Riscograma
Lucian Davidescu

Războiul Elveţiei cu propria monedă

Există o ţară unde nici măcar banii tipăriţi nu par să-şi piardă valoarea. Elveţienii suferă alături de est-europenii care le datorează franci.

Pentru cei 50 de mii de români care au credite în franci elveţieni şi care trebuie să plătească acum rate chiar şi de două ori mai mari faţă de momentul în care au luat împrumutul, există şi o veste bună: Banca Naţională a Elveţiei este, întâmplător, de partea lor. Însă vestea proastă este că, în ciuda eforturilor disperate, instituţia nu reuşeşte să facă faţă investitorilor care să încăpăţânează să investească în franci.

Tiparniţa la maximum

Banca Elveţiei a anunţat ieri că va mări lichidităţile la vedere ale băncilor comerciale de la 120 de miliarde de franci la 200 de miliarde de franci. Este vorba de bani tipăriţi, care în mod normal ar trebui să ducă la deprecierea monedei şi la inflaţie. Totuşi, cele două fenomene nu se întâmplă pentru că încrederea investitorilor cum că frncul ar fi cea mai sigură monedă din lume este mult prea mare. Imediat după anunţ, francul a început să se aprecieze din nou, din cauză că pieţele aşteptau ca banca centrală să anunţe fixarea parităţii între franc şi euro.

O asemenea mişcare ar fi foarte riscantă pentru Banca Elveţiei, care ar trebui să cumpere fiecare euro sau dolar aflat în căutare de franci şi s-l adauge la rezervele care deja au ajuns de ordinul sutelor de miliarde. Marea problemă este că aceste rezerve provoacă pierderi acţionarilor băncii, care funcţionează după toate regulile unei companii private. 55% din acţiunile SNB aparţin cantoanelor şi băncilor cantonale în timp ce restul de 45% aparţin unor investitori privaţi şi se pot vinde sau cumpăra pe bursă.

Primele efecte

Totuşi, intervenţiile masive ale Băncii Elveţiei nu au fost chiar în zadar, iar francul a dat înapoi cu mai mult de 10% în doar o săptămână.

Un franc costa ieri 3,75 de lei, după ce cursul ajunsese aproape de 4,1 lei în urmă cu o săptămână. Acum patru ani, francul elveţian se vindea cu numai 1,8 lei.Un euro putea cumpăra 1,13 franci, după ce acum o săptămână cele două monede se apropiaseră de paritate iar una din tranzacţiile din cursul zilei s-a încheiat la cursul de 1,0075 franci pentru un euro. În urmă cu patru ani, un euro costa 1,7 franci.

Istoria luptei

Prima încercare a Elveţiei de-a-şi “apăra” moneda a fost în 2009, când banca centrală a încercat să ţină cursul mai sus de 1,5 franci pentru un euro. A cedat după câteva luni şi pierderi de ordinul zecilor de miliarde de franci. Apoi, s-a resemnat cu faptul că exporturile elveţiene au rămas totuşi destul de puternice, în timp ce companiile şi populaţia se foloseau de puterea monedei pentru a face achiziţii în străinătate la care până atunci nu visaseră.

Însă al doilea val al crizei financiare, care a făcut posibilă paritatea cu euro – situaţie de neimaginat în urmă cu câţiva ani – a făcut ca banca să-se întoarcă la arme cu aceeaşi convingere pe care o împărtăşesc împrumutaţii din România, dar mai ales din Polonia sau Ungaria: „francul este mult supraevaluat”.

19 comentarii
Nic Sarbu

Lucian, servus,

nu cumva graficul este euro/franc, nu invers? Io aşa am senzaţia. Spor mai departe, îmi place foarte mult blogul tău.

Lucian Davidescu

@Nic

Salut,

multumesc 🙂

Da, forma corecta a perechii este EURCHF, dar am ales sa le scriu intuitiv pentru cei care nu-s familiari cu forex (i.e. 1,13 franci = 1 euro)

gigix

Foarte tare graficul, dar mai ales faptul ca se pot cumpara actiuni la Banca Centrala Elvetiana!!!

