Paraziții de pe piața muncii: firmele de „recrutare” pe salariul minim

În toată farsa de mult demontată despre „asistați sociali”, „putori” și „salariul minim care distruge locuri de muncă”, au mai rămas doar câteva categorii răzlețe de credincioși ai mitului.

– Contabilii și discipolii lor care încă speră că matematica e o știință exactă, că altfel simt că încep să nu mai înțeleagă nimic din ea.

– Politicienii/tehnocrații care dacă au văzut că nu-s în stare să câștige voturi se gândesc măcar să le piardă cu folos.

– O categorie micuță care beneficiază direct de nivelul sub potențial al salariilor din România.

Dintre ultimii, propun să discutăm astăzi despre o categorie aparte de dobitoci.

Este vorba despre „companiile de recrutare” specializate în muncă necalificată și slab-calificată: Adecco, Lugera și încă câteva (îi nominalizez doar pe cei care au avut indecența să-și vocifereze public frustrările). În discuția publică despre „putori”, reușesc să cam rămână în umbră, cu excepția cazurilor în care nu se mai pot abține și se dau în stambă – atunci îi vedem în toată splendoarea ticăloșiei lor.

Mostre:

„Cererea de resurse umane este mult mai mare decât oferta de candidaţi pe care o găsim în zonele în care se fac recrutări. Am vrut să aducem oameni din alte zone şi am căutat candidaţi in­clusiv în sate din Vaslui unde 400 de oameni erau asistaţi social, dar niciunul nu a vrut să se angajeze. Pachetul de be­neficii era destul de bun în cazul în care acceptau relocarea, însă oamenii nu vor să muncească”.
Florin Godean, Chief Executive Moron Officer – Adecco

„In momentul in care angajatorii isi fac un buget pentru anul viitor si dintr-odata s-au trezit cu o crestere a salariului minim pe economie, la 1.450 lei, pe care trebuie sa o dea, bugetele s-au dat peste cap. As lega cresterea salariului de productivitate pentru ca daca toate firmele ar mari salariul am avea acelasi deficit de angajati. Sunt foarte multi pe care ii sunam si care au ajutoare sociale de exemplu si care nu vor sa vina. Sunt foarte multi someri la care ajungem, le oferim joburi, exact pe pregatirea lor si totusi nu vin”
Cristina Săvuică, Chief Shittiness Happiness Officer – Lugera

Ăștia sunt michimaușii pieței, nivelul mediu de salarizare printre angajații plasați de ei este strâns lipit de minimum pe economie. Pe când la unii dintre ceilalți este chiar și cu 50% mai sus și au avut de mult decența (felicitări!) să admită că salariul minim este de fapt irelevant pe piață.

Îmi arde de ceva litigații strategice în ultima vreme, așa că o să-i iau direct: proști-făcuți-grămadă, ticăloși, căpușe. Să mă dea în judecată, o să aduc probe publice și mai multe că exact asta sunt! Recunosc public, de la început, ca să aveți bază materială pentru proces: Vreau să vă afectez imaginea, vreau să vă provoc prejudicii morale și materiale. Vreau ca potențialii angajați să vă trântească ușa în nas, ca angajatorii să nu mai apeleze la serviciile voastre măcar de rușine, ca statul să vă trateze ca entități parazite ale pieței muncii, exact așa cum sunteți. Vreau ca firmele voastre să dea faliment și ca voi personal să nu vă mai găsiți de lucru pe nicăieri, să ajungeți să munciți ca necalificați și să vă dați acolo proba propriei productivități. Voi, care v-ați văzut în poză, șefii, colegii și subordonații voștri!

Am mai atins direct problema hașérilor în articolele:

• Parteneriatul public-privat în ale găunoșeniei
• 7 lecții de capitalism pentru antreprenorii care au probleme cu piața forței de muncă
• Întoarcerea PIB-ului rătăcitor

Și indirect, a desincronizărilor de pe piața muncii, în:

• Povestea cu salariile mici și prețurile mari s-a terminat
• Cât mai cresc salariile
• De ce românii „nu vor” să muncească

Sau strict despre salariul minim:

• Iată de ce trebuie mărit salariul minim
• Până unde poate fi mărit salariul minim
• Despre salariul minim și pseudo-opțiunile de tip „totul sau nimic”

Și multe altele, pentru aprofundare urmăriți mai departe linkurile.

Dar, pentru că lobby-ul lor a ajuns până la punctul în care PNL și ALDE s-au apucat să susțină limitarea venitului minim garantat (ăștia nu știu cum să facă să coboare sub pragul electoral, pe urmele PNȚ-CD?), căpușele merită o… hmmm… să-i zicem „abordare”… personalizată.

