guvernul e democratic, si daca taxele sunt prea mari oamenii pot oricand alege un partid care sa le taie
2) taxele nu sunt prea mari comparativ cu serviciile guvernamentale (de fapt nici nu acopera serviciile)
3) guvernul nu cenzureaza.

Cum este Apple, comparat cu guvernul SUA?
1) e o corporatie ne-democratica, si scoate des surprize neplacute (precum eliminarea brusca a hartilor Google), dar pe termen lung mana invizibila o face oarecum sa raspunda la dorintele consumatorilor
2) are taxe nejustificat de mari pe tranzactii de pe app store, si nu lasa nici pe consumatori sa foloseasca alt app store (decat cand ii impun guvernele, de exemplu in China)
3) cenzureaza in mod arbitrar aplicatiile care nu ii vin pe chelie, de exemplu GnuGo, Adobe Flash, orice emulator de computer home sau consola de joc.

Deci cuvantul tiranie este justificat

Lucian Davidescu

„Deci cuvantul tiranie este justificat”
Atunci înseamnă că, probabil, de-aia nu cumpăr Apple. Tu de ce cumperi?

ionut

„Dar se pare ca libertarienii romani sunt mai degraba corporatisti,”

Ca de obicei, idiot!

„RCS sa ofere “pay per view” orice episod Discovery, cu un adaos comercial de 15%”

Ai stabilit tu si adaos-ul cu care poa’ sa vanda Discovery!

Eu nu cumpar Apple. Tu te supui de bunavoie (nici nu esti de mirare la cat de idiot esti) „tiraniei” Appple!

Te-a obligat Aplle sa cumperi? Prin legislatie? Daca da, statul e vinovat! Te-a „obligat” s-o faci pentru ca nu ai alta varianta mai buna? Pai atunci eu ti-as tripla pretul in locul lui Apple.

ionut

A 3-a varianta: poti, foarte bine, sa traiesti si fara apple? Daca da, unde-i tirania?

Radu

@ionut
Se pare ca nu ma intelegi, eu nu zic nimic de pretul continutului–este cat vrea proprietarul, e dreptul sau. Dar in situatia in care nu exista concurenta la providerii de cablu, si in majoritatea localitatilor din Romania (precum si in SUA) este un singur provider de cablu, atunci tendinta monopolista esta sa umfle in mod arbitrar adaosul sau. Sau in unele cazuri sa refuze anumite canale, in special daca vrea sa impiedice oamenii sa vizioneze propriile sale canale.

In astfel de situatii, guvernele (nationale sau la nivel local) reglementeaza monopolurile naturale, cerandu-le sa faca „must carry” pentru canale gratuite; si pentru canalele platite, sa ofere consumatorilor optiuni „a la carte” si/sau pay-per-view in loc sa faca doar 2-3 pachete cum vor ei.

E adevarat, oamenii au oricand alternativa pirat, daca cablul nu le ofera Discovery sau Sci-Fi channel etc. Alternativa pirat este rea pentru toti, chiar si utilizatorii care recurg la ea isi pierd timp pe torente si isi sifoneaza demnitatea. Ceea ce propun eu este ca guvernul sa asigure ca RCS nu poate pune bariere arbitrare, in cazurile in care vanzatorul (Discovery etc) si cumparatorul vor sa faca o tranzactie din care ambii sa iasa castigati. Tehnologia exista, in cazurile in care providerul deja are investitii in pay-per-view, sa ofere produsele competitorilor.

„A 3-a varianta: poti, foarte bine, sa traiesti si fara apple? Daca da, unde-i tirania?”
La fel ai fi spus si in 1907, cand taranii mureau de foame pentru ca latifundiarul Fischer a refuzat sa le reinnoiasca contractele, ca daca nu le convine sa se care? Teoretic intr-un contract voluntar, ambele parti sunt egale, si daca una nu e multumita poate sa isi ia jucariile si sa plece. In realitate, sunt multe situatii unde o parte este mult mai slaba decat cealalte, si ajunge sa fie exploatata. Tocmai aici vine rolul guvernului cu protectia muncii, protectia consumatorului, etc.

Pe termen lung, daca oamenii ar fi stiut de dinainte in ce s-ar baga, poate ar putea face alegeri mai bune. Dar la fel cum taranii contasera ca sa li se reinnoiasca contractele cu aceiasi termeni, si lui Fischer i-a venit pe chelie sa ii lase in balta, la fel si cu utilizatorii Apple, care au contat pe anumite aplicatii de pe AppStore, si apoi lui Apple i-a venit pe chelie sa le scoata in mod arbitrar. Eu sunt suparat pe Apple pentru ca a decis in mod arbitrar sa interzica aplicatii care folosesc licenta GPL, precum GnuGo. Daca as avea access legal la alte app-store-uri, atunci nu ar fi treaba mea ce vrea Apple sa intermedieze si ce nu. Dar din moment ce Apple elimina concurenta de app-store-uri,
guvernul trebuie sa intervina.

Sunt si alte situatii in care companiile ahtiate dupa profit storc bani din consumatori, si in care mana invizibila _nu_ gaseste o solutie. De exemplu HP (si urmand exemplul sau, majoritatea producatorilor de printere) vand printerele foarte ieftin, dar apoi storc bani din cartusele inkjet. Si daca oamenii vor sa reumple cartusele, foloseasca cartuse de la competitor, incep sa puna chipuri pe ele ca sa ii oblige pe consumatori sa le umfle lor profiturile in continuare (deja am rude care nu mai pot sa isi reumple cartusele). Nu propun neaparat ca guvernul sa interzica astfel de practica meschina, dar propun ca langa pretul fiecarui cartus sa fie afisat si cate pagini poate tipari (daca 10% din pagina este acoperita de cerneala), si atunci oamenii pot sa ia decizii mai informate. Pentru ca producatorii/vanzatorii altcumva umbla cu ocaua mica si ocaua mare, si obfuscheaza pretul pe termen lung, aratandu-i clientului doar pretul pe termen scurt.

Este acelasi lucru ca si in povestea despre A.I.Cuza cu ocaua mica si ocaua mare. In mod clar, mana invizibila esuase in acel caz, si guvernul Cuza a gasit necesar sa interzica ocaua mica si ocaua mare, si sa impuna un standard etalon, ca sa nu se mai traga tepe cumparatorilor. Esti cumva opus si la standardizare?

Lucian Davidescu

– “tirania Apple” / “revolutie sau rascoala, ca in Romania in 1907″

– Încă o comparaţie de un umor fin, involuntar [video cu ţăranii asupriţi care se calcă în picioare de black friday]

– „Credeam ca era clar ca am scris ca tirania Apple nu este o chestie de viata si moarte”

– “A 3-a varianta: poti, foarte bine, sa traiesti si fara apple? Daca da, unde-i tirania?”

– La fel ai fi spus si in 1907, cand taranii mureau de foame pentru ca latifundiarul Fischer a refuzat sa le reinnoiasca contractele, ca daca nu le convine sa se care?

– Dacă insişti…

Radu

@LD
Tot nu inteleg punctul tau. Da, bineinteles ca oamenii pot trai fara Apple, sau fara Discovery pe cablu. Dar de ce sa sufere consumatorii ca lui Apple ii vine pe chelie sa interzica GnuGo (dupa ce il permisese cateva luni), sau ca lui RDS ii vine pe chelie sa scoata Discovery de tot, in loc sa il treaca din pachetul „bundled” in categoria „premium” sau „pay per view” ? Corporatiile mari au pozitii de cvasi-monopol in anumiti parametrii, si consumatorii fie nu au alternative (legale), fie au alternative foarte incomode–da, pot sa aiba doua telefoane, unul iOS si unul Android, sau pot sa faca jailbreak (si apoi sa spere ca operatorul de telefonie mobila va continua sa permita telefonului sa fie pe retea, ceea ce nu pot fi niciodata siguri), dar nu este mai simplu ca Apple sa permita mai multe app-store-uri pe platforma sa? Asta ar duce la mai multa concurenta. La fel si daca RCS ar oferi „pay per view” orice continut la ce pret vor Discovery etc., si o suprataxa rezonabila (sa zicem 15%) pentru acest servici.

Nu vad ce legatura au promotiile de Black Friday si multimile care se bulucesc. O singura data am fost la asa ceva, acum 3 saptamani, cand erau laptopuri oferite cu $150 bucata (care normal au costa dublu, deci nu era chiar asa afacere), care ma gandeam sa iau cadou de Craciun pentru o ruda. Din pacate era deja coada facuta cand am ajuns in sectia de electronice, si aveau doar 10-12 laptopuri in stoc, asa ca nu am prins. Am gasit destul de multe alte chilipiruri care au fost la jumatate de pret, asa ca a meritat o ora pierduta la coada. Si nu a fost pierduta de tot, ca am mai discutat cu oamenii care faceau coada langa mine, a fost o experienta destul de interesanta. In experienta mea toata lumea a fost civilizata, fara buluceala sau imbranciri, se intrebau politicos unii pe altii daca vroiau sa fie in aceiasi coada, fara sa isi taie calea unul altuia. A fost o oportunitate pentru mine sa interactiunez cu oameni din alte categorii sociale decat cei cu care interactionez de obicei. Ce am remarcat eu, nu doar in acea seara, dar in toti cei 22 de ani de cand locuiesc in SUA, esta ca americanii sunt in general oameni simplii, fara pretentii de parveniti, fara sa fie fuduli sau increzuti.

Sunt uscaturi in toate padurile, precum tembelul care tocmai a ucis aproape 20 de copii de gradinita cu arma semi-automata in SUA. Coincidenta a facut ca in China un tembel similar sa atace cu cutitul copii dintr-o scoala primara cu nici 24 ore inainte, si sa raneasca multi copii, dar care nu cred ca a murit nici unul din ei. Tarile civilizate interzic armele automate sau semi-automate, si sper ca la acest capitol sa devina si SUA mai civilizata. Solutia optima nu este ca fiecare gradinita si scoala primara sa aiba garzi inarmate la intrare, cum propovaduiesc anarho-capitalistii de pe acest forum, ci ca statul sa controleze armele de distrugere in masa (care includ armele automate si semi-automate), si in general si accesul oamenilor bolnavi mintal la arme de foc.

Lucian Davidescu

„Dar de ce sa sufere consumatorii?”

Aşa cum ţi-am spus, eu nu sufăr (poate pentru alte decizii proaste „sufăr”, din vina mea, dar de „suferinţa” apple m-am scutit)

Nici răsculaţii din imagini nu par să sufere prea mult (oricum, nu de tiranie)

Tu? Suferi?

Radu

@LD
Despre ce rasculati vorbesti? Sufera ei din cauza vreunui monopol? In SUA oamenii au magazine sa aleaga, nu le duce tu grija. Dar utilizatorii de iOS nu au acces la alt magazin decat Apple App Store, si asta este rau. Daca Apple ar lasa alti producatori sa faca tablete sau telefoane cu iOS, sau daca macar ar lasa mai multe App Store-uri, nu ar fi problema.

Revenind inapoi la subiectul cu cablu, este un monopol natural in sensul ca in 90% din localitati nu exista nici o competitie la cablu TV (decat satelitul, dar pe satelit nu poti avea selectie similara de pay-per-view din motive tehnologice, asa ca nu este concurenta in acest domeniu). Nimic rau cu monopolurile naturale in sine, care de multe ori sunt inevitabile; doar ca trebuie reglementate de stat ca sa nu abuzeze consumatorii.

Ca si cum ai privatiza metroul–atunci ar fi un monopol natural pe axa nord-sud, si alt monopol natural pe axa est-vest, si daca statul nu le-ar tine in frau ar tripla imediat preturile la metrou. Ca doar nu o sa fie prosti sa zica nu la maximul profit posibil, indiferent daca folosesc acest profit pentru ceva util. Acest profit care poate fi obscen de gras din cauza ca la monopolurile naturale nu poate exista o concurenta prea buna (autobuzele nu sunt o concurenta prea buna la metrou) se numeste renta economica, si este ceva rau.

Chiar fondatorul filozofiei capitalismului Adam Smith a scris in 1776 (coincidental anul independentei SUA) despre aspectele rele ale privatizarii spatiilor care anterior fusesera comune:

http://en.wikipedia.org/wiki/Economic_rent#Classical_factor_rent

„As soon as the land of any country has all become private property, the landlords, like all other men, love to reap where they never sowed, and demand a rent even for its natural produce. The wood of the forest, the grass of the field, and all the natural fruits of the earth, which, when land was in common, cost the labourer only the trouble of gathering them, come, even to him, to have an additional price fixed upon them. He must then pay for the licence to gather them; and must give up to the landlord a portion of what his labour either collects or produces. This portion, or, what comes to the same thing, the price of this portion, constitutes the rent of land ….”
— Adam Smith: The Wealth of Nations[17]

ionut

Idiotel, lasa vrajeala asta cu „monopolul natural” ca folosesti termenii total aiurea. Habar n-ai despre ce vorbesti. „Monopol natural”, da’ reglementat de stat? Nu mai „mesteca” cu atata nonsalanta idioteniile mainstream.

http://mises.ro/635/ – Recenzie: Teoria austriacă postmisesiană a monopolului: Murray Newton Rothbard.

http://mises.org/books/messtudy.pdf – Man, Economy and State.

ionut

„doar ca trebuie [monopolurile] reglementate de stat ca sa nu abuzeze consumatorii.”

Si de unde ma-sa stie statul care-i pretul de monopol de la care consumatorii incep sa fie abuzati?

„Ca si cum ai privatiza metroul–atunci ar fi un monopol natural pe axa nord-sud, si alt monopol natural pe axa est-vest, si daca statul nu le-ar tine in frau ar tripla imediat preturile la metrou.”

De atat esti in stare?

„profit care poate fi obscen de gras”

Bai idiotel, si cam care e nivelul profitului „slab”? Sa atribui profitului (sau pretului) etichete de gras, obscen, nesimtit etc. nu dovedeste decat cat de mult ti-au spalat creierul teoriile neo-marxiste.

Cat despre „concurenta” iarasi esti habarnist, concurenta n-are de aface cu numarul agentilor economici existenti pe piata la un moment dat!

Lucian Davidescu

„Despre ce rasculati vorbesti? Sufera ei din cauza vreunui monopol?”
Celălalt radu, care intră pe contul tău în timp ce dormi, vorbea despre „tirania apple şi microsoft” şi făcea comparaţii ridicole cu răscoala de la 1907.
Dacă comunicaţi vreodată, transmite-i următoarele: statul chiar a intervenit în 1907, exact în maniera previzibilă – a masacrat mii de ţărani, prin împuşcare (sau prin bombardament al satelor cu artileria – inclusiv femei şi copii). După care a dispus distrugerea documentelor şi probelor, pentru impunitate eternă.

Radu

@LD
In 1907 statul a aparat proprietatile mosierilor care tremurau de teama taranilor rasculati. Dogmatismul proprietatii private a impiedicat statul sa vada ca problema cerea alta solutie dacat apararea proprietatii cu arme de foc. Insusi Adam Smith, fondatorul filozofiei capitalismului, cum am mentionat mai sus, a observat ca privatizarea excesiva are aspecte negative (nu ca ar fi rea in sine, dar dusa la extrem este rau); adevaratii capitalisti sunt mai moderati si mai inteligenti decat capitalistii damboviteni din 1907 sau 2012, care nu au auzit de conceptul de moderatie.

Faptul ca nu este vorba de viata si moarte nu inseamna ca este OK cand consumatorii de pe o platforma PC sau de telefonie mobila ajung la cheremul lui Apple sau Microsoft care cand le vin lor pe chelie abuzeaza de puterea lor de cvasi-monopol. Ar vrea si Microsoft sa aiba monopol pe „app store” (si cota obligatorie de 30% pe orice aplicatie, inclusiv tranzactiile ulterioara „in-app transactions”, cum face Apple), dar amenzile anti-trust ii taie pofta, si asta e bine. Legile pentru protectia consumatorului (incluzand aici legislatia anti-trust) isi au rostul lor, si daca un operator de cablu ajunge sa fie unicul operator de cablu TV in majoritatea localitatilor din tara, atunci e clar ca a ajung un cvasi-monopol care trebuie regulat de stat.

Nu e de ajuns sa ii spui unui consumator de cablu TV „daca nu iti convine RCS, ia-ti satelit”, pentru ca satelitul nu are aceleasi capabilitati tehnice (nu ii poate oferi video on-demand high-definition), si multi oameni nu au unde sa isi puna antena satelit (cei de la parterul blocurilor, cu privire doar inspre nord de exemplu). La fel nu poti zice oamenilor cu telefon iPhone ca daca nu le convine, sa se mute pe Android—pentru ca Android nu are aceleasi aplicatii si capabilitati ca iOS. Constrangerea consumatorilor este ceva rau, si actiunile guvernului de a proteja consumatorul sunt bine-venite. La fel cum si actiunile guvernelor (mai putin cel al lui SUA, care nu este lasat de partidul republican sa controleze accesul la arme) de a impiedica bolnavii mintali de la a avea arme semi-automate cu care sa ucida zeci de copii sunt bine-venite, oricat s-ar enerva anarho-capitalistii.

Uite aici un link care le face anarho-capitalistilor sa le stea mintea in loc, pentru ca universul lor mintal pur si simplu nu poate concepe asa ceva:
http://en.wikipedia.org/wiki/Vendor_lock-in
In economics, vendor lock-in, also known as proprietary lock-in or customer lock-in, makes a customer dependent on a vendor for products and services, unable to use another vendor without substantial switching costs. Lock-in costs which create barriers to market entry may result in antitrust action against a monopoly.

Acelasi articol mentioneaza cum inainte de 1969, IBM facea bundling la software si hardware, ceea ce a impiedicat industria software sa se dezvolte, si facand tot software-ul proprietar, facea cel mai tare „vendor lock-in” posibil. Doar procesul anti-trust inceput de guvernul federal a facut IBM sa faca unbundling, ceea ce a condus direct la dezvoltarea industria software (de aia a subcontractat IBM systemul de operare PC in 1981, si tot de aia i-au permis si lui Bill Gates sa isi rezerve drepturile sa vinda MS-DOS si altora). Concurenta in ecosystemul PC a dus la scaderea foarte mare a preturilor si beneficii imense intregii omeniri, dar asta nu s-ar fi intamplat fara procesul anti-trust inceput impotriva lui IBM in 1969. La fel si alte lucruri care au dus la scaderea enorma a preturilor–actiunile anti-trust impotriva lui Intel au fortat pe Intel sa lase pe AMD si alti sa faca microprocesoare x86. Daca guvernul nu ar fi intervenit, preturile ar fi ramas mult mai mari (cum si Apple era mult mai scump inainte de a trece la platforma x86). Deci este evident ca actiunile anti-trust sparg monopolurile, lasa competitia sa apara, si asta duce la preturi mult mai mici pentru consumatori.

Cum se aplica asta in Romania? Romania nu are producatori mari de software si cu atat mai putin de hardware, dar se aplica la chestii de infrastructura. Pericolul este ca RCS in momentul in care isi distruge toata competitia (nu stiu cat de aproape este de acest punct), poate incepe lejer sa dubleze preturile (la fel cum daca s-ar privatiza metroul, s-ar dubla preturile). Asta s-a intamplat cu cablul TV in SUA–in 1990, cand am emigrat in SUA, piata de cablu TV era foarte fragmentata, si preturile mici; un pachet de cablu standard de 40 canale costa doar $20 (inclusiv taxele). Acum compania Comcast a ajuns sa domine majoritatea regiunilor din SUA, fiind singurul operator de cablu. A facut ca pretul pentru un pachet standard sa se tripleze, crescand mult mai repede decat inflatia in ultimii 22 de ani, si avand un profit obscen de 10 miliarde pe an. Daca ar exista concurenta, profitul ar fi mult mai mic. Ar tot intra competitori pe piata, dornici sa ofere acelasi serviciu cu profit mult mai mic, pana cand nu ar mai ramane profit mare pentru nici unul. Dar asta nu se intampla cu infrastructura, din motive inerente.

Lucian Davidescu

„Dogmatismul proprietatii private”
O prostie! Răscoala a venit între două exproprieri masive în favoarea ţăranilor, aflate la doar jumătate de secol distanţă una de alta. Răsturnările în aşa scurt timp nu vin nici din „dogmatismul” proprietăţii, nici al justiţiei sociale, ci din calcul cinic în stare pură. La 1907 statul nu avea nevoie de carne de tun pentru războaie, aşa că şi-a permis să apere interesul „cui dă mai mult”.
După exact aceleaşi principii funcţionează şi mafia – când e încolţită, îşi descoperă „misiunea socială”. Când e lăsată în pace, îşi ia libertatea să te taxeze „pentru protecţie” până la punctul în care te împuşcă în casa ta.

Lucian Davidescu

„profit obscen de 10 miliarde pe an. Daca ar exista concurenta, profitul ar fi mult mai mic. Ar tot intra competitori pe piata, dornici sa ofere acelasi serviciu cu profit mult mai mic, pana cand nu ar mai ramane profit mare pentru nici unul. Dar asta nu se intampla cu infrastructura, din motive inerente”

Asta se întâmplă doar în ţările mai înapoiate, unde n-a ajuns încă DTH… 😛

Radu

@LD
Nu am idee ce este DTH.

Cu privire la rascoala din 1907, nu stiu mare lucru:
http://en.wikipedia.org/wiki/1907_Romanian_Peasants'_Revolt este ceva mai scurta si http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83scoala_%C8%9A%C4%83r%C4%83neasc%C4%83_din_1907 mai lunga
Citind ambele (in caz ca bau-baul comunist a contaminat vreuna din versiuni, sa vad daca este si alt punct de vedere), vad aceleasi 2 motive:

1) inechitate sociala: in care latifundiarii aveau 75% din terenul arabil din Moldova de nord, si aceasta putere cvasi-monopolistica le-a permis sa dubleze preturile, si sa suga precum lipitorile tot profitul din anii anteriori imbelsugati (deci saracii tarani sa nu se aleaga cu nici un castig din asta, sa fie tinuti tot la limita supravietuirii):

Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, în anii în care recoltele au fost îmbelşugate (între 1902 şi 1905), moşierii au crescut arenzile foarte mult astfel încât nemulţumirea ţăranilor a crescut şi ea ducând în cele din urmă, în martie 1907, la răscoală. El arată că tulburările au început „în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendaşii erau puternici”, şi spune că numai trustul fraţilor Fischer, care deţinea moşii şi păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafaţa unui judeţ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei judeţe din Moldova (aşa-numita „Fischerland”)

2) wikipedia in engleza mentioneaza si faptul ca inechitatea sociala din Romania (faptul ca 90% din populatie ajunsese sa aiba mai putin de 1% din bogatie) condusese la anti-semitism, datorita faptului ca boierii (Sturza de exemplu) stateau bine mersi la Vienna ca niste paraziti, si arendasii cu care taranii trebuiau sa faca contractele erau capitalisti evrei. Si atunci propaganda anti-semita deflecta ura taranilor, in loc sa fie impotriva boierilor paraziti care nu faceau nimic, sa fie impotriva arendasilor, si impotriva evreilor in general.

Deci rascoala din 1907 nu are nimic de a face cu reformele agrare. Cauza ei este evidenta–cauza a fost faptul ca o mana de boieri ajunsese sa aiba control cvasi-monopolist a asupra 75% din pamantul arabil din nordul Moldovei. si a folosit aceasta putere de monopol ca sa stoarca totul din tarani.

Ce nevoie avea statul in 1907 de „carne de tun”? Mie mi se pare o abureala anarho-capitalista, plus ca statul nici nu a cauzat problema, chiar daca pentru anarho-capitalisti statul este bau-baul esential. Singurul mod in care s-a implicat statul este ca a aparat proprietatea latifundiarilor; dar daca nu era stat, latifundiarii isi puteau angaja militii private cu mitraliere, si ar fi omorat si mai multi tarani ca sa isi apere parazitismul, fii tu sigur. Taranii erau asa saraci si exploatati incat nu aveau bani sa isi cumpere arme de foc, deci intr-un sistem anarho-capitalist tot exploatati ramaneau.

Rascoala violenta nu a fost ceva cauzat de bau-baul statist, a fost o disputa intre parti private–proprietarii privati parazitari, si muncitorii exploatati. Trecusera 30 de ani de la razboiul de independenta, si era inainte cu aproape un deceniu de intrarea Romaniei in WWI. Chestia cu „carnea de tun” este doar o terorie conspirationalista care vrea sa deflecteze atentia de la adevarata cauza, injustitia sociala care ii infometase pe tarani, in ciuda recoltelor imbelsugate si profiturilor obscene ale arendasilor si latifundiarilor.

Care ar fi solutia la injustitia sociala? Sunt doua solutii istorice pentru a dezamorsa bomba concentrarii excesive a bogatiei (si terenurilor etc):
1) Solutia fortata: jubileu, cum faceau evreii in antichitate–o data la 49 de ani, toate pamanturile taranilor (care ei le vandusera intre timp) treceau inapoi la familiile care le detinusera din vremuri stravechi. Mai recent au fost reforme agrare, dar cum s-a observat repetat, acestea reduc inegalitatea 2-3 generatii, dupa care latifundiarii pun mana pe majoritatea terenurilor. Deci aceasta solutie are dezavantajul ca nu este o solutie permanenta, si de fiecare data cand este aplicata face distorsiuni in piata.
2) Solutia treptata si permanenta–taxarea pamantului, cum se face in toate tarile civilizate. Cel mai echitabil mod de a impozita terenul agricol este o taxa uniforma (pe teren arabil), dar cu exceptarea unei anumite suprafete, de exemplu primele 10 hectare pentru fiecare proprietar sa nu fie taxate. Asta ar incuraja fermierii mici sa isi tina terenul (netaxat) decat sa il vanda latifundiarilor (unde ar fi taxat).

Bineinteles, cu solutia #2, fermierii mici se pot asocia daca vor, sa isi faca cooperative agricole pentru lucruri care aduc beneficii de economie de scara–hambare eficiente, tractoare, sisteme de irigatii, etc. Sau daca sunt pasivi (sa zicem ca sunt batrani si copiii lor le-au plecat in lumea larga), pot sa inchirieze terenul lor altora ca sa il lucreze. Dar bogatia (proprietatea terenurilor) nu se va concentra, si atunci se va evita problema de acum 1 secol.

Acelasi principiu este bun pentru bogatie in general, nu doar pentru terenuri–in momentul in care cei mai bogati 5% din populatie ajung sa aiba 80-90% din bogatie, restul populatiei isi pierde puterea de cumparare, ceea ce conduce nu doar la deprivare si suferinta individuala , ci la o depresie economica profunda, care sa dureze 1-2 decenii. S-a vazut asta in Marea Depresie din anii 30, se vede asta si in criza mondiala de azi. Faptul ca 90% din populatie a ajuns sa fie creditoare a mascat problema timp de un deceniu, dar criza nu se va termina pana cand nu se va reforma sistemul de taxare, ca sa fie mai progresiv si sa descurajeze concentrarea excesiva a bogatiei.

Anarho-capitalismul nu are nici o solutie la problema concentrarii excesive a bogatiei–si mai devreme sau mai tarziu, aceasta problema duce la exploatarea saracilor de catre bogati, si cand exploatarea ajunge de nesuportat, la rascoale si revolutii violente.

Lucian Davidescu

„Nu am idee ce este DTH.”
Bu-hahaha, asta am spus şi eu, că n-ai, dar acum văd şi de ce: pentru că articolul wiki e la rândul lui rămas în urmă cu tehnologia. Asta e, caută şi prin alte părţi. Îţi dau un hint… DTH este ieşirea ta din tiranie.

„Chestia cu “carnea de tun” este doar o terorie conspirationalista”
Chiar şi pe wikipedia cred că vei găsi că împroprietărirea din 1864 a fost urmarea (târzie) a revoluţiei de la 1848 şi o chestie necesară pentru cafteala care avea să vină, cu turcii, că nu puteai să faci armată cu şerbi. Iar împroprietărirea din 1921 a fost promisă chiar pe front, în 1917.

„Cu privire la rascoala din 1907, nu stiu mare lucru”
E un început bun. Întrebarea la care merită să cauţi un răspuns este ce s-a întâmplat între cele două împroprietăriri şi de ce. Dar pentru asta trebuie să citeşti ceva mai mult şi să scrii ceva mai puţin. Dacă nu ştii la ce să renunţi, un candidat bun ar fi adversarul imaginar pe care îl combaţi sau asocierea caraghioasă dintre răscoală şi „tirania Apple”

Radu

@LD
„Îţi dau un hint… DTH este ieşirea ta din tiranie.”
Cautand pe google, vad http://ro.wikipedia.org/wiki/DTH_Television_Grup. Inseamna ca orice ar face RCS, consumatorii pot folosi DTH? Am cateva intrebari:
1) cum procedeaza cineva care inchiriaza un apartament la parter, cu balconul spre nord? Poate un satelit orientat spre nord sa prinda semnalul DTH?
2) wikipedia zice „În mai 2010, compania a intrat în faliment[8]. În decembrie 2010, DTH mai avea 97.500 de clienţi[8]. În martie 2011, activele şi baza de clienţi ale companiei au fost preluate de Romtelecom[8].” Deci asta inseamna ca clientii sunt fortati sa faca bundling cu abonament Romtelecom?

„Chiar şi pe wikipedia cred că vei găsi că împroprietărirea din 1864 a fost urmarea (târzie) a revoluţiei de la 1848 şi o chestie necesară pentru cafteala care avea să vină, cu turc”

Deci dupa dogma anarho-capitalista, singurul motiv pentru reforma agrara, reforma educationale (4 clase obligatorii si gratuite), si standardizarea facuta de Cuza (cand a interzis smechereala anarho-capitalistilor dambivoteni cu ocaua mica si ocaua mare) a fost ca vroia sa faca razboi cu turcii? Cam grandomana dogma asta… Eu cred ca 99% din romani iau partea lui Cuza, si nu partea anarho-capitalistilor cu ocaua mica si ocaua mare, si carora le convenea sa tina 80% din poporul roman analfabet, exploatat, si flamand. Daca ce a facut Cuza a fost bau-bau-ul statist, atunci a fost bine-venit, i-a scapat pe oameni de exploatare si de tepe anarho-capitaliste.

„Iar împroprietărirea din 1921 a fost promisă chiar pe front, în 1917.”
Deci cu ce ii incalzea asta pe taranii exploatati din 1907 de catre latifundiarii paraziti care detineau aproape tot terenul arabil din nordul Moldovei?

Nu este o diferenta categorica intre un exemplu de exploatare cvasi-monopolista intre ce facea trustul Fischer in 1907 si ce au facut ulterior in secolul 20 conglomeratile corporatiste din Vest, in exemplele date din http://en.wikipedia.org/wiki/Vendor_lock-in Faptul ca primul caz a dus la infometare si rascoala violenta este doar pentru ca Romania era o tara primitiva acum 100 de ani. Exploatarea este mai subtila acum, nu moare nimeni de foame daca Apple interzice GnuGo, sau daca Apple forteaza operatorii mobili sa nu mai accepte telefoane cu jailbreak, dar tot exploatare este. Cu orice ocazie in care statul nu o impiedica, corporatiile dau tepe, vor stoarce consumatorii cat le permite piata. Si in anumite cazuri piata le permite foarte mult, de exemplu ar permite dublarea sau chiar triplarea preturilor la metrou in Bucuresti, daca un smecheras anarho-capitalist ar pune mana pe el. Exact la fel cum trustul Fischer a dublat arendele in 1905, dupa o recolta mai buna, din cauza ca avea cvasi-monopol pe terenul agricol.

Lucian Davidescu

„wikipedia zice”
Păi ţi-am zis să mai laşi wikipedia. DTH e o tehnologie, nu o firmă. În România sunt trei operatori, cu totul au fost cinci în ultimii 7 ani dar s-au mai cernut. Antena se poate pune bine-mersi pe bloc. În care bloc, oricum sunt în general doi operatori de cablu clasic (de multe ori chiar trei). Monopolul e doar în capul tău.

„singurul motiv”
Dar dacă eu ţi-am dat două exemple (revoluţie, aspiraţie la independenţă), ca să ai un punct de pornire în cercetarea ta, iar tu din start le reduci la „singurul motiv”, şi ăla aiurea-n tramvai, cred că ai început prost. Iar „dogma anarho-capitalista” e doar în capul tău.

„trustul Fischer a dublat arendele”
Nu că ar avea mare relevanţă, dar se pare că nu ai priceput foarte bine ce-ai citit. Fischer era arendaş, prin urmare PLĂTEA arendă, deci de ce vârfu’ dealului ar fi dublat-o? Ţi-am mai zis, încearcă să citeşti mai mult decât scrii, dacă nu poţi cantitativ – măcar ca timp.

„cu ce ii incalzea asta pe taranii exploatati”. Nu îi încălzea, nu avea cum şi n-a susţinut nimeni aşa ceva. Era vorba de duplicitatea politrucilor, care se dau „cu poporul” când sunt vulnerabili şi „cu cine dă mai mult” în rest. Obsesia asta cu încălzirea e doar în capul tău.

bf

„Exploatarea este mai subtila acum”
Mda, acum se exploatează omu cu mâna lui.

Radu

@LD
„Antena se poate pune bine-mersi pe bloc. În care bloc, oricum sunt în general doi operatori de cablu clasic (de multe ori chiar trei). Monopolul e doar în capul tău.”

Esti 100% sigur ca toate aceste 3 conditii (care sunt necesare pentru o competitie in adevaratul sens al cuvantului, in care toti consumatorii sa poata alege) se intrunesc?

1) oricine vrea (chiar si un chirias care nu e proprietar) isi poate pune antena pe terasa blocului in care locuieste?
2) tehnologia DTH poate produce video on demand fara folosirea liniilor telefonice Romtelecom (care in majoritatea satelor din Romania, fie nu sunt instalate deloc, fie daca sunt instalate nu pot permite bandwidth necesar pentru transmisie de mai multe stream-uri on demand si high def)?
3) in majoritatea localitatilor din Romania (nu stiu cate mii de sate sunt in Romania) exista cel putin 2 operatori de cablu clasic, care nu fac coluzie pentru ridicarea pretului? Eu tare m-as mira, pentru ca in majoritatea localitatilor din SUA (socotindu-le si pe cele mici), nu exista decat un singur operator de cablu clasic.

„Fischer era arendaş, prin urmare PLĂTEA arendă, deci de ce vârfu’ dealului ar fi dublat-o? ”
Asta nu are nici un sens, e ca si cum ai zice ca pentru ca fanariotii isi cumparau tronurile, ei nu puteau exploata Tarile Romanesti, cand istoria arata clar cum Tarile Romanesti au fost exploatate la sange mai bine de un secol. Doar pentru ca Y este exploatat de X, nu inseamna ca Y nu poate exploata pe Z.

In mod evident, Fischer exploata pe taranii de pe mosii, pentru acelasi motiv care domnii fanarioti care isi cumparau tronul pe 1-2 ani cu cateva kg. de aur date Portii, apoi jupuiau Tarile Romanesti, dublau darile, exploatand la maxim „resursele umane” (termenul in sine se refera la oameni de parca ar fi o turma de vite) ca sa maximizeze profitul pe termen scurt, indiferent daca distrugeau vietile oamenilor pe termen lung. Avand monopol pe 75% din terenul arabil, Fischer stia ca taranii nu aveau de ales.

Fischer a vrut sa isi insuseasca in miselesc (sau in mod anarho-capitalist, daca nu iti place cuvantul miselesc) cat de mult posibil din belsugul produs de recoltele profit din anii anteriori (1902 si 1905), chiar cu pretul flamanzirii taranilor care produceau recoltele. Asa cel putin scrie istoricul Giurescu. Sau era si Giulescu comunist?

E ciudat ca aperi boierii care huzureau la Viena si agentii lor care ii storceau la sange pe taranii deposedati de pamanturi, si ca zici ca vina apartine statului, al carui rol a fost doar in apararea proprietatii private (daca nu era statul, putea Fischer sau boerii sa angajeze paznici privati cu mitraliere si bazooci). In mod evident, principui proprietatii private sacrosancte a fost dus prea departe in 1907.

Lucian Davidescu

@Radu
„Esti 100% sigur”
Păi eu nu spun ce-am visat azi noapte, ca alţii. De altfel, în România e şi cel mai ieftin cablu din UE, undeva pe la $15. Şi tot n-ai aflat ce e DTH şi cum funcţionează, mai caută. (hint – n-are nici o legătură cu linia terestră)

„Eu tare m-as mira, pentru ca in majoritatea localitatilor din SUA (socotindu-le si pe cele mici), nu exista decat un singur operator de cablu clasic”
Mirarea ta nu schimbă absolut nimic. Probabil te miri şi de ideea că piaţa poate fi competitivă chiar şi cu un singur operator, condiţia fiind să nu existe bariere de intrare.

„Asta nu are nici un sens”
Nu are nici un sens pentru cine nu înţelege ce citeşte.
Pământul aparţinea boierilor, care îl dădeau arendaşilor. În schimb, arendaşii PLĂTEAU arendă boierilor.
Chestia pe care ai spus-o, că arendaşul „a dublat arendele”, arată că n-ai priceput faptele brute. Pretenţia de-a trece la raţionamente şi concluzii devine caraghioasă.

Radu

@LD
„condiţia fiind să nu existe bariere de intrare”
Poate sa nu existe bariere artificiale, dar pot fi bariere naturale. De exemplu cu liniile de metrou–daca Bucuresti nu isi dubleaza populatia, nu are rost sa fie decat o singura line pe traseul M2. Daca un competitor ar fi dispus sa plateasca sute de milioane de euro sa faca un traseu paralel, nu ar renta. Asta inseamna ca operatorul M2, daca ar fi privat, ar putea cu nerusinare sa dubleze pretul (ca tot ar circula destui oameni cu metroul), si numai daca ar fi risc de concurenta ar scade pretul.

„Pământul aparţinea boierilor, care îl dădeau arendaşilor. În schimb, arendaşii PLĂTEAU arendă boierilor.”

Deci asta, dupa logica ta, inseamna ca boierii aveau dreptul sa traga cu mitraliera in taranii exploatati care se duceau sa protesteze de foame la conace, si treceau gardul boierilor? Stiu ca nu esti de acord cu faptul ca boierii (si arendasii intermediari care sugeau tot profitul) au apelat la protectia statului, dar se pare ca esti comod cu dorinta lor de a secera taranii cu mitraliera.

Nu am scos eu din burta ca arendasul a umflat arendele, asta este evidenta istorica indisputabila–in anii de belsug, cand taranii in sfarsit apucasera o recolta care sa fie mai mult decat limita supravietuirii, in loc sa fie lasati sa puna ceva economii deoparte pentru zile negre, tot surplusul acelui belsug a fost capturat de boieri si arendasi (ca cel cu „Fischerland” care pusese mana pe 75% din terenul arabil), in mod parazitaro-capitalistic. Faptul ca zero la suta din belsug s-a dus la taranii care munceau pamantul e strigator la cer. Anarho-capitalistii se incapataneaza sa tina partea boierilor si arendasilor paraziti, in loc de cea a taranilor exploatati, arata cat de inumana este acea ideologie.

Lucian Davidescu

„Poate sa nu existe bariere artificiale, dar pot fi bariere naturale”
Sigur că se poate, pentru asta există proprietatea publică, aia legitimă. Aici intră, de exemplu ,subsolul, pe unde se sapă metroul, dar şi apa, aerul, fraerul. La fel şi solul, zic eu (ceea ce probabil că m-ar descalifica la un examen de anarho-capitalism).
Ecosistemul Apple nu prea intră (tot părerea mea, căci sunt şi unii care cred că dacă ai făcut o chestie mişto ea nu-ţi mai aparţine. E greu să-i contrazici, că ai văzut mai sus: sunt mulţi şi violenţi).
Metroul e o chestie nuanţată: trebuie să folosească resursa publică, deci poate fi supus din start unor termene şi condiţii, i.e. poţi să stabileşti de la început obligaţiile de preţ, după care să vezi ce redevenţă mai e dispus constructorul să-ţi plătească. Ăsta este intervenţionism legitim, nu ce propui tu – „bait and switch” – adică să laşi omu să facă cum crede că e mai bine şi după aia să-i dai în cap cu „reglementarea”

„Deci asta, dupa logica ta, inseamna”
…exact ce am spus: „Nu că ar avea mare relevanţă, dar se pare că nu ai priceput foarte bine ce-ai citit”

„Nu am scos eu din burta ca arendasul a umflat arendele”
Ba exact de acolo ai scos-o, de vreme ce arendaşul plăteşte arenda (uau!). Sau nu ştii diferenţa dintre A LUA şi A DA?

Radu

@LD
“Nu am scos eu din burta ca arendasul a umflat arendele”
„Ba exact de acolo ai scos-o, de vreme ce arendaşul plăteşte arenda (uau!). Sau nu ştii diferenţa dintre A LUA şi A DA?”

E de inteles cand oameni mureau de foame in vremuri de seceta sau de molima (de exemplu cand s-a stricat recolta de cartofi si un sfert din populatia Irlandei a murit de foame sau a fost fortata sa plece in pribegie http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Famine_(Ireland) ). Dar ce a fost obscen in 1907 a fost ca recolta NU fusese compromisa. Dimpotriva, recolta fusese record in 2 din ultimii 5 ani. Dar lacomia obscena a parazitilor (latifundiarii + Fischer), a facut ca taranii sa flamanzeasca, si din disperare sa recurga la gesturi extreme.

Daca ai alta explicatie in loc de lacomia obscena a parazitilor care huruzeau in Viena, explica-mi tu de ce flamanzeau taranii in vremuri de belsug.

„Metroul e o chestie nuanţată”
Ma bucur ca suntem de acord cu asta. La fel cu canalizarea si reteaua de apa potabila. De fapt mai multe chestii sunt nuantate, nu doar cele care implica subsolul–in mod teoretic o tara poate sa aiba paispe retele de distributie de curent si de gaze, dar in mod economic nu ar fi fezabil asa ceva. Deci chiar daca nu sunt subterane, astfel de retele de curent si de gaze trebuie reglementate ca sa nu faca discriminare impotriva unor furnizori. De exemplu daca Gazprom-ul lui Putin pune mana pe Distrigaz, ai fi de acord ca sa faca apoi discriminare impotriva producatorilor autohtoni de biogaz, sau impotriva importurilor de gaz lichefiat din Azerbadjan? Gazprom-ul lui Putin isi permite usor sa puna mana pe conducte, si apoi sa spuna competitorilor ca daca vor sa vanda romanilor, sa isi faca ei retelele lor de conducte. Eu cred ca asa ceva ar trebui sa fie interzis de stat.

In zonele in care exista http://en.wikipedia.org/wiki/Perfect_competition statul nu are de ce sa se bage, decat daca este poluare sau alte externalitati similare. Insa sunt zone in care o firma are pozitii dominante, si poate face presiuni asupra altora; de exemplu daca Apple face presiuni asupra operatorilor mobili sa interzica accesul in retea telefoanelor cu jail-break, crezi ca este cinstit asta? Cel mai bine pentru consumator ar fi ca sa fie liberi sa aleaga ce app-store sa foloseasca.

http://en.wikipedia.org/wiki/Vendor_lock-in#Apple_Inc. si

Lucian Davidescu

„Daca ai alta explicatie”
Chiar dacă aş vrea, nu pot să am „altă explicaţie”, pentru că afirmaţia ta falsă şi absurdă nu-i explicaţie la nimic. Doar un semn că te-apuci să comentezi fapte pe care nu le-ai priceput prea bine. După ce depăşeşti dilema cu cine plătea şi cine încasa arenda, mai vedem.

„Ma bucur ca suntem de acord”
Te bucuri degeaba, că nu pari să fi înţeles ce-am zis. Nu suntem de acord deloc. Eu sunt pentru „reglementarea” ex-ante, contractuală, fundamentată pe proprietate (fie şi publică), pe când tu eşti adeptul reglementării ex-post, discreţionară, fundamentată pe forţă.

Radu

@LD
” Eu sunt pentru “reglementarea” ex-ante, contractuală, fundamentată pe proprietate (fie şi publică), pe când tu eşti adeptul reglementării ex-post, discreţionară, fundamentată pe forţă.”
Nu sunt adeptul reglementari ex-post, de unde scoti asta? Eu sunt adeptul reglementarii ex-ante, pe criterii clare de la bun inceput, a oricarei corporatii are tendinte de contrangere a consumatorilor prin puterea de monopol sau cvasi-monopol (gen http://en.wikipedia.org/wiki/Vendor_lock-in#Apple_Inc. si ) dar in domeniile unde exista http://en.wikipedia.org/wiki/Perfect_competition sunt pentru piata libera.

Ia spune tu, daca Gazpromul lui Putin ofera dublu pe Distrigaz cat ar oferi orice alt competitor, ar fi de acord ca statul roman sa privatizeze Distrigaz pe oferta maxima? Si sa ii dea complet control lui Putin pe aceasta infrastructura cheie, ca sa se poata juca el cu robinetul cum vrea? Anarho-capitalistii ar fi fericiti sa se privatizeze tot strict pe criteriul maximizarii profitului, si pretind ca oricand pot apare paispe retele paralele de distributie de gaze. Esti de partea acestor anarho-capitalisti?

” După ce depăşeşti dilema cu cine plătea şi cine încasa arenda, ”
Nu este nici o dilema, Fischer platea o arenda la latifundiarii paraziti, si apoi incasa la randul lui arende duble de la taranii exploatati. La fel cum exploatatorii fanarioti duceau un sac de aur la Poarta Sublima pentru a inchiria scaunul de domnie 1-2 ani, si apoi exploatau la sange tara, ca sa scoata sapte saci de aur din ea. Era un sistem parazitar si exploatator, evidenta fiind ca Fischer a pus mana pe 75% din terenul arabil din Moldova de nord. Faptul ca o mica parte din profitul lui obscen era virat latifundiarilor paraziti nu il absolva de vina. Da, poti sa zici ca isi batea capul cu taranii recalcitranti, deci facea un serviciu latifundiarilor comozi tolaniti in Viena, la fel cum si fanariotii faceau un serviciu sultanului. Mare branza anarho-capitalista (se vede ca este anarho-capitalista din moment ce toti anarho-capitalistii de pe forum fac front comun cu parazitii din 1907).

Lucian Davidescu

Ca la radio erevan: „E adevărat că tovarăşului Ivan Ivanovici Ivanov i s-a dat o maşină? E adevărat, dar nu era o maşină ci o bicicletă şi nu i s-a dat ci i s-a luat.
Arendaşii plăteau arendă boierilor şi încasau de la ţărani „rentă în muncă”. Fischer n-a dublat-o, ci şi-a încălcat promisiunea de-a o reduce.
E bine însă că ai început să mai citeşti. Deocamdată, concluziile tot aiurea-n tramvai sunt. Situaţia a fost conservată iar răscoala a fost reprimată de un STAT corupt şi clientelar. „Anarho-capitalismul” e doar un coşmar din capul tău.

„daca Gazpromul lui Putin ofera dublu pe Distrigaz cat ar oferi orice alt competitor, ar fi de acord ca statul roman sa privatizeze Distrigaz pe oferta maxima?” Nu! Pentru că Distrigaz nu mai aparţine statului român de ceva ani.

„Nu sunt adeptul reglementari ex-post, de unde scoti asta?”
Din exemplele pe care le tot dai. Cum era ăla că dacă o asociaţie de proprietari are în statut chestii care nu-ţi convin ţie (deşi le ştiai), trebuie să vină statul şi să le schimbe.

Radu

Ca sa corectez ce am scris–parazitii din 1907 evident ca nu erau anarho-capitalisti puri, pentru ca au cerut ajutorul statului cu mitralierea taranilor. Daca erau pur anarho-capitalisti, ar fi subcontractat mitralierea taranilor mercenarilor privati (la randul lor anarho-capitalisti intreprinzatori cu SRL-urile lor). Atunci ar fi fost canonizati drept sfinti anarho-capitalisti de catre Murray Rothbard (si cei care ar fi murit in lupte drept martiri ai evangheliei anarho-capitaliste), ca au aparat „doctrina castelului”, care zice ca daca cineva iti calca proprietatea si se uita chioras la tine, poti sa il mitraliezi imediat, indiferent daca este inarmat sau nu. Si nu doar daca proprietarul se simte amenintat personal, ci chiar pentru gainarii oricat de minore–chiar am citit asta acum un an pe forum, oferita de un anarho-capitalist nervos ca solutie pentru problema furtului din Romania. Tot pe acest forum am citit de la mai multi anarho-capitalisti ca statul nu ar trebui sa aiba nici un control la mitraliere, lansatoare de grenade, si alte arme care pot macelari multimi de oameni care ar incalca proprietatea privata a cuiva.

Pe forumuri americane am citit acum 24 de ore de la anarho-capitalisti americani ca guvernul nu are nici un drept sa ingradeasca comertul cu arme semi-automate (cum propun acum Democratii din Congress). Chiar si un Congressman anarho-neandertaliano-capitalist din Texas a zis ca directoarea de scoala primara unde au fost macelariti cei 20 de copii inocenti a fost de vina, ca nu a avut o mitraliera militara de tip M4 sub catedra cu care sa poata apara copiii:
http://politicalticker.blogs.cnn.com/2012/12/16/texas-congressman-principal-should-have-been-armed-for-self-defense/

Nu e de mirare ca in ciuda economiei in criza Obama a fost reales acum o luna, extremismul anarho-capitalist ideologic al Republicanilor este repulsiv.

Revenind la 1907. Evident, taranii calcau proprietatea latifundiarilor (ca practic toata Moldova de nord, inclusiv satele in care locuiau taranii, apartinea de mosiile lor), si se uitau chioras la conace, bagand spaima in Fischer (de a fugit saracutul de el pana la Cernauti, mirandu-se tot drumul de unde si pana unde cu ura taranilor pentru el, cand el se credea un benefactor al taranilor si nicidecum un exploatator). Deci dupa ideologia lui Murray Rothbard, taranii nemultumiti de contractele oferite de Fischer erau adevaratii agresori, si mitralierea lor era justificata ca aparare a proprietatii private. Taranii trebuiau sa faca ciocul mic si sa stea la locul lor (ceea ce nu includea toate satele–multe tineau parte de mosii, daca boierilor le venea pe chelie sa nu mai reinnoiasca contractele, si ii somau sa evacueze satele in 24 de ore, trebuiau sa se supuna proprietatii private sacrosancte), nu-i asa? In mod teoretic anarho-capitalistii de azi se cred mai luminati la cerebel decat anarho-capitalistii de acum 100 de ani; in mod practic sunt la fel de lacomi si miopi, cu nimic mai inteligenti ca cei din trecut.

Tot astept sa vad macar un cuvant rostit de anarho-capitalisti impotriva exploatatorilor capitalisti privati din 1907, dar astept degeaba, pana acum singura pozitie care am vazut-o a fost plansul de mila a saracutului de Fischer, cel vesnic neinteles de catre taranii agresori. Din cauza extremismului acestei ideologii inumane, 99% din oamenii din tarile civilizate nu sunt anarho-capitalisti, si nici nu o sa fie vreodata. In teorie proprietatea privata e buna, in practica cand este dusa la extrem si fara nici o reglementare de la stat, este rea si duce la o concentrare din ce in ce mai mare a bogatiei, si in momentul in care concentrarea ajunge extrema, rabufneste in revolutii.

Radu

@LD
Daca Fischer nu a crescut „renta in munca”, de ce flamanzeau taranii? De ce nu faceau ciocul mic si nu erau recunoscatori lui, marelui benefactor? Ce ingrati erau !

“daca Gazpromul lui Putin ofera dublu pe Distrigaz cat ar oferi orice alt competitor, ar fi de acord ca statul roman sa privatizeze Distrigaz pe oferta maxima?” Nu! Pentru că Distrigaz nu mai aparţine statului român de ceva ani.

OK atunci, daca proprietarul privat al lui Distrigaz ar fi multumit de oferta lui Putin si i-ar vinde totul lui Putin, ar avea statul roman (sau poporul roman prin referendum) vreun drept sa blocheze tranzactia, daca ar socoti-o ca ar strica bunului comun? In tarile civilizate guvernul poate bloca tranzactii care afecteaza interese strategice–de exemplu guvernul SUA a blocat acum 7-8 ani oferta unei companii chinezesti de a cumpara o companie de petrol americana, care nici macar nu era printre primele 5 (ci a 6-a sau 7-a ca marime). Deci in mod evident guvernul SUA este prea statist pentru tine.

Cum ar fi ideal pentru tine–proprietarul Distrigaz sa faca ce vrea cu el, si daca ii vine pe chelie sa il vanda unui oligarh rus nu ai avea nimic impotriva? Este o intrebare potrivita, pentru ca este un scenariu foarte probabil in urmatorii cativa ani, cand e bine stiut cat de mult ii place lui Putin sa se joace cu robinetul, facand presiuni asupra distribuitorilor si consumatorilor de gaze. Dar in parerea anarho-capitalistilor, la fel cum Apple e liber sa faca presiuni asupra operatorilor mobili (ca sa interzica accesul pe retea al telefoanelor cu jailbreak), la fel orice companie ruseasca (fie a lui Putin direct, fie a unui oligarh apropriat lui) poate oferi cat vrea ca sa cumpere Distrigaz, si guvernul roman nu are dreptul sa reglementeze nimic. Pentru ca in universul anarho-capitalist oricine e liber sa faca retele paralele de distributie de gaz.

Lucian Davidescu

„Daca Fischer nu a crescut “renta in munca”, de ce flamanzeau taranii?”
Dacă mai studiezi, o să afli nişte posibile răspunsuri. În primul rând, o să poţi pune întrebarea corectă, că asta e uşor fără noimă (ţăranii nu „flămânzeau” la propriu ci mâncau foarte prost – doar mămăligă, 2-4! Kg pe zi, indiferent dacă recolta era bună sau proastă).
Motivele sunt multiple, iar „monopolul” e o găselniţă ieftină – da, organizarea de tip feudal poate fi comparată cu monopolul, dar este un efect, nicidecum o cauză.
Deocamdată, caricaturizezi grosolan o chestie care numai simplă nu e.

„ar avea statul roman (sau poporul roman prin referendum) vreun drept sa blocheze tranzactia, daca ar socoti-o ca ar strica bunului comun?”
Presupun că s-a îngrijit să includă o astfel de clauză când a făcut vânzarea, ca să nu se trezească că reglementează ex-post, lucru cu care până şi tu spuneai că nu eşti de acord (deşi probabil că a fost o rătăcire).

„in universul anarho-capitalist”
Universul ăsta e doar în capul cuiva… îl ştii!

Radu

@LD
In definitia anarho-capitalista, proprietarul poate face ce vrea daca este cu adevarat proprietar, statul nu are drept sa se bage. Tu ai scris ca statul roman nu mai este proprietarul Distrigaz de multi ani, deci de contrazici singur. Ori Distrigaz a fost vandut de tot, si atunci nou proprietar poate face orice ii vine pe chelie, inclusiv dezmembrarea retelei si vanzarea conductelor ca fier vechi. Ori proprietarul Distrigaz e tot statul roman, si doar a concesionat reteaua de distributie, dar nu a vandut-o. Are sau nu dreptul proprietarul privat al lui Distrigaz sa vanda conductele la fier vechi daca asa ii vine pe chelie?

Ok, poate flamanzeau nu e cel mai potrivit cuvant, ci malnutrit din cauza exploatarii de catre proprietarii privati. Daca capitalistul Fischer si latifundiarii „feudali” nu exploatau taranii, anii anteriori de recolte imbelsugate ar fi crescut bunastarea taranilor. Asta in mod evident nu s-a intamplat, ca altcumva nu s-ar mai fi rasculat taranii. Pun „feudali” in ghilimele pentru ca feudalismul a fost practic terminat in Romania de improprietarirea facuta de Cuza in 1862. Doar ca in urmatorii 45 de ani, ban la ban a tras, terenurile si bogatia in general s-au concentrat in mod excesiv, si deoarece guvernul nu a aleviat deloc acest fenomen prin redistributie fiscala, saracirea taranilor a rabufnit intr-un final. Vorba romanului, mamaliga a explodat.

Lucian Davidescu

1. În orice contract de transfer al proprietăţii pot exista servituţi, stabilite de la început. Deci dacă ţi se pare că nu-ştiu-ce e „strategic” poţi să pui în contract interdicţie de vânzare. Evident, îţi asumi că asta influenţează preţul.

2. Despre răscoală, formularea de acum începe să aibă noimă, e în linii mari corectă, dar e încă destul de superficială şi te arunci la rezolvări prefabricate. Continuă studiul, eşti pe calea cea bună 😛

Radu

@LD
E vorba de semantica aici–daca un contract cu clauze la care „cumparatorul” se obliga dupa tranzactie poate fi numit „vanzare” in intelesul normal al cuvantului sau doar concesionare. Eu vad ca nimic nu a impiedicat majoritatea fabricilor din Romania sa fie vandute ca fier vechi, sau pentru terenul imobiliar, ce au judecat noi proprietari capitalisti ca le ofera un profit mai mare si mai imediat, si cu cat mai putina munca si investitie. Poate ca majoritatea fabricilor nu puteau fi salvate, dar oricum, punctul meu este ca orice obligatie aveau de a mentine numarul de muncitori etc. era doar pe termen limitat, de cativa ani. Politicienii romani doar de 2-3 ani au nevoie, cat sa fie ei realesi, apoi putin le pasa ce se intampla, asa ca tare m-as mira ca guvernul roman sa puna obligatii care sa dureze mai multe decenii (ca atunci nu prea ar mai face guvernul bani pe termen scurt, si Romania nu are parte de lideri politici cu perspective pe termen lung).

Eu socotesc o vanzare ca fiind cu adevarat finalizata doar dupa ce anii de tranzitie expira. Cum am citit despre fabrica de sarma de la Campia Turzii–cativa ani oligarhul rus a fost obligat sa continue sa angajeze oameni, dar cand a expirat acea perioada, s-a simtit liber sa dezmembreze totul, sa vanda majoritatea utillajelor la fier vechi (si sa le transfere in Rusia sau Ucraina pe utilajele care puteau fi folosite in continuare). Exista multe exemple de http://en.wikipedia.org/wiki/Takeover#Hostile_takeovers in care sa fie cumparate fabricile competitorilor doar pentru a putea fi lichidata, si a aduce firma cumparatorului in pozitie de monopol sau cvasi-monopol.

Acum ramane de vazut ce a stabilit guvernul in contract. Sa zicem ca obligatiile cumparatorului sunt limitate la cativa ani (si ce cumparator e prost sa se oblige statului roman pe termen mai lung de 2-3 ani)., dupa care noul proprietar poate face orice, inclusiv vanzarea conductelor ca fier vechi, sau vanzarea intregului sistem unuil alt cumparator care sa ii dea mai multi bani. La fel cu multe linii ferate privatizate au ajuns sa fie dezmembrate si vandute la fier vechi, este foarte posibil ca alta infrastructura sa ii impartaseasca soarta–sa mentina doar partea cea mai profitabila, si sa elimine partea mai putin profitabila. La fel se va intampla si daca se privatizeaza Posta Romana–nou proprietar va mentine serviciile doar in orasele mari, unde este profitabil.

Fara subventii de la stat, orasele mici si satele vor ramane fara posta, doar cu firme de curierat care va costa de 2-3 ori mai mult (din cauza volumului redus, si al transportului mai scump). La fel si cu privatizarea scolilor–zonele rurale care acum sunt subventionate de zone urbane vor descoperi ca scolile nu vor mai fi fezabile (nici primariile rurale nu vor avea multe fonduri fara bani de la centru, nici suficienti oameni de la tara nu vor avea bani pentru scoli private, si atunci putinele familii cu copii de la tara vor pleca fie spre oras, fie vor emigra). Toate aceste lucruri vor accelera depopularea mediului rural, lucru cu care capitalistii sunt ok (ca lor le pasa doar de maximizarea profitului), dar care nu este bun pentru tara (cand multe zone rurale isi vor pierde masa critica de tineri si copii, si vor ajunge ca zona de excluzie din jurul lui Cernobal, unde au ramas doar cativa batrani uitati de lume).

Lucian Davidescu

„E vorba de semantica aici”
E vorba de ce vrei să faci.

„Sa zicem ca obligatiile cumparatorului sunt limitate la cativa ani”
Să zicem că am avut dreptate când am bănuit că aşa-zisa preferinţă a ta pentru condiţionarea „ex-ante” era o rătăcire.

„Eu vad ca nimic nu a impiedicat majoritatea fabricilor din Romania sa fie vandute ca fier vechi, sau pentru terenul imobiliar, ce au judecat noi proprietari capitalisti ca le ofera un profit mai mare si mai imediat, si cu cat mai putina munca si investitie”

De fapt, ăsta e un mit, foarte puţine fabrici au fost date la fier vechi direct şi complet (fără lungi agonii, încercări de salvare in-extremis, contracte cu clauze chiar şi pe zece ani). Încearcă să găseşti nişte exemple individuale să vezi că nu prea o să ai. Mie în afară de termocentrala Aninoasa (o inepţie de-a lui Ciuciu) nu-mi vine nimic în cap, dar probabil or mai fi câteva. Pentru terenul imobiliar, fabricile bune au fost mutate mai la periferie.

Radu

@LD
Parca anarho-capitalistii sareau ca tipati de sarpe daca statul ar vrea sa impoziteze proprietatile imobiliare cu 1% pe an, chiar daca ar fi liberi sa faca ce vor cu ele. Cum sa fie atunci fericiti daca statul le-ar pune conditii perpetue cu ce au si ce nu au nevoie sa faca cu proprietatea lor? Fii tu sigur ca stiu ei (precum si politicienii corupti) cum sa isi faca contractele de privatizare, astfel incat dupa 2-3 ani de obligatii, sa fie liberi sa lichideze sau sa speculeze cum vor.

Din cate stiu, majoritatea fabricilor din RSR au fost desfiintate–imediat imi vin in gand fabrica ARO , IPRS Baneasa, Tricodava din Drumul Taberei. Ultimile doua, fiind in Bucuresti, au fost lichidate pentru speculatia cu terenul imobiliar. Asta e capitalismul, proprietarii privati sunt liberi sa faca orice au ei chef, nu trebuie sa se justifice la nimeni. La fel si cu investitorii in Distrigaz, dupa ce trec cativa ani sunt liberi sa urce pretul cat vor, sau vanda tot sistemul lui Putin, mai ales daca el face presiuni asupra lor (de exemplu sa dubleze pretul la gaz daca i se opun), si statul roman va fi neputincios, pentru ca proprietatea privata este sacrosancta.

De asta privatizarea completa si „reala” (anarho-capitalista) lui Distrigaz nu a fost o idee buna. Poate fi vorba de concesionare, in care daca profitul devine prea obscen, statul sa concesioneze in viitor altei companii, care sa fie multumita cu un profit mai modest. Sau ca statul sa reglementeze profitul ca sa nu fie prea obscen, cum se face in SUA la ce cade in categoria de http://en.wikipedia.org/wiki/Public_utility , dar asta nu mai este o proprietate privata reala, folosind definitia anarho-capitalista care domina acest forum. Daca definitia ta de proprietate privata este diferita de cea a anarho-capitalistilor, ar fi bine sa clarifici acest lucru.

Nu zic ca reglementarea din SUA sau alte tari civilizate este o solutie perfecta, are probleme cu http://en.wikipedia.org/wiki/Regulatory_capture (care sunt semnalate si de anarho-capitalisti); dar reglementarea „statista” este totusi o solutie mai buna decat anarho-capitalismul desfranat.

Lucian Davidescu

„Din cate stiu, majoritatea fabricilor din RSR au fost desfiintate–imediat imi vin in gand fabrica ARO , IPRS Baneasa, Tricodava din Drumul Taberei”
Toate trei au fost privatizate abia prin 2003-2004, după falimente şi bailouturi succesive.
În timpul ăsta au înghiţit bani cu lopata ca să scoată…

Îndrăznesc să cred că o vânzare prin anii ’90, cum au făcut polonezii sau cehii (sau chiar noi cu Dacia – târziu dar nu prea târziu), le-ar fi salvat.

Radu

@LD
Exista enorme economii enorme de scara atat in semiconductoare cat si in industria auto, deci IPRS si ARO nu prea aveau sanse. Si nici industria texila in Bucuresti, unde mana de lucru e relativ scumpa. Acum 22 de ani a existat in SUA cel putin un importator auto de ARO in statul Maine, nu l-am intalnit personal, doar pe o ruda de-a lui, si pe un american care facuse un test-drive in cauza pretului incredibil de mic (cred ca vreo $6000), dar i s-a parut prea stramta masina (avea 1.90m inaltime). Nu stiu cate vanzari a facut, dar probabil ca s-a lasat de afacere inainte de a implini eu varsta de a avea carnet de condus. Cam la fel ca si cu exportul de masini Yugo in SUA, care au avut o oarecare priza initiala din cauza pretului incredibil de mic, dar apoi au avut o reputatie rea, si nici macar cimitirele de masini nu le mai acceptau.

ARO ar fi avut sanse daca ar fi facut Jeepuri pentru armata romana (si alte forte armate din regiune), dar la fel, sansa asta putea fi valorificata doar in anii 90, in anii 2000 era prea tarziu.

Ce a afectat negativ foarte rau Romania si o afecteaza inca mult (factor citat si de Nokia cand si-a luat jucariile si a plecat) este logistica foarte proasta–desi la doar 200km de Marea Neagra, e prea mare bataie de cap pentru fabrici sa importe/exporte, atat cu birocratia vamala (nu tarifele in sine, ci barierele non-tarifare–cat timp le ia sa isi descarce containerele din vapor si sa le scoata din port), cat si lipsa de autostrazi in Romania comparat cu alte tari, etc. In Seattle am cunoscut un roman care si-a cumparat TIR si s-a facut transportator independent, si gasea contracte pe internet de genul „du-te in portul international, ridica containerul 12345 si transporta-l la locatia X pe data de Y”; ii mergea afacerea destul de bine, si nu isi batea capul cu nici o birocratie. In Romania daca o fabrica din Bucuresti afla ca i-a ajuns vaporul cu containerul, nu poate sa ii ceara unui transportator independent sa se duca la port si sa aduca containerul in Bucurest in maxim 24 de ore, ca nu se stie niciodata ce intarzieri si complicatii birocratice ar urma.

Asta depinde de mentalitati–in SUA nu se inspecteaza decat 1-2% din containere, restul merg pe incredere ca importatorii declara corect ce contin si platesc tarifele de rigoare. Intr-o tara balcanica plina de smecherasi care fac evaziune de tot felul, nu ar merge nimic pe incredere, ca ar fi abuzat de evazionisti. Dar in SUA sunt importate 15 milioane de containere doar in porturile gemene Los Angeles/Long Beach, este imposibil sa fie inspectate mai mult de 2-5% din ele. Pe cand constanta cu jumatate de milion de TEU poate sa le inspecteze pe toate.

Lucian Davidescu

„ARO ar fi avut sanse daca ar fi facut Jeepuri pentru armata romana”
A făcut, dar câte să ia şi armata? Se făceau de băcănie prin Afganistan, că nu porneau când ţi-era lumea mai dragă.

Radu

@LD
ARO ar fi mers cu tractiune animala, ca niste carute blindate 🙂

Sau Romania ar fi putut trimite cavaleria in Aghanistan, cum de fapt au facut 34 de americani din Army Special Forces si CIA–in 2001 au invadat Afghanistanul calare (bineinteles, in colaborare cu Northern Alliance, care mai controla un mic petec din Afghanistan):
http://www.cnn.com/2011/10/06/us/afghanistan-horse-soldiers-memorial/index.html

O fabrica auto civila, pentru a fi competitiva la nivel mondial, trebuie sa faca 100k masini pe an daca are productie integrata; daca asambleaza doar kit-uri aduse din alte parte, atunci merge si cu mai putine, poate chiar cu 10k pe an. Fabricile militare pot avea profit si la o productie mult mai mica–10k jeepuri pe an daca le-ar face integrat, sau 1k pe an daca ar asambla kit-uri importate. In mod realistic, nu cred ca ARO ar fi avut vreo sansa sa supravietuiasca pe piata civila.

Lucian Davidescu

@Radu

Nici Dacia n-avea vreo şansă dacă mai era ţinută la stat încă doi-trei ani (a fost dată lui Renault prin ’98). Acum scoate într-o lună maşini cât atunci într-un an.
Nici Oltcit n-avea vreo şansă, dar a luat-o Daewoo în ’95, iar după ce Daewoo a dat faliment era destul de modernizată cât să atragă Ford.
Despre ARO n-o să ştim niciodată, dar într-o ţară cu drumuri proaste şi foarte proaste – piaţă era. Oricum, nu cred că dacă o vindeai unui producător mare o închidea de tot, rămânea măcar ca furnizor de componente.

Deci unde s-a făcut privatizare (la timp) a rămas ceva. La stat, s-a ales praful.

Radu

@LD
Parca au scazut mult vanzarile Daciei in ultimele lui, de cand UE a re-intrat in recesiune, deci este prematur de declarat succes. Oricum, dupa cum executivii Renault sunt fericiti sa spuna, Dacia este sub sabia lui Damocles cu mutarea productiei in Maroc, din doua cauze:
1) marocanii sunt dispusi sa munceasca mai ieftin ca romanii
2) transportul din Maroc in vestul UE e mai ieftin decat transportul din Romania

Aceasta globalizare reduce preturile pentru consumatori–productia de bunurile de larg consum se muta in tarile cu costuri cat mai ieftine, iar in tarile scumpe raman doar chestii precum productia de avioane, armament, utilaje industriale, aparate medicale, si alte chestii unde pretul nu este crucial. Dar inseamna ca salariile muncitorilor industriali vor stagna in cel mai fericit caz, daca nu cumva se vor reduce (in SUA multe sindicate sunt fortate sa accepte reduceri mari de salarii, altcumva managerii le spun ca vor muta fabrica cu totul in Mexic sau in China). General Motors a supravietuit, dar muncitorii, in special cei fara senioritate, au salarii cu 30-40% mai mici ca acum 5 ani, plus ca trebuie sa se multumeasca fara pensiile generoase care GM le-a dat vreme de jumatate de secol. Dar nu au de ales, asa ca inghit in sec si muncesc.

Daca guvernul roman nu face nimic, in maxim un deceniu Renault va pleca cu tot cu marca Dacia in Maroc, si nici un alt producator auto (daca va mai ramane vreunul in tara) nu va avea voie sa isi numeasca masinile „Dacia”. Daca pe vremea colonialismului francez africanii invatau din aceleasi manuale franceze ca si francezii sadea, despre „Nos Ancêtres les Gaulois”, dupa ce se muta Dacia in Maroc, marocanii vor invata despre „Nos Ancêtres les Dacois”.

Ce ar trebui guvernul sa faca pentru a mentine Dacia, si factorii productivi in general in Romania?
1) sa elimine toate taxele si contributiile sociale percepute pe salariile mai mici de 400 euro pe luna (si la salariile mai mari, sa le faca doar pe ce depaseste 400 euro). CAS sau cum se mai numeste sistemul medical si de pensii poate fi finantat din TVA. Daca se taxeaza consumul si se reduce foarte mult taxarea productiei, se va incuraja productia.
2) sa inlesneasca transportul de materii prime, componente si produse finite. Sa faca portul Constanta la fel de rapid si simplu pentru importatori/exporatori ca porturile din Vest, la fel si cu tranzitarea frontierei in general, si sa faca o infrastructura rutiera si feroviara ca in Vest, sau cel putin ca in Maroc (unde fabricile probabil ca sunt aproape de porturi, deci transportul nu e o problema)

Guvernul va trebui sa elimine si alte lucruri–daca va fi o liberalizare la piata auto second-hand (ca sa nu mai fie nevoiti romanii sa conduca cu numere bulgaresti), majoritatea romanilor vor prefera masini second-hand nemtesti decat Dacii noi. Dacia nu va bate in calitate alte firme (nici chiar Skoda sau Hyundai), si nu va putea nici sa exporte pe piata SUA (Renault s-a retras de vreo 25 de ani, si nu sunt sanse sa reintre), dar va putea in continuare sa exporte in tarile in curs de dezvoltare.

Ardeoaica Maria Mihaela

Mda
jumuleala la drumul mare!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.