EXITCARD

flying-pig

Lucian Davidescu

Cine câștigă și cine pierde din Brexit

Analiză pe trei axe de liberă circulație

Libera circulație a capitalului

Serviciile financiare reprezintă 10% din PIB-ul Marii Britanii, față de o medie de 6% în Europa continentală respectiv mai puțin de 5% în Germania sau Franța. Principalul avantaj al apartenenței de Uninunea Europeană este sistemul de passporting financiar – o bancă sau instituție de plată licențiată în oricare dintre țările membre capătă automat dreptul de a opera în toate celelalte, pe baza unor simple notificări.

Ce se va întâmpla exact depinde de formula de asociere pe care Marea Britanie o va găsi cu UE. De exemplu, țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) beneficiază de aceleași drepturi. În schimb, Elveția, care este membră EFTA dar a refuzat intrarea în EEA și a optat pentru tratate bilaterale cu UE, nu beneficiază de sistemul de passporting. Așa se face că băncile elvețiene în frunte cu UBS și Credit Suisse au preferă să-și deruleze operațiunile europene din Londra.

Dacă noua formă de asociere se va asemăna mai degrabă cu a Elveției, atunci o bună parte dintre serviciile financiare vor migra în afara Marii Britanii. Primii pretendenți sunt Frankfurt și Paris și cu siguranță că vor fi și bancheri care vor alege unul dintre cele două centre financiare, însă cu un impact final neglijabil. Câștigător net ar putea deveni, în schimb, Dublinul, care oferă avantajul decisiv care a contat încă de la început: limba engleză. Malta sau chiar Cipru ar putea culege la rândul lor o parte dintre firimituri, din același motiv.

Bilanț net: pierdere

Libera circulație a mărfurilor

Este foarte puțin probabilă instituirea de taxe vamale în relația cu Uniunea Europeană. Chiar și statele asociate au acorduri de liber schimb cu taxe zero. Cu atât mai mult cu cât Marea Britanie este importator net. Nu este exclusă varianta să apară bariere non-tarifare de ambele părți (dar nici obligatorie, deoarece standardele au fost armonizate de-a lungul timpului), însă ele mai degrabă ar avantaja decât păgubi Marea Britanie.

Pe de altă parte, se deschide oportunitatea conservării unei mai mari părți din capacitățile de producție industrială dar și a intensificării relațiilor comerciale cu restul lumii.

Marea Britanie a exportat anul trecut preț de 305 miliarde de lire dintre care 134 de miliarde (44%) către Uniunea Europeană. Importurile au fost de de 412 miliarde de lire dintre care 220 de miliarde (53%) din Uniunea Europeană. Rezultă un deficit comercial de 107 miliarde de lire, dintre care 86 de miliarde (80%!) în relația cu Uniunea Europeană.

O parte din ambele seturi de cifre intracomunitare sunt oricum puse pe seama tranzitului – a importurilor și exporturilor care se derulează prin intermediul unui alt stat membru dar care au ca origine respectiv destinație țări non-UE. Asta înseamnă o oportunitate în plus de a filtra canalele de import și de a găsi, în același timp, ruta directă atunci când cererea pentru exporturi există.

Bilanț net: câștig

Libera circulație a persoanelor

Marea Britanie a refuzat oricum să devină parte a spațiului Schengen, așa că statutul ei în UE este asemănător (din motive complet diferite, e drept) cu al României: este nevoie de un act de identitate valid pentru trecerea frontierei. Orice în plus este improbabil, pentru că situația este mult mai simetrică decât le place britanicilor să creadă. 1,2 milioane de britanici locuiesc în restul Uniunii Europene (expați, studenți, pensionari) față de o cifră cel puțin dublă a cetățenilor UE cu rezidență în Marea Britanie.

Diferența este compensată însă de motivele migrației – dacă europenii vin în Marea Britanie să ocupe joburile pe care nu prea le vrea nimeni, britanicii merg în UE fie pentru posturi foarte bine plătite, fie pentru un stil de viață chiar mai bun (sau măcar mai ieftin) decât pe insulă.

Orice încercare, din partea oricărei părți, de a înăspri condițiile de călătorie sau de muncă se va lovi de o retaliere care în cele din urmă nu face bine nimănui.

Este predictibilă totuși o înăsprire a condițiilor pentru muncitorii cu slabă calificare, însă motivată preponderent politic și cu efecte nete neglijabile.

Bilanț net: neutru

 

Citește și:

România Curată: După Brexit, români au căutat pe google „ce este UE”?

Forbes: Ce are de câștigat România de pe urma Brexit?

Voxpublica: Brexit – cele două uși din dos pe care se poate întoarce Marea Britanie

EXITCARD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *