Intre Gabon si Panama
Acolo este taara mea 🙂
Lecţia irlandeză pentru români
Abia-salvata Irlanda, ţară cu o dată şi jumătate din economia României şi doar un sfert din populaţie, a ajuns cartoful fierbinte de care depinde soarta euro.
Ambele ţări au nevoie de ajutor financiar masiv. Diferenţa este că în cazul Irlandei, adunând şi scăzând, a meritat. În urmă cu doar 30 de ani, Irlanda era încă una dintre cele mai sărace ţări UE. Acum este una dintre cele mai bogate. Şi ei au avut de luat decizii grele, şi ei au făcut greşeli. Ce poate învăţa România din plusurile şi minusurile Irlandei:
+ Buna guvernare. Un partid, Fianna Fail (Soldaţii Destinului), domină istoria de nici 90 de ani a Irlandei independente. Înfiinţat chiar de eroul Irlandei moderne, Eamon de Valera, partidul a reuşit să rămână catalizatorul intereselor comune ale naţiunii. Buna reputaţie le-a permis politicienilor să ia decizii corecte fără o pierdere prea mare de popularitate. În ultimii zece ani, datoria publică a ţării a scăzut de la peste 100 la doar 20% din PIB, iar în 2007 Irlanda încă raporta excedent bugetar. Acum, Trezoreria are rezerve de lichidităţi care să-i ajungă până la sfârşitul anului viitor.
– Cheltuielile sociale. Când bugetul era copleşit de o avalanşă de bani, Irlanda a făcut aceeaşi greşeală pe care a făcut-o şi România în anii de frenezie. A angajat personal bugetar inutil doar pentru a ţine şomajul jos şi a mărit ajutoarele sociale la un nivel la care până şi asistaţii social fac parte din clasa de mijloc. Diferenţa este însă că Irlanda s-a întins doar atât cât să rămână pe excedent bugetar.
+ Educaţia. Acesta a fost principalul pariu al unei ţări care nu avea aproape nici un avantaj local. În anii ’60 şi ’70, când toată Europa îşi redescoperea apetitul pentru litere şi arte, irlandezii finanţau doar universităţi pentru ai căror absolvenţi chiar exista cerere. Rezultatele s-au văzut: azi, forţa de muncă irlandeză este considerată printre cele mai bine pregătite din lume. Asta, cuplat cu faptul că irlandezii sunt vorbitori nativi de engleză, că au taxe mici şi că fac parte din zona euro sunt avantajele care fac Irlanda o ţară de nerefuzat pentru capitalul american ce caută intrarea în Europa.
– Capitalismul de cumetrie (crony capitalism). Bancherii şi dezvoltatorii imobiliari au fost mereu, în mod deschis, favorizaţi de stat. De cele mai multe ori, asta a grăbit dezvoltarea ţării. Însă nici o faptă bună nu rămâne nerăsplătită. Greşeala fatală care a dus la situaţia de acum a fost faptul că Irlanda s-a grăbit să dea o garanţie generalizată pentru întreg sectorul bancar. La scurt timp după tsunamiul provocat de căderea Lehman Brothers şi cu un cost estimat la doar 1,5 miliarde de euro, decizia părea una bună. Cu timpul, costurile au escaladat până la 50 miliarde de euro, iar decizia s-a dovedit catastrofală. Lecţia este că orice garanţie în alb dată de stat, atunci când se dovedeşte toxică, poate duce la colaps. Iar România a luat-o de câteva ori pe drumul ăsta.
+ Taxele mici. În Irlanda, profitul este impozitat cu doar 12,5%, una dintre cele mai mici rate din Uniunea Europeană. Acest nivel, pe care majoritatea guvernelor îl vor dispărut, dar la care irlandezii nu vor să renunţe, a fost miza principală a pachetului de salvare de acum. Când vine vorba de taxarea muncii, nivelul de 20% din Irlanda este unul dintre cele mai mici din lume. Spre comparaţie, în România ajung direct la stat până la 45% din costurile angajatorului cu forţa de muncă, sub formă de impozit pe venit sau contribuţii sociale. E al şaselea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, deci practic printre cele mai ridicate din toată lumea.
28 de comentarii
sfinte moise despartitriule de ape…ce top e asta ?
Serbia e sub Botswana
Venezuela peste Polonia
Libia,Liban, Gabon si Guinea peste Romania
Irlanda pe 4 ???
aveam o idee destul de clara unde ar trebui sa emigrez … acum sunt bulversat … in Guinea Ecuatoriala ?
Bey nea asta cu graficele, adica Romanik nu ye buricu' pamantulu' ?
Nu ye noi ai mai dashteptzi, ai mai cu motz, cei mai tare din parcare ?
Huo, masono-securistule care te afli !
PS Randurile de mai sus sunt un pamflet.
hmm si eu credeam ca vorbesti serios ….. 🙂
@LD
Abia-salvata Irlanda…
Adica abia-salvate bancile "fiice" din irlanda si guvernul. Pe socoteala irlandezilor …
Si mai e ceva: orice garantie guvernamentala (mai ales in alb) duce la distorsiuni economice. Cum? Prin extragere fortata/talharie/spoliere si redistribuire de resurse.
@vala
Asta-i un clasament in functie de pib, adica irelevant. Statisticile si clasamentele astea sunt ultima arma a economistilor "mainstream" (nici o legatura cu faptul ca Lucian a postat graficul).
Maine tu imi dai 100 de euro sa sap o groapa. Poimaine iti dau eu tie 100 de euro s-o astupi. Rezultatul? Per ansamblu e zero, dar pib-ul acrescut cu 200 de euro 😀
>Ce poate învăţa România {…}
O lecţie importantă cred că e şi modul în care Irlanda a beneficiat de "fereastra temporală a pre-globalizării" de pe la sfîrşitul anilor '80 – când China şi India erau totuşi … "departe" şi nesigure – şi a început să intre serios la probleme spre/după 2000 când deja şi nivelul de engleză al indienilor a fost considerat satisfăcător … 😉
@ionut
Acri mai sunt strugurii, zice vulpea.
PIB-ul / capita este un indicator care iti da o imagine privind productivitatea in acea tara. Mai departe e treaba ta cum interpretezi acea imagine. Daca te opresti numai la acest indicator, e clar ca iti ies ciudatenii: bunastarea generala a unei natiuni nu depinde doar de ce produce acea natiune, ci si de cum se distribuie rezultatele muncii (cit pleaca in extern, cit se duce la proprietarii de capital, cit ia statul, etc).
De aceea, o tara africana care extrage diamante va iesi mai sus in acest top decat vecina ei care nu are asemenea zacaminte, desi in ambele tari 50% din populatie isi vaneaza cina cu arcul.
Iar daca ma uit la primele 20 de pozitii din topul de mai sus, parca nu e chiar asa de irelevant indicatorul asta: nu apare acolo nici o tara "exotica".
@florin
"PIB-ul / capita este un indicator care iti da o imagine privind productivitatea in acea tara. "
Desi e oarecum (formal) adevarat, ti-am dat un exemplu perfect de cat de falsa poate fi acea imagine.
Unde incepe productivitatea se termina economia 😀
daca tara a 4a si tara a 21a din top au nevoie de tiparnitza FMi iar alte tari precum Statele Unite, Portugalia, Italia – mai nou si Franta au nevoie si ele de cash inseamna ca traim intr-o matrice falsa, intr-un sistem ce ne da aparent siguranta. cu o mai mare atentie la detalii si imi dau seama ca totul e o epava ce sta sa se rupa definitiv. orice zi ce trece e doar o amanare de la marele final. pe masura ce crizele vin si trec amplitudinea efectelor negative e din ce in ce mai mare. urmeaza bula aurului, apoi a argintului, se vor duce toate de rapa iar cei ce detin informatia se vor fi scapat partial de "intratul la apa". ce se intampla in ziele astea e un sex in grup cu aceeasi motivatie, doar participantii se schimba.
@Me Teo
Efectele negative ale crizelor sunt din ce in ce mai mari pentru ca, autorul lor statul pompeaza din ce in ce mai multi "bani" (plastic) in sistemul financiar provocand inflatie si expansiunea creditului. Cand efectele ies la iveala, tot statul nationalizaeaza pierderile (adica le trece in carca tuturor), si trece la un nou nivel de reglementare dand vina pe piata.
E un subiect atat de complex incat nu m-as avanta la opinii decat doar la nivelul de dat cu parerea..As vrea sa vad daca mai poti continua dezbaterea si cu motive mai concrete pt situatia Irlandei din acest moment. Doar atunci cred ca putem spune exact care si de ce sunt lectii de invatat pt Romania. Asta doar pt a oferi cititorilor imaginea completa. Asa cum sunt convins ca in calitatea ta de jurnalist iti propui sa o faci de fiecare data. Nu de alta dar ai primit un premiu pt acest blog si acum trebuie onorat acest premiu
ionut
ca era dupa PIB sau nu e irelevant …
putea fi dupa numarul de maseuze pe corp de bancher obosit
Libia, Liban, Gabon si Guinea peste Romania … ti-am spus sunt bulversat si nu mai stiu unde vreau sa emigrez …. cred ca pe canapeaua mea …
"Abia-salvata Irlanda"
Parca saptamina trecuta eu ziceam ca e naspa pe la ei, tu ziceai ca e bine-mersi.
In fine. Situatia nu s-a imbunatatit cu bailoutul asta, ci dimpotriva. Te las sa descoperi de ce.
@Dan Selaru
Şi tare-i place acolo-şaa 😆
@vala
Bahamas (nu-i aci) 100.000 pe cap
@loop, colonelul
Eu speram să vorbeşti serios 😆
@ionut, MadMax
E doar o expresie nefericită – mainstream – pentu că textul a apărut înr-o publicaţie mainstream şi chiar nu aveam spaţiu fizic pentru paranteze explicative
@MIA
Eşti răutăcios, Apple sau Google nu sunt compatibile cu india.
MeTeo
Poate, dar nu e un motiv de panică. În ziua în care datoriile nu se vor mai plăti, se va face brusc linişt 😆
@Vlad Maior
Motivele sunt aceleaşi pentru toţi: otrava dulce numită credit prea ieftin. În România nu prea a fost cazul de aşa ceva. Însă ar fi prea mult să spui că e mai bine fără el decât cu el.
Ceea ce putini "economisti" inteleg, e ca PIB-ul nu este totul pentru a indica/masura bunastarea unei populatii. Sigur, este un indicator despre ceea ce se intampla in acea economie, viteza banilor, numarul de schimburi, etc. Sa va dau un exemplu :
– X locuieste Bucuresti. Are echivalentul la 1000E salariu. Pretul cerut pe metru patrat nou construit este 1000E, casa medie are 80mp, deci omul asta cu salariul de pe 6.67 ani isi ia o casa.
Sa zicem ipotetic ca acesti 1000E salariu sunt invartiti prin economia locala de 3-4 ori, deci PIB de 4000E pe luna, 48000E pe an.
– Y locuieste la Paris, are 10000E salariu. Pretul cerut pe metru patrat (vechi) e 10000E casa medie are 80mp, deci si omul asta cu salariul de pe 6.67 ani isi ia o casa.
Sa zicem ipotetic ca acesti 10000E salariu sunt invartiti prin economia locala de 3-4 ori, deci PIB de 40000E pe luna, 480000E pe an.
Iata cum PIB-ul pe Bucuresti este de 10 ori mai mic decat in Paris, dar bunastarea omului e cam tot pe acolo. E adevarat, ar putea spune unii ca e mai ridicata calitatea vietii la Paris fata de Bucuresti, sa admitem ca e de 2 ori mai buna (nu va faceti iluzii), dar mai e mult de acoperit pana la distanta intre PIB-uri.
@loop
Cam toţi economiştii cu-sau-fără-"" înţeleg că există PPC care s-a inventat pentru a calcula ce spui tu.
Și care, de data asta, ne-ar ajuta să simplificăm în favoarea noastră… Dar se poate simplifica şi invers: În logica exemplului tău, Y şi-ar putea lua o lociuinţă în Bucureşti cu salariul pe 8 luni în timp ce X şi-ar putea lua o locuinţă la Paris cu salariul pe 66 de ani şi 8 luni.
@Lucian : Da, exemplul pe care l-am dat este simplificat la maxim, am tras de par niste coeficienti, dar ideea de baza este scoasa la iveala binisor.
Titlul articolului este "Topul bunastarii dupa PIB/cap de locuitor" 😛
Reafirm : PIB mare nu inseamna bunastare mare.
>Eşti răutăcios, Apple sau Google nu sunt compatibile cu india.
Hmmm … Google! are centre in India nu doar de reprezentanţă comercială ci şi de R&D … dar poate de mica importanta.
Dincolo de asta Irlanda nu e totusi … California ( si nici macar Israel, desi acolo se poate argumenta ca e alta mincare de peste, cheltuielile militare sau inrudite fiind oarecum "camuflate" in start-up-uri ) – preponderente sunt departamentele de productie ( fizica ), localizare de produse si eventual "call-center"-uri … nu nucleul dur format din departamentele de cercetare/dezvoltare etc. 😉
@loop
Ba cam înseamnă. Sigur că există o curbă de ponderare şi că utilitatea marginală a fiecărui euro/cap în plus e din ce în ce mai mică. Dar e pozitivă! Clasamentul PPC rămâne cam acelaşi – nu prea vezi mutări spectatuloase.
@MIA
Evident că nu mă refer la manufacturare sau la code-monkeys. Valoarea adăugată a Apple sau Google nu vine de-acolo.
evit o discutie fara final insa totusi as intreba ce inseamna "credit prea ieftin???" (@Vlad Maior
Motivele sunt aceleaşi pentru toţi: otrava dulce numită credit prea ieftin. În România nu prea a fost cazul de aşa ceva. Însă ar fi prea mult să spui că e mai bine fără el decât cu el.)
@vlad maior
Să simplificăm.
Creditul devine ieftin acolo unde contul curent este excedentar, deci unde capitalul abundent se bate pe plasamente puţine.
În schimb, dacă o monedă este fundamentată pe un cont curent deficitar iar economia este avidă de capial – dobânzile sunt natural mai mari.
În momentul în care cele două monede fuzionează, a doua economie scapă de riscul valutar şi beneficază de un credit pe care altfel nu şi l-ar fi putut permite: prea ieftin.
Dacă toată lumea ar fi raţională şi ar folosi banii ieftini pentru dezvoltare rapidă şi pentru acoperirea decalajelor e productivitate, n-ar fi o problemă.
Doar că asta nu s-a întâmplat. Creditul ieftin – otrava dulce – a creeat iluzia bunăstării facile, a umflat bule, a alimentat risipa banilor publici.
Economia mai slabă a consmat o lungă perioadă mai mult decât a produs. Mai devreme sau mai târziu, trebuia să vină scadenţa.
@ Ionut, nu statul e de vina, ci FED*ul cu sleahta lui de privati (companii financiare, farma, etc). ce dreacu nu vezi (vedeti) ca totul e pus la punct asa de bine ? iesiti din matrice sa vedeti lucrurile cum stau
@ Lucian, cand datoriile nu se vor mai fi platit atunci linistea de care spui va fi cea din mormant (ul) caci toti vom fi trecut in alte sfere planetare. treziti-va si nu mai visati !
@Me Teo
Ce are a face fed-ul cu "privatii"? De facto, pe lumea asta, nici o activitate (mai ales financiar-bancara) nu-i privata, ci doar "privata".
Cauza actualei crize (care e de tipul boom-bust) este expansiunea creditului "ieftin". In particular, g guvernul american a hotarat: fiecarui american, fara exceptie, cate o casa!
Eu am iesit de mult din matrice! Tu esti in stare, sau astepti inca salvarea de la "tatucul" stat, agresorul nr.1?
I am grateful to you for this good content. You definitely did make my day :