Deci ăștia au două mari probleme existențiale: salariul minim și venitul minim garantat.

Salariul minim e o problemă reală pentru ei. Nu că ar fi neapărat prea mare, dimpotrivă el este sub nivelul pieței, dar asta îi avantajează.
Până acum câțiva ani, salariul minim nu era plătit efectiv decât pentru serviciile de pază și curățenie – atunci aproape că nu conta. Între timp, a crescut și a început să muște și din palierul industrial. Fereastra lor de oportunitate este următoarea: În momentul în care un angajator încearcă să intre pe piață, el știe sau simte că ar trebui să ofere salarii începând de undeva destul de aproape de 2000 de lei, că altfel nu prea vine nimeni. Moment în care vin băieții ăștia și îi zic: „nu fi fraier, îți găsim noi mult mai ieftin”. După care se agită să găsească – iau satele la picior. Dacă salariul minim legal ar fi aproape de nivelul de echilibru, investitorii ar înțelege de la început cum stă piața iar hașérii și-ar pierde obiectul muncii. De-aia urlă să să se desființeze dracului odată sau barem să stea pe loc..

Venitul minim garantat – cealaltă problemă –  e mai mult în capul lor. Pentru că ăia pe care încearcă să-i angajeze sunt mult mai isteți decât ei, îi iau la bășcălie: „băă, decât să vin la tine pe zece milioane mai bine stau pe ajutorul social”. Foarte probabil, majoritatea ălora care le zic asta nici măcar ajutor social nu iau, dar tot e o scuză bună de vândut mai departe: „D-aia nu mi-am făcut planul pentru clientul ăsta, șefu’, că putorile ălea stau pe ajutoare sociale. Iar pentru că șefii sunt și mai idioți (+ticăloși), se apucă să facă lobby și propagandă pentru desființarea IVG.

Deci, ca să sintetizăm:

Hașérii fac o muncă până la un punct legitimă – să-i zicem arbitraj pe asimetria informațională din piața muncii. Exact așa cum fac pe piața imobiliară agenții care cumpără hectarul ieftin de la țața Floarea ca să vândă dublu a doua zi, băncile care iau bani cu dobândă negativă ca să-i dea mai departe cu camătă etc. Nimic ilegal până aici, iar moralitatea nu e o miză a discuției.

Imoral devine însă în momentul în care vrei să perpetuezi situația prin orice mijloace, inclusiv prin demonizarea în bloc a unor întregi categorii sociale. Iar atunci când reușești asta, devine chiar păgubos pentru economie și societate.

Pentru că banii pe care îi „economisești” clienților în felul ăsta nu mai ajung în economie sau se risipesc aiurea pe drum.

Soluția socială este ca oamenii ăștia să fie tratați drept samsarii care sunt de fapt. Să fie alungați din sate cu ouă stricate, până încep să ceară spor de stres și depășesc planul de costuri interne al managerilor.

Soluția economică este ca angajatorii să înțeleagă că salariul minim rezonabil în România este în realitate undeva aproape de 2000 de lei. Unii ca Lidl sau Kaufland (ca să dăm doar exemplele care au demonstrat că e posibilă scalabilitatea) au înțeles asta deja și exact ei reușesc să se dezvolte mai repede ca alții.

Soluția politică este să fie zburați elegant de pe piață, prin exact măsurile administrative care îi dor cel mai tare. Creșterea venitului minim garantat și a salariului minim!
Foarte scurt și clar: Venitul minim garantat costă 180 de milioane de euro pe an, practic nimic. Cifra de afaceri a companiilor de recrutare este de 1,4 miliarde de lei pe an – deci depășește 300 de milioane.

Dacă guvernul/parlamentul au curaj și viziune, vor dubla valoarea venitului minim garantat. Abia atunci poate că va deveni o miză, abia atunci va durea. Banii se vor întoarce în economie iar în momentul în care căpușele vor da faliment – automagically – chiar la buget!

Apoi, ar trebui majorat salariul minim într-un ritm chiar mai accelerat decât cel propus acum – ar mai trebui cel puțin 20-30% ca să ajungă aproape de nivelul real al pieței. Nu trebuie să ne facem grijă de șomaj sau falimente, primii care vor trage obloanele vor fi hașérii Adecco și Lugera.

Va fi semn că salariul minim a ajuns la punctul de echilibru și că e timpul să ne oprim când ambele căpușe vor fi dizolvate și radiate!