Standard
Lucian Davidescu

Desfiinţăm odată sistemul public de pensii? Salariul minim? Dar impozitele?

E o veste bună când cineva dă semne că mai gândeşte şi pe termen lung. Reversul apare însă când destinaţia îndepărtată e foarte clară dar prăpastia de pe traseu – nu!

„O problemă aparte o ridică actualul sistem al pensiilor de stat obligatorii: un român lucrează pe parcursul vieţii circa 40 de ani. Cotizaţia la sistemul de pensii este de aproape o treime din venit. Aceasta înseamnă că după 40 de ani de muncă ar trebui să primească 12 ani salariu gratis – fără să pune la socoteală dobânda care i s-ar cuveni şi care ar depăşi suma cu care a cotizat. Dacă ne raportăm la speranţa medie de viaţă de 72 de ani şi ţinem cont de raportul dintre pensia medie şi salariul mediu (1/2), vedem că românii recuperează un sfert din banii pe care i-au plătit. Aşadar, sistemul public de pensii afectează grav dreptul de proprietate şi, pe cale de consecinţă, trebuie treptat desfiinţat.

La momentul aplicării sale, desfiinţarea sistemului public de pensii va presupune încetarea plăţilor contribuţiei aferente la buget (CAS), cu achitarea pensiilor existente (actualele încasări din TVA ar fi suficiente, de pildă). Românii vor fi liberi să economisească pentru pensie atât cât vor dori şi să dispună de economisirile lor cum vor voi (fie să le încredinţeze unui fond de administrare, fie să le investească singuri). În aceste condiţii, este de aşteptat că vor fi stimulate economisirea, cumpătarea şi spiritul de prevedere.”

Aceasta este propunerea Institutului de Studii Populare, care a stârnit atâta vâlvă în ultimele zile, expediată în doar câteva rânduri ale celor peste 200 de pagini despre „ordoliberalism”.

Pentru a desfiinţa un sistem de pensii trebuie ca fie plătitorii de contribuţie, fie beneficiarii de pensie să fie deposedaţi de drepturi. În sistemul bugetar-fiscal de acum, a treia cale nu există… în orice caz nu la nivelul de acum al cunoştinţelor despre termodinamică. Sugestia despre TVA pare să rezolve lucrurile elegant, însă în realitate plătitorii de contribuţii sunt păgubiţi. Mai exact, ei continuă să plătească dar nu vor mai avea dreptul la nimic.

De ce? Pentru că în realitate impozitele pe muncă merg aproape integral la plata pensiilor, nu doar partea individualizată drept CAS. Sumele strânse din impozitul pe salarii abia acoperă deficitul sistemului de pensii.

Dacă statul decide să desfiinţeze sistemul de pensii şi, prin urmare, să nu mai perceapă CAS, contribuabilii pierd dreptul la pensie dar vor plăti în continuare impozit pe venit, fără să primească nimic în schimbul lui.

Nu prea există soluţie la această problemă, decât ca întâi să fie eliminate toate celelalte impozite, iar la dispariţia sistemului de pensii impozitarea muncii să fie redus la zero. Însă ce ar însemna asta? TVA merge deja la plata pensiilor. Profiturile vor dispărea, căci toţi patronii îşi vor trece toate veniturile pe de-acum inutile „carte de muncă”. Restul cheltuielilor ar rămâne în seama impozitelor pe proprietăţi, redevenţelor, accizelor – adică ceva mai puţin de 5% din PIB. Chiar şi pentru un stat minimal, şocul s-ar putea dovedi prea mare.

Mult mai realistă ar fi o impozitare a muncii neînrobitoare – 25% în loc de 45% – de pe urma căreia să fie susţinute exclusiv pensiile. În felul acesta, TVA (care nici ea nu aduce foarte mult – cam 7-8% din PIB) rămâne disponibilă pentru plata altor cheltuieli ale „statului minimal”.

Despre salariul minim, ISP serveşte aceeaşi teorie valoroasă dar eliptică de context. Într-adevăr, rolul economic al unui salariu minim este preponderent (dar nu complet) negativ, iar un salariu minim prea ridicat provoacă şomaj. Însă salariul minim mai are şi un rol fiscal, care este preponderent pozitiv pentru colectarea de impozite. Existenţa lui îi împiedică pe angajatori să încheie contracte fictive pe un singur leu pe care să le arate inspectorilor de muncă veniţi în control.

Să ne înţelegem: ar fi excelent dacă nu ar mai trebui să plătim din bani publici inspectori de muncă şi ar fi sublim dacă statul ar avea mai puţine pârghii de coerciţie fiscală. Dar atunci e mai onest şi mai eficient să propunem direct eliminarea tuturor impozitelor pe muncă, caz în care salariul minim chiar devine inutil. Să elimini salariul minim dar să păstrezi impozitele ar fi doar un formalism cu efecte perverse.

Da, sistemul de pensii trebuie reparat urgent, cu soluţii acoperitoare şi pe termen scurt, şi pe termen lung. Dar nu cu lozinci culese din manualele de economie contrafactuală.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Adrian

Situatia nu e chiar asa de complicata.

Sa zicem ca elimini :

– interventia statului in economie(subventii, programe gen prima casa, rabla etc.)

– sistemul educational, de sanatate, politie si alte sisteme asemanatoare(si le treci la privat)

– ajutoarele sociale neabsolut necesare

– pensiile la oamenii care s-au pensionat prea repede, sunt bolnavi inchipuiti

– pensiile militare si alte pensii mari si le scazi la un nivel mic.

– sute de mii de locuri de munca la buget care pot sa fie simplicate prin crearea de oficii unice pt. informatii si de transferul pe internet a majoritatii operatiilor

Pe urma, iei toate pensiile care au mai ramas si le egalizezi ca toata lumea sa ia aceeasi pensie. Si pe urma scazi pensia egalata cu vreo 30 de lei ca sa mai castigi niste bani.

Cu eliminarile de mai sus se elibereaza miliarde si miliarde de euro. Pe urma scazi taxele gradual. Sa zicem ca daca toate cheltuielile sunt 15 mld euro, atunci iei in taxe in jur de 20.

Cu 5 miliarde in plus pe an platesti si datoriile publice externe. In mai putin de 10 ani, statul roman va avea datorie publica zero.

Suma de plata pentru pensii o sa descreasca in fiecare an. O parte dintre pensionari mor.:( Si din ce in ce mai putini pensionari o sa fie inlocuiti cu noi pensionari.

E adevarat ca masurile astea de eliminare nu o sa fie bine primite de oameni. Insa exista si solutii. Una ar fi sa le platesti salariul intreg o perioada de timp pana isi gasesc un loc de munca la privat.

Cosmin

Speranta de viata la varsta pensionarii este de aprox 15 ani la barbati si 19 ani la femei (exista pe undeva un studiu romanesc care demonstreaza asta).

Pensii aflate in plata conform legii in vigoare (adica functie de valoarea contributiilor platite) sunt infime ca numar. Marea majoritate a pensionarilor au iesit pe legi mai favorabile, deci primesc mai mult decat ar fi cazul.

Introducerea pensionarilor militari in cadrul sistemului public de pensii a fost o magarie deoarece ei nu au contribuit, avand un contract semnat cu direct cu statul (prin MApN).

Deficitul sistemului este mult mai mic daca se fac corectiile necesare.

Stefan

Da, situatia nu e deloc complicata… totul e sa ai viza de State 😉

(nu ca acolo ar fi mai bine dar macar schimbi aerul)

Sistemul de pensii publice a fost gandit acum 150 de ani ca fiind bazat pe crestere demografica si speranta mica de viata… acum, cu "crestere negativa" demografica si cu 80 de ani speranta de viata, scartaie rau pe la incheieturi 😉

Plus ca bugetul asigurarilor sociale a fost inghitit in anii 90 de bugetul national si astfel i s-a pierdut urma pe vecie…

De dreapta

"Da, sistemul de pensii trebuie reparat urgent, cu solutii acoperitoare si pe termen scurt, si pe termen lung."

Asa cred si eu. Actualul sistem de pensii trebuie regandit si probabil ca "vremurile" ne vor obliga sa-l regandim mai repede decat ar dori unii.

Trebuie regandit pentru ca este profund NEDREPT FATA DE TINERI.

Multa lume crede ca sarcina platii pensiilor trece in mod echitabil de la o generatie la alta pe principiul “solidaritatii intre generatii”.

Se afirma ca tinerii au obligatia sa plateasca pensiile varstnicilor intrucat si acestia au platit la randul lor pensiile altora, fiecare generatie fiind pe rand, in mod echitabil (se spune), deposedata de o parte din venit, pentru plata pensiilor generatiei anterioare.

Realitatea este alta !

Pentru conditii normale de lucru, nivelul CAS-ului – adica al impozitului prin care se manifesta acea “solidaritate intre generatii” – a fost pana in 1990 de doar 15% dupa care a crescut la 20%, apoi la 25%, ajungand la 30% abia din 1999.

Tradus in termeni “de solidaritate”, inseamna ca generatiei tinere i se impune azi sa fie “mult mai solidara” decat erau, la timpul lor, actualii pensionari. Contribuabilii de azi trebuie sa dea 31,3% din valoarea platita a muncii lor pentru a plati pensia unor oameni care nu au dat decat 15%, o buna perioada de timp. Rasturnand constatarea si formuland-o in alti termeni, am putea spune ca actualii pensionari pastrau pentru propria folosinta o cota mai mare din valoarea muncii lor dar solicita generatiei tinere sa pastreze o cota mai mica si “sa fie solidara” dandu-le lor diferenta.

Vi se pare ca suna a echitate ? Mie nu ! Mi se pare mai curand ca suntem actori ai zicalei “s-a intalnit hotul cu prostul”. E drept ca statul si nu actualii pensionari a stabilit cotele de CAS. “Hotul” ar fi mai curand statul si nu pensionarii. Insa oricare ar fi “hotul”, cu siguranta “prostul” sunt cei care platesc azi 31,3% CAS.

Trecand in alt registru, generatia tanara va trebui sa munceasca pana la 65 de ani dar plateste pensiile unei generatii de varstnici pentru care regula era pensionarea la 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile. Doar 49% din actualii pensionari au peste 65 de ani si asta abia acum, la ani dupa pensionare.

Pentru tineri “stagiul complet de cotizare” va fi de 35 de ani indiferent de sex in timp ce pentru actualii pensionari era de 30 de ani la barbati si de doar 25 de ani la femei. Adica pentru acelasi punct de pensie tinerii vor trebui sa lucreze cu 16% respectiv 40% (!!!) mai mult. Cam tot a “hotul si prostul” suna, nu-i asa ?

Daca luam in cosiderare faptul ca “trebuie” platite si pensiile sutelor de mii de “hoti” care si-au cumparat sau aranjat dosarul de pensie pe caz de boala, calificativul de “prosti”’ aplicabil celor din generatia tanara capata deja valente superioare.

Si atunci despre ce "solidaritate intre generatii" vorbim ?

morcov

un lucru este clar, CAS-ul nu mai trebuie sa fie cel mai usturator impozit pe venit, trebuie sa devina altceva, gen cotizatie fixa pentru pensionarii actuali egala in valoare din care nu ne vom alege cu nimic pentru ca nu vrem sa perpetuam un sistem PAYG pervertit de comunism …

iokan

Hai sa ne amintim momentul pacatului originar.1989.Brusc, toata economia a devenit falimentara si a disparut in niste buzunare destepte sau a fost distrusa de incompetenta.Am dat foc Daciilor pe baza presupunerii ca vom primi Mercedesurile meritate, pe care dictatorul ne-a impiedicat sa le avem.Ca si acum. atunci s-a 'taiat' fara a se crea alte locuri de munca.Rezultatul- somerii mai in varsta s-au pensionat (scuzabil, dar deschizand un sir de abuzuri) ,iar cei tineri au emigrat.Singurii iesiti in castig au fost cei ce n-au vrut niciodatata sa munceasca.Vechiul regim i-a fortat s-o faca, mai ales in agricultura, dar noul i-a numit 'asistati social' si nu le cere in schimb decat sa voteze pentru primar.Nu e de mirare ca CAS /cap de tanar ramas in tara a crescut. Cand, dupa 20 de ani, lucrurile se carpisera cumva, a aparut cineva care a marit pensiile, apoi altcineva care a declansat o criza economica.

Pentru toti cei dornici de taieri, dar care nu au idei care sa creeze locuri de munca pentru a tine in tara pe tinerii care sa plateasca de taxe si sa creeze viitoare generatii de platitori, propun infiintarea PCR (Partidul Ciomist/Ciomunist Roman).

Lucian Davidescu

@Adrian

Uite, Georgia, care e de departe prima ţară ca reforme liberale, tot are încasări bugetare de 25% din PIB şi deficit de 3%.

@Cosmin

Nu tocmai. Pensia medie este 700+. Pensia medie a celor cu stagiu integral este 1000+. Majoritatea favoritismelor au fost vremelnice, măcinate în timp de inflaţie. Acum, o recalculare în jos pe baze reale ar aduce economii nesemnificative.

@Stefan

Sistemul poate funcţiona în orice condiţii, numai să fie calibrat corect

@De dreapta

Mai mult chiar, comparaţia ar trebui făcută între indicatorii de impozitare a muncii. Până în 1989 se plătea doar echivalentul "CAS" – 15%. Acum, munca este taxată şi cu impozit pe venit (care acoperă deficitul de la pensii), şi cu asigurare de sănătate etc, pentru un total de 45%.

@Morcov

Vezi, e riscant să renunţi la aşteptarea că nu vei mai primi nimic în schimbul cotizaţiei. Măcar acum, impozitele plătite instituie un drept. Dacă le plăteşti în continuare şi nu mai ai nici un drept, ce-ai câştigat. Câştigă doar statul "spaţiu fiscal" pe seama ta. De-aia poate fi contraproductiv să mai desfiinţezi pensiile.

@iokan

Dar n-am dat foc daciilor, dimpotrivă, le-am păstrat în producţie încă cel puţin opt ani, sub aripa diriguitoare a statului-care-ştie-mai-bine, orientat strategic în gestionarea economiei naţionale în folosul poporului muncitor. Netrebnicii de cehi sunt ăia care s-au grăbit să-ţi vândă ţara străinilor exploatatori burghezo-moşieri, iar rezultatele se văd…

ova

Nu vi se pare ca e ceva ciudat la mijloc ?

Institutul asta de bla-bla sau ce o fi el e o alta ciudatenie marca pdl, e o chestie gen ong platita de statul roman prin pdl.

Si mai mult ca sigur ca e o alta pocnitoare fumigena marca Traian Basescu la fel ca si reorganizarea administrativa a Romaniei, demisia cu conditia ca sa se revizuiasca Constitutia cum vrea dl presedinte si etc.

Mai mult ca sigur dl presedinte vrea sa distruga opozitia, dar furnizandule lor munitie si ei sa se impuste singuri (Ponta si Crinulet sigur s-ar impusca unul pe altul, din gresala) , dar in psd si in pnl mai sunt si alte vulpii "comuniste" batrane care au vazut ce vrea dl presedinte sa faca si spera sa-si taie el singur craca de sub picioare !

Cezar

@ova ideile despre “ordoliberalism” vin din germania via o asociatie din romania care predica fundamente economice, iar cei din PDL sunt siderati in momentul de fata de "blasfemiile" propagate .

Daca ar fi sa reprosez ceva PDL ar fi ca nu este de dreapta pana la capat si ca dinozaurii inca mai trag spre stanga cu masuri populiste.

Dar toti stiu ca sistemul e falimentar , spera doar sa nu pice tavanul peste ei .

stan

@lucian

deci daca ma fura mai ..putin" e ok .lol

taxele sunt un furt .e optiunea mea daca,cat si cand donez…altfel e japca (,,legala" sau nu)

statul=cauza. efectele sunt restu .ne ie frica sa fim liberi dar vrem sa fim ,,egali"….lol.nu vrem sa avem parghiile puterii (ca si indivizi) pentru ca e mai bine sa fim condusi de niste ,,manageri" buni.lol again…

ps:capitalul uman&pecuniar (dinamic si ,,calic") va gasi cai de a evita furtul…sau vor deveni ,,ciocoii noi" (caz ideal)

stan

cand spun caz ideal ma refer la faptu urmator: e de preferat sa devii tu paznic decat sa fi mereu un ,,hot" ( in ochii ,,legii" ).

iokan

@LD -am vrut sa fac o figura de stil-se pare nereusita. Prin Dacii- am inteles vechea economie,toate produsele ei -unele slabe dar toate ieftine, vandabile la saraci (interni si externi).Principala ei calitate – dadea de lucru la toata lumea=>batranii nu se pensionau anticipat, tinerii nu trebuiau sa emigreze si puteau plati pensiile ( asta e tema articolului, nu?). Desigur, ramaneau alte dezavantaje(excluzand aberatia ceausista, erau tari vecine(Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria) unde dezavantajele erau mici si se putea trai decent (si in masa, nu ca acum pe portiuni ale populatiei).Daca asezam lucrurile conform piramidei lui Maslow, http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow la baza as pune siguranta privind salariul+pensia(stabilitatea şi consistenţa într-o lume relativ haotică) iar in varf bucuria (optionala si ineficienta) de a-ti putea injura politicienii.

Da, Cehia a sugerat si Grecia va confirma ca una din solutiile de a scapa de probleme este de a te lasa cumparat de cine trebuie, de ex Germania.Numai ca mai trebuie sa vrea si nemtii 🙂 .Din pacate 95% din privatizari au fost excrocherii si azi exportul tarii sta la discretia Dacia , Nokia si Mittal.Restul tarii vegeteaza sau emigreaza, iar guvernul, saracul, ce sa faca- amputeaza ((: .

Radu

Interesant, nu stiam ca nivelul de contributii pana in 90 fusese doar 15%. Systemul de pensii de stat PAYG din SUA are nivel de contributii de 13% (jumate platit de angajat, jumate de angajator), si pana acum e foarte bine d.p.v. financiar, chiar are aproape 3T in obligatiuni de stat (care reprezinta cam 20% din datoriile guvernului federal). Din cauze demografice (pensionarea decreteilor americani), va avea un deficit de cam 21% pe termen lung, deci dupa epuizarea rezervei de 3T va trebui fie:

1) crescuta contributia de la 13% la 15%, eventual si plafonul de contributii

2) crescuta varsta de pensionare cu 1 an, de la 67 la 68 de ani (sau poate 18 luni, nu stiu exact figura care sa echilibreze sistemul)

3) scazuta valoarea reala a pensiei cu vreo 20% (cel mai fezabil ar fi inghetarea ei in termeni nominali vreo 10 ani, pana cand inflatia ii scade valoarea reala)

Sau o combinatie intre cele 3 puncte de mai sus, cate o treime din fiecare. Deci in concluzia mea, sistemul de pensii roman poate fi reformat, chiar si cu _scaderea_ contributiei CAS la nivel american, dar asta implica scaderile pensiilor si/sau ridicarea varstei de pensionare a decreteilor la 68 de ani. Bineinteles, asta presupune si scaderea evaziunii fiscale la sub 10% din PIB, cum este in tarile civilizate. Dar daca angajatorul ar contribui doar 7%, si tot atat si angajatul, atunci evaziunea fiscala ar scadea si ea…

Astea se pot face din punct de vedere tehnic, dar nu politic, ca apoi pensionarii se razbuna la vot. Deci nu sistemul PAYG este de vina, ci disfunctionalitatea democratiei in Romania. Si in US, UK, etc, "se curenteaza" politicienii cand incearca sa taie pensiile, dar nu intotdeauna, de exemplu in SUA s-a reformat sistemul Social Security in 1983.

Deci de vina nu este sistemul PAYG, care functioneaza bine in toate tarile dezvoltate (pensii modeste, de doar 20-30% din salariul care l-a avut fiecare om de-a lungul vietii, dar bune si alea). De vina sunt politicienii care maresc pensiile in mod nesustenabil ca sa aduca tot sistemul in faliment in 10-12 ani, si de vina a fost si opozitia ca nu s-a luptat din rasputeri sa spuna poporului ca asa ceva nu e sustenabil. Cand politicienii din guvern au propus aceasta aruncare in rapa a poporului, opozitia a zis ca daca vor fi ei alesi, ar arunca poporul in rapa cu avant si mai mare. Si mass-media e de vina ca nu a avertizat lumea cat timp inca erau dezbatute maririle (presupunand ca au fost facute de Parlament, si nu prin decret). Deci daca Romania nu devine de tot parasita de tineri, sistemul PAYG poate fi reformat si facut sustenabil, chiar daca politic probabil ca nu se va face decat cand FMI va ameninta cu inchiderea robinetului. Atunci politicienii vor da vina pe FMI, nemti, etc, dar vor vota reforma de austeritate (cum au facut si grecii, cand si-au dat seama ca au pe cine da vina).

Isailă Brătfălean

Ce de filozofi p-aci.

Teoretic problemele sistemului de pensii se pot rezolva dacă se creşte suficient vârsta de pensionare. Practic economia nu e în stare să dea de lucru oamenilor în etate. Și economia e adevărata problemă. Întotdeauna vor fi bătrâni, şi cei tineri vor trebui să aibă grijă de ei, să pună, dacă vor, bani laolaltă pentru a avea grijă de bătrâni. Problema este că actuala economie îi face, pe cei tineri şi mai puţini tineri, incapabili de această sarcină firească.

Cică oamenii să economisească bani negri pentru zile albe, să nu mai stea pe capul copiilor lor. Permite economia o astfel de amânare a consumului, producţia fiind orientată spre bunuri de capital, case etc? Iarăşi răspunsul este nu.

De ce să desfiinţăm salariul minim, când salariile oamenilor zboară mult mai sus, permiţând îngrijirea vârstnicilor şi prime de asigurare, economii uriaşe pentru slăbiciunile bătrâneţilor salariaţilor respectivi? Am glumit desigur.

Cam trebuie să schimbăm sistemul economic.

Lucian Davidescu

@ova

Poate, dar dacă veneau cu idei coerente nu era o problemă

@stan

sigur că e preferabil să fii furat mai puţin decât mai mult 🙂

@iokan

"tinerii nu trebuiau sa emigreze"

cred că dacă n-ar fi riscat un glonţ în ţeastă, teza asta s-ar fi dovedit teribil de falsă :))

@Radu

"pana acum e foarte bine d.p.v. financiar, chiar are aproape 3T in obligatiuni de stat"

Este adevărat că dacă statul nu plăteşte, în cazul de faţă nici măcar nu poate fi dat în judecată

@Isailă Brătfălean

Da, asta chiar ar fi o dezbatere majoră – cum să faci ca persoanele trecute de 50 de ani să-şi găsească loc de muncă

Radu

@LD

"Este adevărat că dacă statul nu plăteşte, în cazul de faţă nici măcar nu poate fi dat în judecată"

Teoretic e posibil orice. Practic sansele ca statul american sa faca default sunt nule, de aceea dobanzile la obligatiuni pe termen lung (10 ani) raman la 3%, si nu au crescut chiar si dupa ce FED-ul a terminat cu QE. Hai sa facem un pariu, cat vrei sa pariezi ca guvernul federal SUA va face default? Eu sunt pregatit sa pariez ca nu va face default, si la fel pariaza si piata cea atotstiutoare (in gluma zis, bubuie de cat de atotstiutoare e, merge din bula in bula)

Ai putea sa spui ce ar putea sa aduca guvernul federal SUA in incapacitate de plata? Chiar daca nu se face nici o reforma la contributii sau varsta de pensii (sau inghetarea pensiilor), deficitul SS va creste la maxim 0.7% din PIB. Adica mai putin decat costa razboiul din Afghanistan.

Si pe langa ajustarile mentionate la sistemul de pensii, SUA mai are alti asi in maneca mult mai mari–in primul rand daca ar face o taxa de 5% pe vanzari la nivel national (la care sa se poata adauga si taxe in state care vor, cum se face si in Canada cu GST) s-ar rezolva cu toate problemele de deficit structural, nu doar sistemul de pensii.

@Isailă Brătfălean

Da, e o problema reala mai ales in era automatizarii, ca nu mai e nevoie de atatia muncitori, si angajatorii ii prefera pe tineri (cu exceptia unor nise unde experienta conteaza foarte mult). In SUA oamenii de 60 de ani care nu isi mai gasesc servici de peste 1 an nici nu mai sunt contati ca someri, sunt considerati ca au parasit campul de munca. Chiar daca nu au pensii (majoritatea au avut ceva conturi private de pensii, dar au contribuit prea putin in ele, si daca le-au lichidat acum 2-3 ani li s-au terminat deja banii). Deocamdata nu e o solutie in SUA la aceasta problema, si sunt multi disperati–un batran de vreo 58 de ani saptamana trecuta a mers la banca si s-a facut ca are un pistol in jacheta si a cerut $1 ca sa fie arestat si condamnat la inchisoare, unde sa aiba casa, masa, si grija medicala.

Am citit ca Japonia din-adins nu pune masini de emis cartele in statii de metrouri, ca sa poata si batranii de 60 de ani sa lucreze la ghiseu, vanzand bilete, dar nici asta nu cred ca e o solutie pe termen lung.

Nu vad o solutie la intreaga problema, doar o solutie partiala. Daca varsta de pensionare va creste la 68 de ani, asta sa insemne doar pentru pensia intreaga. Dar oamenii care vor sa se pensioneze la 60 de ani pe doar jumatate de pensie sa poata avea aceasta optiune in continuare. Bineinteles, le vor mai fi necesare si alte economii, sau sa aiba ocazia sa lucreze part time daca nu full time.

Radu

@LD

Toate statele au imunitate suverana, deoarece prin definitie sunt suverane (daca nu sunt ocupate de altele, sau fortate sa plateasca reparatii de razboi). Tocmai de aia este dobanda pe care o stabileste piata libera pentru Grecia asa mare, pentru ca daca grecii zic ciu-ciu creditorii raman cu buzele umflate. Dobanda pentru datoriile SUA este mai mica decat pentru orice alta tara pentru ca creditorii nu cred ca este o sansa mare sa ramana cu buzele umflate, si pentru ca amendamentul 14 al Constitutiei SUA zice ca nici administratia, nici Congresul nu au voie sa impiedice rasplatirea datoriilor guvernului federal. Deci tot scandalul cu plafonul de datorii poate fi anulat prin aceasta clauza, dupa cum zice Bruce Bartlett (care a fost secretar asistent in trezoreria lui Bush Senior, deci nu e cineva care sa tina cu Obama):
http://www.thefiscaltimes.com/Columns/2011/06/30/

Deci daca spargerea plafonului este necesara pentru rostogolirea datoriilor si evitarea defaultului, administratia o va face chiar daca Congresul nu are chef. Singurul mod in care SUA ar putea sa faca default ar fi sa se faca un amendament constitutional, dar asa ceva e foarte greu, ca trebuie ratificat de 38 de state, si nu s-a mai facut de mult timp. Ultimul amendament ratificat (27, ratificat in 1992) a durat 203 de ani sa se ratifice (propus din 1789) !

Celalat pericol este ca riscul sa fie vazut ca fiind mai mare, si atunci sa creasca dobanzile cerute de cumparatorii de obligatiuni. Asta ar putea face SUA sa plateasca 5% in loc de 3% din PIB pe dobanzi, dar nici un bai, la nevoie poate sa faca un TVA ca sa acopere aceste costuri.

Inflatia nu e default, deoarece SUA ofera si obligatiuni ajustate pentru inflatie, deci cine nu vrea riscul inflatiei are de ales:
http://en.wikipedia.org/wiki/Treasury_security#TI

Chiar si dupa ce FED-ul a terminat cu QE, majoritatea covarsitoare a cumparatorilor prefera sa cumpere obligatiuni de 10 ani cu 3% dobanda pe an, deoarece socotesc ca inflatia in SUA pe urmatorul deceniu va fi in medie cu mult mai mica de 3%. Daca tu crezi ca esti mai destept decat piata, poti face un short la asta si sa devii miliardar (in lingouri de aur chiar, daca nu e suficient sa fii miliardar in dolari), ce zici?

Lucian Davidescu

@Radu

Doar în SUA imunitate suverană înseamnă că guvernul federal NU poate fi dat în judecată decât dacă îşi dă acordul în prealabil

"Inflatia nu e default, deoarece SUA ofera si obligatiuni ajustate pentru inflatie, deci cine nu vrea riscul inflatiei are de ales.

A-ha, deci faptul că SS a optat să nu cumpere obligaţiuni ajustate la inflaţie a fost o decizie independentă, în folosul beneficiarilor săi, iar dacă va apărea o devalorizare masivp subitp este responsabilitatea beneficiarilor că nu au evaluat destul de bine 😛

"Daca tu crezi ca esti mai destept decat piata, poti face un short la asta si sa devii miliardar (in lingouri de aur chiar, daca nu e suficient sa fii miliardar in dolari), ce zici?"

Dacă am constatat că viitorii pensionari americani sunt expuşi unui RISC (forţat), nu văd de ce ar trebui ca EU să îmi asum o CERTITUDINE de sens contrar. Doar ca să fiu mai convingător în a le face un (potenţial) bine? :))

Radu

@LD

De-a lungul istoriei de 222 de ani a SUA (de cand a fost ratificata constitutia federala), a facut vreodata default? Se afla SUA in colaps demografic sau alta pacoste care sa o faca defaultul mai probabil? A fost in ultimii 30 de ani o problema inflatia? De ce crezi ca piata libera se multumeste cu 3% dobanda pe 10 ani, cu cea mai probabila inflatie deja "factored in" ?

Derivativele financiare (call option, put option, etc) sunt folosite in hedging (neutralizarea riscului). La fel cum fac si companiile care sunt platite in valute straine, sau airlines care depind foarte mult de evolutia preturilor combustibilului, sa fel si ipoteticii pensionari amenintati de inflatie pot face hedging. Numai ca 99% din viitorii pensionari socotesc ca nu se merita sa faca acest hedging. Eu personal contribui la Social Security de cand lucram part-time in liceu, acum 17 ani, si nu socotesc ca merita sa fac nici un hedging anti-inflatie (doar ca sunt inca tanar si tolerant la risc, asa ca imi pun toate pensiile private in fonduri index de actiuni).

Teoretic probabil ca as castiga ceva punandu-mi economiile in euro, dar practic e bataie de cap, transaction fees probabil ca ar fi mai mari decat castigul, si daca mai mare daraua decat ocaua, mai bine lipsa. Dar oamenii care cred ca va veni hyperinflatia sunt liberi sa faca hedging cu CHF, aur, sau oua de potarniche. Daca pot face hedging, inseamna ca nu sunt expusi unui risc fortat.

De fapt toata chestia asta e aplicabile doar pensiilor private care investesc in obligatiuni simple (si nu TIPS care sunt protejate la inflatie). Sistemul Social Security are rezerva de obligatiuni _doar_ din cauza generatiei de decretei americani (cand statul a stimulat fiscal veteranii de razboi sa isi poata lua ieftin case destul de mari, si sa poata avea familii mari mai usor). Per termen lung nu vor mai fi "baby booms", ci populatia SUA creste doar incet, cu 0.6-0.8% pe an. Oricum, formula pentru Social Security este sa fie ajustata cu un indice de inflatie (nu CPI, ci COLA, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Cost_of_living#CPI_i… ). Pe termen lung, daca nu se schimba nici nivelul de contributii, beneficiile SS vor creste proportional cu PIB-ul. Daca SUA intra intr-o mare depresie si PIB-ul pierde 30%, atunci va fi de strans centura.

Lucian Davidescu

"De-a lungul istoriei de 222 de ani a SUA (de cand a fost ratificata constitutia federala), a facut vreodata default?"

O fi o idee bună să conduci uitându-te în oglinda retrovizoare?

Cocteilul bugetar de acum poate fi ţinut în echilibru cu două condiţii:

1. Dolarul să-şi păstreze statutul de principală monedă de constituire a rezervelor ȘI

2. Să se taie, uşor-uşor, din cheltuieli până când datoria publică îşi opreşte creşterea.

Dacă una singură nu se întâmplă, efectul pentru finanţele publice este echivalent cu o strângere PIB cu ~30%.

Dacă nici una nu se întâmplă, atunci cei "222" de ani se vor încheia brutal.

În concluzie, grila neajustată a probabilităţilor pentru următorii 20-30 de ani arată aşa:

25% şanse ca lucrurile să rămână sub control

50% şanse de corecţie severă

25% şanse de default

După ajustare, s-ar putea ca ultima variantă să atârne ceva mai mult.

Radu

@LD

Prin corectie severa presupun ca te referi la cresterea mare a dobanzilor. Deocamdata dobanzile sunt foarte mici (3% la bonduri cu termen de 10 ani, sub 1% la bonduri pe termen de 1 an), si dobanzile au _scazut_ in ciuda faptului ca dolarul a pierdut foarte mult teren sub Bush cel Mic (fusese mai tare decat euro, si in 2008 tin minte ca cursul sparsese pragul de 1.50).

Deoarece dobanzile sunt acum la minime istorice, in mod sigur dobanzile vor creste, dar nu vad cat de catastrofic ar fi rezultatul–ar obliga guvernul federal fie sa restaureze nivelul de impozitare din anii 90 (cand strangea 22% din PIB, si avea excedent la buget, si nu doar 14% ca acum), fie sa introduca un TVA sau sales tax similar. Si bineinteles va ajuta si incheierea razboaielor interminabile, si unele deductii care fiecare scad cu 1% din PIB la colectarea de impozite (deductia pentru dobanzile ipotecare, deductia pentru costurile de asigurare medicala). Deci daca se elimina aceste 2 deductii guvernul automat va colecta cu 2% mai mult din PIB, daca expira neinspiratele "Bush tax cuts" guvernul va mai colecta inca vreo 5% la buget, si cu un TVA care sa colecteze inca vreo 3-4% din PIB deja se echilibreaza bugetul. Si asta fara a socoti cat de mult va creste revenue si cat vor scadea cheltuielile (ajutor de somaj etc) o data ce econmia va iesi cu adevarat din criza.

Canada a avut probleme fiscale similare la inceputul anilor 90, a introdus un GST de 5% (similar cu TVA) la nivel national (pe deasupra taxelor pe vanzari pe care majoritatea provinciilor deja le aveau), si a trecut rapid la excedent bugetar. De ce nu ar merge si in SUA solutia care a mers in Canada?

Default e imposibil sa se intample din cauza amendamentului 14. Trezorereia SUA va continua sa rostogoleasca datoriile emitand titluri noi, si se vor gasi cumparatori, desi poate cu dobanzi un pic mai mari. Dar SUA nu va ajunge sa plateasca dobanzi camataresti ca Grecia, ca nimeni nu va determina ca riscul SUA este la fel de mare ca riscul de default al greciei. Statul grec _nu_poate_ colecta mai mult deoarece 1) taxele sunt deja foarte mari pentru oamenii onesti si 2) evaziunea fiscala si coruptia fiscului sunt bat toate recordurile. SUA e la polul opus, taxele sunt cele mai mici din tarile dezvoltate, si evaziunea si coruputia sunt la fel cele mai mici.

Piata libera trimite semnale prin dobanzile care le cere–se vede ca nu doar Grecia, dar si Irlanda si Portugalia sunt riscante. Daca datoriile SUA ar fi riscante, de ce au dobanzile asa mici, atat pe termen lung cat si pe termen scurt? Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Yield_curve

Lucian Davidescu

"Daca datoriile SUA ar fi riscante, de ce au dobanzile asa mici, atat pe termen lung cat si pe termen scurt?"

Din motivul de la pct. 1 de mai sus

Radu

@LD

Close but no cigar. Rolul dolarului e mai subred acum ca in deceniile anterioare (can nu era euro etc), _dar_ dobanzile sunt mult mai mici, nici jumatate cat erau acum 10-15 ani. Ce explica asta?

Lucian Davidescu

@Radu

Bună întrebare, ce explică? 😛

Radu

@LD

Nu cred ca statutul dolarului ca moneda de rezerva explica mult. Nu mai retin exact, dar cineva calculase ca alte tari tin in rezerve cam 200B. Dar intr-o economie de 14T, faptul ca strainii tin in rezerve 0.2T (echivalent cu un imprumut fara dobanda) nu inseamna mult. Faptul ca tarile de la periferia UE isi pun acum rezervele in EUR in loc de USD nu a ranit dolarul cu nimic.

Cred ca problemele Greciei si prospectul de contagiune la alte tari periferice ale UE au speriat investitorii (atat individuali cat si fonduri de investitii si alte entitati fianciare), si asta ii face sa isi parcheze bani in USD, CHF, si aur, chiar daca au dobanzi mici (sau nule in cauzul aurului). Nu ca aceste lucruri ar fi fara risc, dar riscul e mai mic decat in eurozona. Si cred ca socotesc corect, riscul de default al SUA este mult mai mic decat riscul de dezmembrare a eurozonei.

Deci faptul ca dobanzile cerute guvernului federal SUA sunt cu peste 50% mai mici acum decat in anii 90 nu inseamna ca pozitia financiara SUA a devenit mai robusta intre timp. Dar inseamna ca piata inca socoteste riscul de default ca fiind foarte mic, daca nu nul.

Lucian Davidescu

@Radu

Simplifici în mod convenabil mecanismul rezervelor 🙂

Fundamental, ţările cu excedent trebuie să-şi conserve cumva economiile şi sunt obligate să se îndrepte spre moneda cerută, acum sau în viitor, de oricine altcineva – bănci centrale, producători de petrol, navlositori, dictatori africani etc. Universalitatea dolarului este deocamdată la mare preţ, iar pentru acest "privilegiu" trebuie să accepţi dobânzi mici.

Dar nu mi-ai răspuns la întrebare – oare de ce dobânzile sunt mai mici deşi fundamentele sunt mai proaste? Au încredere investitorii că lucrurile vor sta chiar mai bine ca înainte? Sau sunt constrânşi de conglomeratul mecanismelor de securitizare/supraveghere bancară/rating/prospecte anacronice/zero-fed-rate/speranţa-că-la-sfârşit-va-exista-a-greater-fool?

Radu

@LD

"Greater fool" dupa definitia wiki inseamna jocul speculativ: the belief held by one who makes a questionable investment, with the assumption that they will be able to sell it later to "a greater fool"; in other words, buying something not because you believe that it is worth the price, but rather because you believe that you will be able to sell it to someone else at an even higher price.

Deci e potrivit termenul in imobiliare si actiuni, dar nu vad cum ar fi potrivit in obligatiuni de stat americane pe termen lung (de 10 ani). In ultimul timp China si-a vandut obligatiunile americane pe termen lung (chiar daca cele de 10 ani plateau 3% dobanda) si si-a parcat banii in obligatiuni pe termen scurt (care platesc sub 1% dobanda). Deci poate ca chinezii nu vor sa riste ceva in caz ca pun la cale vreo invazie a Taiwan-ului sau altceva.

Ramane intrebarea, de ce alti investitori prefera sa isi puna banii in obligatiuni pe 10 ani cu dobanda nominala de doar 3%. Cred ca singura explicatie este cea mai simpla–socotesc ca

1) inflatia nu va depasi 3% in medie in urmatorul deceniu

si

2) dobanda pe obligatiuni de 10 ani nu va creste mult in urmatorul deceniu (ca daca s-ar intampla asta, nu ar mai putea vinde obligatiunile existente pe piata secundara pe pret decent)

Multe mega-banci americane continua chiar sa profite gras din asta–se imprumuta de la FED pe termen scurt cu dobanda aproape nula, si isi parcheaza banii in obligatiuni de 10 ani. Foarte profitabil si frumos, nici macar nu trebuie sa isi screme creierii, dar daca cumva FED-ul va ridica dobanda la peste 3% vor fi screwed, ca sa folosesc termenul american. Nu stiu daca executivii de la acele banci sunt inteligenti si calculeaza corect ca sansele sa fie screwed sunt infime, sau poate calculeaza doar un profit mare in urmatorii 2-3 ani, sa isi incaseze stock options de miliarde, si dupa ei potopul….

Radu

@LD

"Fundamental, ţările cu excedent trebuie să-şi conserve cumva economiile şi sunt obligate să se îndrepte spre moneda cerută, acum sau în viitor, de oricine altcineva"

Hmmm…. deci bancile centrale nu mai au rezerve in aur? Sau poate ca tocmai din cauza ca cumpara aur mai mult ca in trecut, pretul aurului a crescut vertiginos? Banca centrala a Romaniei in ce isi tine mai mult rezervele, in euro, dolari, sau aur? Oricum, nu cred ca le obliga nimeni sa isi tina mare parte din rezerve in dolari, pot tine doar 1% in dolari si 99% in EUR / CHF / aur etc. Sunt sigur ca tari exportatoare de petrol cu guverne anti-americane ca Iran, Rusia, Venezuela etc chiar prefera sa vanda petrolul contra orice altceva in afara de USD.

stan

@lucian

am trecut de faza cu ,,raul cel mai mic" 🙂

intre lei , hiene si vite nu poti sa ai decat un regn animal.

fiecare cu pizda masii….

Radu

Se pare ca mentalitatea balcano-fanariota e de vina. Daca s-ar putea schimba Romania, sa aiba o mentalitate ca in Elvetia/Germania/UK/US, problemele bugetare (si economice) ar fi cu mult mai mici. Acest articol tocmai aparut arata cat de rea este mentalitatea in Grecia, si asta are implicatii sumbre pentru Romania (pentru ca grecii nu pot da vina pe comunism, si dupa 22 de ani, nici in Romania nu mai tine asta).

http://www.newyorker.com/talk/financial/2011/07/1

Transparency International recently put Greece in a three-way tie, with Bulgaria and Romania, as the most corrupt country in Europe. Greece’s parliamentary democracy was established fairly recently, and is of shaky legitimacy: it’s seen as a vehicle for special interests, and dedicated mainly to its own preservation.

….

Greek citizens also have what social scientists call very low “tax morale.” In most developed countries, tax-compliance rates are much higher than a calculation of risks would imply. We don’t pay our taxes just because we’re afraid of getting caught; we also feel a responsibility to contribute to the common good. But that sense of responsibility comes with conditions. We’re generally what the Swiss behavioral economist Benno Torgler calls “social taxpayers”: we’ll chip in as long as we have faith that our fellow-citizens are doing the same, and that our government is basically legitimate. Countries where people feel that they have some say in how the state acts, and where there are high levels of trust, tend to have high rates of tax compliance. That may be why Americans, despite being virulently anti-tax in their rhetoric, are notably compliant taxpayers.

The “shadow economy”—business that’s legal but off the books—is larger in Greece than in almost any other European country, accounting for an estimated 27.5 per cent of its G.D.P. (In the United States, by contrast, that number is closer to nine per cent.) And the culture of evasion has negative consequences beyond the current crisis. It means that the revenue burden falls too heavily on honest taxpayers. It makes the system unduly regressive, since the rich cheat more. And it’s wasteful: it forces the government to spend extra money on collection (relative to G.D.P., Greece spends four times as much collecting income taxes as the U.S. does), even as evaders are devoting plenty of time and energy to hiding their income.

Greece, it seems, has struggled with the first rule of a healthy tax system: enforce the law. People are more likely to be honest if they feel there’s a reasonable chance that dishonesty will be detected and punished. But Greek tax officials were notoriously easy to bribe with a fakelaki (small envelope) of cash.

roman

Cel mai bun lucru pentru a face bani este ca cei disponibilizati din MI sa fie folositi ca dubluri in vami (salariu primit in functie de sumele recuperate de la evazionisti), cei care percep spaga dati urgent afara si nu mangaiati pe crestet, nu sa se ancheteze infractiuni ce nu pot fi demonstrate doar cele care cu volum mic de munca aduc beneficii mari la buget. institutiile statului sa asculte vocea poporului despre actele de coruptie iar cei descoperiti dati afara si sanctionati pecuniar. asa nu veti mai duce lipsa de fonduri, inclusiv europene unde comisionul a ajuns la 20 % pentru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.