EXITCARD

lolita-vs-milf

Lucian Davidescu

Cele două grecoaice care l-au sedus şi buzunărit pe Cristian Sima

Pentru un bărbat cu educaţie clasicistă, chemări mistice şi Animal Planet la îndemână pe telecomandă, „Alpha” – probabil – sună excelent. Dar nicăieri litera grecească nu are atâta putere ca în lumea finanţelor.

Forţa ei ocultă izvorăşte din ignoranţa maselor, ajustată cu ştiinţa de-a folosi această ignoranţă, ajustată cu norocul.

La sfârşit, rezultă o alchimie căreia prea puţini îi supravieţuiesc.

Nu e un secret că jocul la bursă are sumă nulă – pentru ca unii să câştige, alţii trebuie să piardă. Chiar şi atunci când banii tipăriţi umflă artificial preţurile acţiunilor, tot există o zonă gravitaţională faţă de care unii ies mai bine iar alţii mai rău: media ponderată.

Secretul pe care trei brokeri din patru nu-l vor spune este însă că ei reuşesc, în mod sistematic, să nimerească sub medie. Este o statistică reală! 75% din managerii de fonduri mutuale au performanţe mai slabe decât un indice general care reflectă media pieţei. Nu contează cât de pricepuţi sunt, aritmetica îi forţează să piardă. Aşa că, decât să le dai lor bani mai bine te laşi pe mâna unui robot.

Pentru investitorii mai sofisticaţi, mai pretenţioşi, există „Alpha”. Pentru ei, 10% înseamnă pierdere atunci când „piaţa” a crescut cu 20%. Pentru ca brokerul să-şi merite comisionul, ei vor cere un „Alpha” de 1%, adică un randament de măcar 21%. E doar un exemplu.

Cam toţi visează să fie Alpha, dar la fel ca în haita de lupi nu se poate. Doar un sfert reuşesc în orice an. Iar din acest sfert, cei mai mulţi sunt doar norocoşi, pentru că după încă zece ani tot pe minus se vor întoarce. Alţii au „inside information”. Unii forţează îmbunătăţiri de management sau investesc „aspiraţional”, adică încearcă prin propriul exemplu să aducă şi alţi investitori. Alţii, dimpotrivă, recurg la hărţuire şi şantaj pentru a-şi maximiza partea lor de profit. Există multe modele, dar cei care reuşesc pur şi simplu să aleagă acţiunile bine şi să câştige peste media pieţei ani în şir sunt teribil de puţini.

Warren Buffett este cel mai cunoscut caz.

În 47 de ani, a avut 39 de „Alpha”, cu o medie de peste 10% (19,8% Berkshire Hathaway vs. 9,2% S&P 500). Dar chiar şi el a ridicat dubii după două rateuri la rând, în 2009 şi 2010. John Paulson, vedeta crizei – care câştiga miliarde de dolari când milioane de americani îşi pierdeau casele, a rămas fără jumătate din bani anul trecut şi e cotat cu şanse maxime să păstreze cadenţa în anii următori.

Una dintre poveştile lui Cristian Sima este cum – din postura de olimpic la matematică fugit din ţară de spaima minerilor – a folosit un „algoritm” pentru a câştiga la bursă. Dacă povestea e adevărată, e doar un caz de „sindromul supravieţuitorului”. Mii de genii ale matematicii au încercat algoritmi pe bursă şi au pierdut pentru ca în cele din urmă unul singur să aibă cu ce se lăuda.

Dar e un început bun, în stare să-i dea unui tânăr încredere şi răbdare. Adaugă muncă şi inteligenţă, şi avem profilul unui broker în stare să aibă Alfa mai des decât alţii. Nu mereu însă. Mai este nevoie poate şi de conjunctura unei pieţe imature, unde orice e posibil, şi de explozia tipografică din BCE sau Fed, şi de clienţi care câştigă „easy money”. Totul e să salvezi aparenţa, că scriptele se pot face – la o adică – şi din condei.

Însă când vine recesiunea, când ursul îi ia locul taurului, Alpha / diafana, năzuroasa, sofisticata / nu prea mai contează. Nu încântă pe nimeni că paguba ta e mai mică decât a altora, că doar ei n-au venit la tine să le faci pagubă. E vremea Betei, fată bătrână şi căpoasă, „dintr-o bucată”, care ştie una şi bună: „Nu te lua după ăştia că n-o să-ţi fie bine! Lasă-mă cu socraţii, roninii şi lupii tăi – tu ştii să faci ceva? Cum nimic?”

„Beta” este indicatorul de corelare cu piaţa. Dacă mergi cu turma pe timp de criză ai toate şansele să pierzi şi ce ai strâns. Trebuie să găseşti o cale de-a înota împotriva curentului. Aici nu mai funcţionează reţetele alternative – management, inspiraţie, hărţuire, nimic – ori câştigi, ori măsluieşti scriptele.

Un lucru e dovedit până acum: Cristian Sima nu a câştigat.

EXITCARD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *