Standard
Lucian Davidescu

Bizarul meci de box-pe-sub-centură dintre televiziuni şi cablişti

Care este miza schimbului războiului dintre cablişti şi televiziuni, care a început cu ieşirea Antenelor de pe Digi şi s-a sfârşit cu ieşirea Pro TV de pe Dolce, trecând prin momentul Discovery?

 

Pe cifre brute, sunt şase milioane de abonaţi cu totul, inclusiv cablu clasic, din care cam o cincime sunt DTH Dolce (Romtelecom) şi încă pe atâţia DTH Digi (RDS). Deci teoretic ar trebui să avem câte 20% pierdere de audienţă pentru Antena respectiv Pro. Dar antenele DTH sunt preponderent la ţară, deci impactul financiar trebuie ponderat în jos, pentru că pe publicitari îi interesează deocamdată* „urbanul mare”.

În prima fază, a mutărilor RDS, miza era strict financiară. Din poziţia de lider de piaţă, compania a încercat să schimbe regula jocului şi în bună măsură a reuşit. Bani care până atunci „se cuveneau” furnizorilor le rămân acum în buzunar. Şi-au calculat pierderea de clienţi şi au considerat-o acceptabilă. Se aleg în schimb cu peste 10 milioane de euro în plus la profitul pe an, ceea poate să însemne peste 100 de milioane în plus la valoarea totală a companiei. Partea mai proastă au fost pierderile necuantificabile, respectiv scăderea atractivităţii faţă de clienţii existenţi şi potenţiali.

În faza a doua, în care a intrat în scenă Pro, lucrurile s-au complicat. Bătaia nu mai e pe profituri ci pe cotă de piaţă. Digi rămăsese handicapat în faţa Dolce după ce a scos antenele. Acum e oarecum „chit” – clienţii nu au de ce să migreze la competitor, pentru că e la rândul lui handicapat, chiar dacă de alt picior. Deci mişcarea Pro avantajează net Digi/RCS.

Pro a făcut o mişcare total neaşteptată. Un manager conservator ar fi încercat să îşi securizeze contractele, la preţuri modeste, pentru a lungi cât mai mult tranziţia la noul model de afaceri, în care cabliştii refuză să mai plătească pentru conţinut. Însă Pro a ales să se ofere pe tavă uneia dintre tabere, ca avantaj decisiv. Oferta către Dolce sfida orice logică, a părut făcută pentru a fi refuzată. „Cadoul” făcut de Pro către RDS vine însă cu un cost mare pentru cablist – dependenţa pe termen lung şi foarte lung. În limbaj diplomatic, Pro a ales să sugă mult de la un singur licurici recunoscător decât câte puţin de la mulţi licurici plictisiţi.

Nu văd să fie ceva politic în toată disputa, cabliştii nu abonaţi la contracte cu statul ci dimpotrivă, lobişti şi sponsori politici. Deci politicienii au datorii la ei, nu invers, iar deciziile sunt legate strict de bani.

În cazul Discovery, lucrurile sunt mai simple – postul se obişnuise să extragă o rentă dintr-o popularitate care nu prea era confirmată de audienţă. Puţinii abonaţi care se uitau au de pierdut masiv, dar restul nu se sinchisesc.

*Pe termen lung, sunt două tendinţe de sens contrar dar care duc până la urmă în acelaşi loc – pe de o parte, mâncarea se va scumpi, oraşele se vor pauperiza iar satele vor prospera – pe de altă parte, cablul va fi înlocuit de internet (preţ mai mic) pe când antena satelit va menţine dependenţa de intermediar (preţ mai mare). Altfel spus, la ţară va fi proaspătă clasă mijlocie cu bani multişori şi deschidere tehnologică redusă: clienţii perfecţi!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

A

Eu vad exact invers situatia : satele vor ramane la limita suportabilitatii (si vor fi din ce in ce mai putin populate pe masura ce persoanele in varsta de la tara vor muri), iar lumea se va inghesui spre oras (ma refer la orasele mari), unde de bine de rau se poate castiga un salariu. Poate va exista din ce in ce mai mult o forma hibrida : oameni ce vor sta la oras, dar care au un loc de pamant/casa la tara de pe care sa isi asigure in parte hrana.

Radu

@A
Tendinta va fi ca in Germania, unde populatia continua se se aglomereze in doar cateva zone urbane mari (inclusiv suburbii pana la vreo 50 km distanta de ele), dar cea mai mare parte a teritoriului se depopuleaza. Mancarea e in general mai ieftina din import, numai daca RON-ul cade mult s-ar stimula productia autohtona. Dar tinerii din mediu rural oricum au emigrat in mare parte, si batranii de abia practica agricultura de subsistenta. Mediul rural va ramane mai mult in forma de case de vacanta pentru oraseni, care vor sa respire aer curat si sa aiba weekenduri si concedii in liniste si pace (comparat cu vacarmul urban). Eventual si pensionari care vor sa isi cedeze apartamentele urbane copiilor (sau pentru pensionarii care nu au copii, care ajung sa isi vanda apartamentele de nevoie). Sper ca vor avea acces la drumuri asfaltate, retea de apa si canalizare, si Internet, dar nu stiu in ce masura se va dezvolta asta in satele uitate de vreme.

cezar

Focus sat, achizitionat de vreo 7 ani de UPC, nu are nici o problema de grila, in schimb, spre deosebire de Digi, ofera echipamente in custodie si e in foame mare de clienti.
Iar pe satelit nu exista captivitate a clientului:)

cezar

„*Pe termen lung, sunt două tendinţe de sens contrar dar care duc până la urmă în acelaşi loc – pe de o parte, mâncarea se va scumpi, oraşele se vor pauperiza iar satele vor prospera – pe de altă parte, cablul va fi înlocuit de internet (preţ mai mic) pe când antena satelit va menţine dependenţa de intermediar (preţ mai mare). Altfel spus, la ţară va fi proaspătă clasă mijlocie cu bani multişori şi deschidere tehnologică redusă: clienţii perfecţi!

Textul e scris la misto pe dos :). Dar e o dovada ca, aparent, poti argumenta… orice 🙂
Orasele nu se vor pauperiza, pentru ca acolo sunt locurile de munca. Cablul nu concureaza absolut deloc cu internetul (nici macar in Occident), satelitul ofera, dimpotriva, independenta clientului.

Lucian Davidescu

„Orasele nu se vor pauperiza, pentru ca acolo sunt locurile de munca”
Cât vor mai fi.

„satelitul ofera, dimpotriva, independenta clientului”
Faţă de cablu, mai multă. Faţă de internet, mult mai puţină.
„Clientul perfect” o vede doar pe prima 😛

Radu

@cezar
Aici sunt de acord cu LD. Satelitul este bun doar la consumat emisiuni TV, si in mai mica masura la descarcat fisiere mari de date. Dar are un latency foarte prost pentru majoritatea aplicatiilor pe internet (inclusiv cele pentru oamenii care muncesc in IT si programare), si nu este deloc ieftin cand vine vorba de uploadat cantitati mari. In SUA mediile rurale nu prea au alternativa decat cablu TV daca vor internet rapid. Tehnologia DSL nu merge la mari distante de la sub-centrala telefonica, si singurele alternative ale cablului sunt antene de microunde directionate (daca este o linie directa pana la un furnizor de Internet, nu prea merge cand sunt dealuri de exemplu).

Eu de exemplu de 7 ani lucrez pentru o mica firma, si imi vad colegii cel mult o data pe an. Acum 7 ani chiar ma gandeam sa ma mut in Romania (si sa continui acelasi servici), am si mers o luna in tara si am lucrat bine de acolo, dar m-am razgandit rapid cand am vazut anarhismul de pe sosele, parcarile blocate de pe langa blocurile comuniste, povestile de groaza despre birocratie care le-am auzit (nu m-ar fi deranjat sa platesc impozite, daca as putea sa le fac ca in SUA, exclusiv prin Internet sau eventual posta, dar fara mers la ghisee si adeverinte si stampile). Si din alte motive personale nu cred ca ma voi muta in Romania (si sincer, nici in vizita nu prea am chef sa merg). Dar daca as mai considera asta, ar fi cruciale Internetul, celelalte utilitati (apa, canalizare, etc), drumuri asfaltate si alta infrastructura in caz ca as decide sa stau in zona rurala sau suburbana; sau accesul usor la o statie de metrou daca ar fi sa stau in Bucuresti. Nivelul taxele, impozitelor etc nu mi-ar pasa, poate sa fie si la niveluri scandinaviene, daca spitalele si alte servicii care le-as obtine ar fi la nivel scandinavian.

Nu inseamna ca toti oamenii au latitudinea mea de a munci de oriunde au acces la internet, dar din ce in ce mai multi au–serviciile industriale sunt din ce in ce mai putine, si Romania, ca si majoritatea tarilor europene, este deja in era post-industriala.

Mare parte din locurile de munca vor fi virtuale (si nu doar in IT, programare, sau bloggeri cu gura mare–sunt deja sute de mii de contabili, radiologi, si avocati care isi fac majoritatea muncii prin Internet), si nu ar fi surprinzator ca 40-50% din oameni sa isi poata face majoritatea muncii prin Internet, oriune au access. In oras ar merge doar la cumparaturi sau restaurante/cluburi, sau daca au vreo intalnire de business cu vreun client. Deci satele care se afla pe drumuri asfaltate o vor duce OK, in special cele la 40-50km de oras. Mai rau de satele care sunt uitate de vreme si au drumuri pline de gropi, nu au infrastructura etc. Acolo doar pensionarii cei mai saraci vor ramane (ca pensionarii mai instariti vor dori sa fie la maxim 1 ora de cel mai apropriat spital, in caz ca au vreo urgenta).

Orasele nu se vor pauperiza, dar le vor scadea mult valorile imobiliare–apartamente din blocurile comuniste din Bucuresti ar trebui sa fie de 3-4 ori mai ieftine decat apartamente din blocurile comuniste din Berlin (oras civilizat care a evitat bula imobiliara), si nu mai scumpe cum inca (!) mai sunt acum. In SUA s-au pauperizat inner cities in anii 60 din cauza problemelor rasiale si de criminalitate, si faptului ca s-au facut mii de suburbii cu autostrazi si infrastructura foarte bune. Dar cum ma indoiesc ca Bucuresti va avea autostrazi suspendate in curand, si cum suburbiile anarho-capitaliste construite acum 10 ani inca sunt accesibile doar cu masini de teren (din cauza noroaielor), nu cred ca Bucurestiul va fi depopulat. Chiar daca nu va mai fi buricul Romaniei si nu se vor mai invarti jumatate de banii din tara prin Bucuresti (ceea ce ar fi bine), tot ar putea fi ca Berlin (care nu este buricul Germaniei, pentru ca este o tara descentralizata si polii economici sunt in alta parte, de exempl Munchen). Deci daca tinerii din Bucuresti se vor duce la Timisoara sau Oradea ca acolo sunt job-uri mai bune, nu inseamna ca bucurestul va fi depopulat, doar cel mult ca vor fi mai multi pensionari in Bucuresti.

Fenomenul depopularii rurale este bine documentat in Spiegel:
http://www.spiegel.de/international/germany/half-empty-the-slow-painful-demise-of-rural-germany-a-759377.html
The Slow, Painful Demise of Rural Germany

Si este si o harta care arata cat de rau este depopularea din zonere rurale (in special zonele din fosta RDG), cu singura exceptie de zone rurale care cresc puternic fiind zonele din jurul lui Munchen, motorul economic al tarii.

http://www.spiegel.de/international/germany/bild-759377-213915.html

Aplicand situatia in Romania, este posibil ca zonele rurale din Timis si Arad sa creasca puternic in 20 de ani, fiind apropriate de Ungaria, cu infrastructura buna, etc. Si zonele la distanta medie (50-100km) de Bucuresti (Giurgiu, Teleorman, Baragan) sa aiba cea mai mare cadere de populatie. Cum se vede si cu Berlin, zonele de pana la 50km distanta au o populatie stabila sau chiar si in usoara crestere, dar ce este intre 50-100km are cea mai mare depopulare. Deci chiar daca Romania ar avea avantajele Germaniei mare parte din tara va fi depopulata; doar zone rurale apropriate de motoare economice o vor duce bine.

Dinatos Baleni

Cine s-ar incadra in aceasta clasa de mijloc, la tara? Din cine ar putea fi formata atata timp cat primarul castiga in jur de 1500 lei, politistul 1600 – 1800 max, preotul 700(a nu se intelege ca plang de mila preotilor), profesorii 800 – 1200 si sunt navetisti, postasii 7 – 800 iar despre ceilalti… Consider ca nu la pensionarii din agricultura va referiti. Concluzia din finalul articolului nu mi se pare cea mai fericita. In ultima perioada tot mai multi posesori de antene satelit migreaza catre AKTA sau alti operatori locali care ofera cablu si internet la preturi ceva mai mici, dovada ca la tara pretul face, din ce in ce mai mult, diferenta.

Titi

Aia câţiva ramân câţiva. Nu putem vorbi de o migrare in masa catre sate.
Oricat ar fi mancarea de scumpa, tot in orasele mari va fi de trait. Dupa ce te obisnuiesti cu asfaltul, e cam greu sa mergi prin noroi.

Burca Costinel

Pana la urma din tot razboiul asta, MediaPRO a castigat cel mai mult.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.