Cum ar fi sa detii actiuni la o "firma" care face bani la propriu? :))

PS: culmea culmilor sa ai si mare cautare pt banii pe care ii faci…din pix (din nou la propriu) :))

blue

nic are dreptate, graficul reprezinta comportarea raportului euro/franc in timp; daca era franc/euro, curba trebuia sa fie crescatoare…

Dorel

sau cum este contaminat echilibrul elvetiei de inflatia ue si sua

as da orice sa vad un inalt oficial bnr cum ne explica slabirea francului din cauza pretului carofului; si as plusa ca sa vad economistii cu atitudine si blog citindu-te.

felicitari

Gigix

Acelasi principiu folosit si de BNR doar ca in sens invers.

Elvetienii fac emisiune de moneda ca sa deprecieze francul

BNR a facut emisiune de moneda in 2009-2010 pentru a acoperi miliardele de la FMI pe care le-a depus in rezerve.

rezultatul asteptat:

1. in Elvetia cel mai probabil va aparea deflatia prin ieftinirea tuturor importurilor (=cresterea nivelului de trai)

2. in Romania avem inflatie accelerata prim marirea artificiala si arbitrara a masei monetare (=scaderea nivelului de trai)

atotnestiutorul

@blue&nic – cursul franc/euro = cati franci cumperi pe un euro .. de unde rezulta graficul

Cred ca-l citesc pe LD aproape de la inceputul riscograma si am observat ca atunci cand lucrurile nu sunt exprimate "pentru popor" se nasc discutii mult mai grave 😉 .

Problema este grava pentru toti cand se incing tiparnitele … concursuri de "productie" de bani pot duce la razboaie. Nu cred ca este numai problema Elvetiei (sau braziliei sau a altora cu moneda pe val ascendent), este o problema a "sistemului" de producere de bani din nimic (sistemul asta se mai numeste si "piata financiara internationala", "bursa" .. etc.).

MIA

>in Elvetia cel mai probabil va aparea deflatia prin ieftinirea tuturor importurilor (=cresterea nivelului de trai)

Nu as stabili o egalitate asa de simpla si clara … pe termen lung o ieftinire a importurilor poate avea efecte de crestere a puterii de cumparare dar … pe termen mediu/lung … intrebarea e daca se vor mai mentine si salariile in termeni nominali la aceleasi nivele in conditiile in care exporturile se scumpesc … 😉

Radu

@Gigix

1. in Elvetia cel mai probabil va aparea deflatia prin ieftinirea tuturor importurilor (=cresterea nivelului de trai)

Nu e chiar asa simplu si frumos cum scrii tu. Aprecierea francului ajuta pe elvetienii care au servicii. Dar daca exporturile lor devin prea scumpe si nu le mai cumpara nimeni cascavalul (Swiss cheese) si ceasurile cu cuc, si producatorii concediaza masiv, cum va fi viata pentru someri, te-ai gandit la asta?

La fel si in Romania, daca se intareste RON-ul crezi ca va fi bine? Sau nu se vor distruge atat exportatorii, cat si producatorii care vand pe piata interna, in momentul in care nu vor mai putea face importurilor ieftine?

De aceea FED-ul in SUA are "dual mandate" de vreo 40 de ani incoace–pe de o parte e bine sa fie preturi stabile (deci inflatia sa fie sub 5% anual), dar pe de alta parte este important si ca economia sa fie cat de aproape posibil de full employment. Si cand este o tensiune intre cele doua mandate, o solutie de compromis trebuie sa le satisfaca pe amandoua macar pe jumatate.

Din acelasi motiv nici elvetienii nu sunt prosti sa isi lase moneda sa se intareasca prea tare, ca deflatia este mai rea decat inflatia.

Lucian Davidescu

@gigix

“Cum ar fi sa detii actiuni la o “firma” care face bani la propriu?”

25% pierdere în doar două săptămâni 😀
SNBN:SW

@blue

În forex, ordinea simbolurilor în pereche se stabileşte după un fel de ierarhie a valutelor

cuurency pair fără legătură automată cu ordinea numărător/numitor.

De exemplu, CHFJPY chiar înseamnă 97 de franci pentru un yen, dar CHFRON înseamnă 3,76 lei pentru un franc.

@Dorel

Mersic. Mai citesc, dar nu prea le convine 😛

@atotnestiutrul

Războaie? Pentru ce să te mai baţi acum? Aur, din nou?

@MIA

Marea problemă a elveţilor e că nu prea au ce cumpăra cu atâţia bani fără să ajungă în impasul chinezesc… să scumpească marfa respectivă – valute, acţiuni, resurse – pânâ la un nivel la care nimeni altcineva nu mai e dispus s-o cumpere.

Singura ieşire pentru ei cred că ar fi să este să cumpere masiv tehnologie ultra-avansată şi ultra-automatizată, care pentru oricine altcineva este deocamdată neamortizabilă şi care să producă constant în viitor (deci pe termen lung) cu input uman minimal.

@Radu

România e în alt impas – are nevoie de o monedă tare pentru a se capitaliza, dar are nevoie şi de cap pentru a nu risipi capitalul. Într-adevăr, moneda tare nu-ţi garantează că devii mai deştept. Dar moneda slabă îţi garantează că rămâi rupt în fund.

Radu

@LD

In ultimul deceniu nu se poate spune ca Romania a avut moneda slaba, cursul a fost destul de stabil. Problemele Romaniei nu stau cu moneda. Oricum cursul absolut nu conteaza, ar fi ridicol sa spui ca Ungaria sau Norvegia sunt rupte in fund, din cauza ca au monezile, in termeni absoluti, cu mult mai slabe decat RON-ul. Sau Japonia, si multe alte exemple.

Pentru Romania, o moneda mai tare decat este RON-ul acum ar fi o tichie de margaritar in cel mai bun caz, o piatra de moara (legata de gatul unui inotator) in cel mai rau caz.

Radu

Tocmai am citit ca 75% din nemti sunt impotriva asistarii tarilor PIGS, indiferent de consecinte, chiar si daca consecinta ar fi prabusirea euro (si revenirea Germaniei la marca):
http://globalpublicsquare.blogs.cnn.com/2011/08/1

Angela Merkel inca are putere ca sa override opinia la 75% din nemti, dar e riscul mare sa cedeze (sau sa isi piarda scaunul). Deci ce se intampla cu CHF (si aurul, etc) este ca sunt un port de refugiu pentru parcat banii cand se vad nori negrii de uragan (safe haven)

Lucian Davidescu

@Radu

Mă doare capul 🙂

A vorbit cineva (în afară de tine) despre greutatea monedei?

Leul s-a apreciat constant, în termeni reali, chiar şi când paritatea a stat pe loc, ba chiar şi când aparent se deprecia (scădea mai încet decât creştea inflaţia).

Cred că ţi-am mai spus, dar ignori – cursul valutar are alte efecte într-o economie emergentă decât într-una dezvoltată. Abia când puterea de cumpărare ajunge aproape de paritate sunt (oarecum) valabile teoriile din care turui tu.

Uite cum e problema "in layman's terms":

Acu' 15 ani, când se strica un tomograf rămâneau în beznă pacienţii din trei judeţe – erau vreo 20 în toată ţara. Un tomograf costa câteva sute de mii de dolari second-hand şi peste milion – nou. Numai că la o monedă atât de slabă cum era leul, investiţia era de nesuportat.

Între timp, economia a crescut, dar nu destul de repede cât să acopere decalajul. Însă aprecierea leului a ajutat şi ea. Aşa se face că acum nu mai e nimeni în pericol să nu găsească tomograf pe rază de sute de km sau să stea la cozi cu săptămânile.

Vezi tu, pe vremea aia competitivitatea era maximă, un salariu era pe la $80 pe lună, adică $1000 pe an. Dar la ce bun atâta "competitivitate" dacă nu-ţi puteai permite un nenorocit de tomograf?

MIA

>Pentru Romania, o moneda mai tare decat este RON-ul acum ar fi o tichie de margaritar in cel mai bun caz, o piatra de moara (legata de gatul unui inotator) in cel mai rau caz

Da si nu. Exemplul lui Lucian e destul de relevant – pe undeva fara o moneda stabila/care sa dea o putere de cumparare mai buna e cam greu sa dezvolti o infrastructura "medico-sanitara" ( si nu numai ) cit de cit. Asta exceptind cazul miraculos in care ajungi sa produci si asa ceva in tara … cu ingineri platiti mediocru. 😉

Ce mi se pare important de notat aici – si ca posibil avertisment pentru "joaca cu focul" a oficialilor europeni si americani, desi probabil habar nu au de el si nici nu le pasa sa-l ia in calcul – e tocmai situatia ca un deceniu de curs stabil si intarire a monedei au fost incapabile ( inca ) sa stearga din mentalul colectiv al unei natiuni precum cea romana efectele unei inflatii galopante care a durat vreo 4-5 ani numai … 😉

ionut

"De aceea FED-ul in SUA are “dual mandate” de vreo 40 de ani incoace–pe de o parte e bine sa fie preturi stabile (deci inflatia sa fie sub 5% anual), dar pe de alta parte este important si ca economia sa fie cat de aproape posibil de full employment. Si cand este o tensiune intre cele doua mandate, o solutie de compromis trebuie sa le satisfaca pe amandoua macar pe jumatate."

O alta ineptie, propagata cu o usurinta dezarmanta de micul socialist cu creier spalat si educatie wiki/mainstream.

Nu exista nici o legatura directa/cauzala intre inflatie si somaj. Curba lui Philips e o "gugumanie agregativa". Erori de acest gen se intampla cand se incearca inlocuirea rationamentului si a relatiilor calitative (i.e. structura salariilor de piata) cu relatii "cauzale" cantitative intre "agregate".

Radu

@micul geniu austriac

De http://en.wikipedia.org/wiki/NAIRU ai auzit? Si inainte de a striga "blasfemie", litera "A" este pentru acceleratie. Wrap your mind around that.

Nu cunosc un idiom echivalent in limba romana care sa fie inofensiv, poate ca si faptul acesta e graitor. Si ca sa nu fii ofensat de un idiom inofensiv, vezi definitia (cea mai de jos) a dictionarului Webster:
http://www.learnersdictionary.com/search/wrap

ionut

NAIRU? Lasa mah, gugumaniile! "Monetarismul" (parintele biologic I. Fisher, da' cel spiritual Milton Friedman) e 100% eronat. Intre inflatie si somaj e aceeasi legatura cauzala, ca intre somaj si … cotele apelor dunarii! 😀

Ce-i ala somaj? Ce-i aia inflatie? De stagflatie ai auzit? Legatura intre micro si macroeconomie lipseste cu desavarsire in teoria economica mainstream (monetaristo-keynesianisto-interventionista).

MIA

>Curba lui Philips e o “gugumanie agregativa”.

>“Monetarismul” (parintele biologic I. Fisher, da’ cel spiritual Milton Friedman) e 100% eronat. Intre inflatie si somaj e aceeasi legatura cauzala, ca intre somaj si … cotele apelor dunarii!

Zise nulitatea cvasi-agresiva si mai lua un Rutodel sa-si calmeze nervii. 😀

ionut

Socialistul obosit si senil al blogurilor: STUDIUL e solutia, nu latratu' la luna! 😀

Repetam pentru toti ignorantii, nu exista nici o legatura cauzala (nici indirecta nici directa) intre somaj(a carui definitie mainstream e total eronata) si inflatie (fenomen care, la randu-i, e incorect inteles de imensa majoritate)!

Legatura cauzala e aceeasi ca cea dintre somaj si fazele lunii! 🙂

Rudotel trebuia sa ia ma-ta inainte sa te lepede! 😀 Si pen' ca n-a facut-o rezultatul e ce se vede: inca un idiot inutil!

Dă-i un răspuns lui ionut Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *