Riscograma
Lucian Davidescu

Noua ordine feudală: de la baroni la faraoni

Cheia reorganizării administrative este tăierea completă a fondurilor către judeţe şi constituirea unor primării mai puternice.

Orice reorganizare teritorială e de natură să creeze vânzoleală mare printre baronii “locali”: inversări de rol, prăbuşiri spectaculoase dar şi alianţe nebănuite sau postùri noi – de faraoni regionali. Per total, puterea lor va slăbi dramatic. Însă pentru ca specia să dispară este nevoie de mai mult. Trebuie ca însăşi feuda să dispară cu totul.

Asta sunt judeţele de acum, feude – o moştenire a tradiţiilor fanariote şi comunist-securiste combinate cu moravurile birocratice şi politice contemporane. Rolul lor este să dijmuiască banii veniţi “de la centru”, în drumul lor înapoi către contribuabil, după criteriul ştiut: ai lor – nu, ai noştri – da.

Este puţin probabil să se poată găsi o formulă consensuală de reîmpărţire a ţării. Peste opoziţia baronilor se poate trece. Nu şi peste decuparea zonei locuite de maghiari, care nu va împăca niciodată majoritatea şi minoritatea. Nu peste orgoliile identităţilor locale care nu se lasă amestecate. Nu peste complexul judeţelor mici care din centru devin din nou periferie. Şi nu peste dificultăţile de natură tehnică ridicate de un Sud cvasi-rural, fără alt pol de dezvoltare decât Bucureştiul. Şi totuşi, judeţele actuale, prea mari pentru a rezolva nevoile immediate ale cetăţenilor şi prea mici pentru a deveni mase critice de dezvoltare, trebuie să dispară urgent. Nu ca entităţi juridice, asta nu contează foarte mult, ci ca dispeceri de fonduri.

Aceeaşi situaţie se întâmplă în cazul comunelor. Sunt prea mari pentru a avea coeziunea şi eficienţa unor asociaţii de proprietari, dar prea mici pentru a-şi putea susţine chiar şi propriile aparate birocratice. De furnizat servicii comunităţilor pe care le reprezintă, nici nu mai poate fi vorba. Nu e de mirare că, dependenţi de baronii locali şi centrali, primarii nu au nicio responsabilitate faţă de cetăţeni: doar îi adună să voteze “cu cine trebuie”, schimbă partidul pentru a primi în continuare bani şi cer “peşcheşul” oricui vrea să investească, pentru a-şi asigura viitorul.

Formula optimă de împărţire a României este probabil la un nivel inferior judeţelor, la comunităţi puternice – de ordinul a cel puţin câteva zeci de mii de oameni, care să-şi poată urmări îndeaproape interesele şi să aibă şi mijloacele necesare pentru asta.

Însă cel mai important este ca sistemul actual de finanţare să se schimbe definitiv. Atât propunerea PDL ca banii de la centru să se împartă prin noile judeţe mari cât şi propunerea USL, chiar mai periculoasă, ca banii de la centru să se împartă jumătate prin regiuni şi jumătate prin actualele judeţe diferă doar la detaliile legate de împărţirea politică. În schimb, au în comun aceeaşi fisură fatală: împărţirea banilor “de la centru”.

Guvernul strânge cea mai mare parte a taxelor, după care le distribuie arbitrar în teritoriu, în timp ce primarii au voie să adune doar taxele pe proprietate, plafonate la un nivel foarte redus. Evident că din acest motiv ei au întotdeauna bani puţini, însă cei care justifică prin asta dependenţa de centru sunt evident pe o pistă falsă. Independenţa va fi obţinută tocmai atunci când primarii vor avea voie să colecteze mai multe taxe, sau chiar pe toate, după care să cedeze doar o parte către nivelurile administrative superioare.

Se spune că oamenii nu ştiu să aleagă şi că vor sfârşi în funcţii aceleaşi figuri odioase, dar cu putere mai mare. Este complet fals. Atunci când există o legătură directă, nemijlocită, între votul lor şi banii lor devin subit foarte conştienţi de propriile interese. Atunci când ştiu că îl aleg pe cel căruia îi vor plăti salariul, nu pe cel care le va da pomeni.

Vă amintiţi de vânzătoarea de la carne care în anii ’80 îi trata cu dispreţ pe cei care stăteau la coadă şi cu zâmbete mieroase pe cei cărora le vindea pe sub tejghea. Nimeni n-ar fi crezut atunci că specimenul va dispărea, dar totuşi s-a întâmplat.

Evident, nimeni nu vrea asta. Pentru că ar fi adevăratul sfârşit al politrucilor, păpuşarilor, brokerilor de putere, baronilor, căpuşelor de partid sau post-securiste. Ar fi începutul democraţiei.

32 de comentarii
John Galt

Lucian, tu esti un idealist! 😛

Lucian Davidescu

Iar tu dormi prea puţin 😉

Dan

Trebuie sa ai in vedere ca, chiar daca se imparte romania la nivel de 10000 de locuitori si toate taxele se tin la nivel local, vei avea zone sarace, cu peste 90% persoane care traiesc din agricultura (d'aia jmekera de subzistenta) iar banii stransi nu vor ajunge nici pentru plata salariilor la [cum s-o numi institutia aia administrativa].

Un lucru de unde se poate incepe este diminuarea furtului cu nesimtire din banii publici. Daca se incepe cu asta se vor face schimbari semnificative in nivelul de trai . . . dar cine sa o faca ? 🙂

Ma gandeam ieri la o treaba, statul zice ca da 10milioane de euro pe un kilometru de autostrada … dar, defapt da 10milioane minus 24%, minus toate impozitele pe salariile celor ce lucreaza acolo, minus toate impozitele pe firmele ce lucreaza acolo .. si tot asa, probabil suma care "ramane" in asfalt este la jumatate. Cum stiu ca pe aici se invart niste baieti care le au cu economia mult mai bine ca mine poate cineva va face un calcul mai exact, sunt chiar curios cat costa defapt acel km de autostrada 🙂

Adrian

Eu sunt de parere ca fiecare localitate trebuie sa aiba cel putin un manager, nu un primar. Iar managerul sa se ocupe doar de proiectele absolut obligatorii si sa fie controlat din 2 in 2 saptamani.

Unul din scopurile lui e sa aiba excedent bugetar. Si managerul trebuie sa fie schimbat in functie de performanta.

De preferabil e ca managerul sa nu traiasca in acea localitate. Astfel nu o sa aiba implicatii emotionale asa de mare in sistem. Deci o sa ia mai usor decizii rationale.

Iar daca oamenii decid ca proiectele pe care le-a implementat nu au un efect direct pozitiv in viata lor, atunci pot cere alt manager.

Manager ar trebui sa aiba experienta la privat in trecut pentru a sti cum se cheltuie in limita unui buget.

ova

Reorganizarea administrativa a Romaniei nu se va produce acum si nici intr-un viitor apropiat. A fost doar o gaselnita a dl presedinte, o bomba fumigena ca sa vada daca opozitia canta cum canta el !

Ati auzit de la opozitie pe careva sa fie contra acestei reorganizari administrative ???

Alex Nicolin

Cea mai buna solutie este ca responsabilitatea sa fie pe cat posibil transferata cat mai aproape de sursa banilor, prin scurtarea circuitului. Este nu numai ineficient, dar si oneros ca guvernul central sa stranga taxele si sa redistribuie resursele dupa cum il taie capul. Descentralizarea trebuie sa fie una fiscala si legislativa, nu una pur administrativa, formala. Daca unele comunistati nu sunt capabile sa se intretina singure, ele sunt condamnate la disparitie. Nu vad de ce ar trebui sa fie subventionate de celelalte, prin intermediul guvernului central. De-a lungul istoriei, asezari au aparut, s-au dezvoltat, au decazut, si chiar au disparut. Nu e nicio tragedie in asta, mai ales ca multe orase romanesti au fost create artificial, si mentinute in viata zeci de ani, din ratiuni politice.

Florin

Foarte bun articol, subliniaza doua idei foarte importante:

1. Daca se face reorganizare la nivel de judete care sunt comasate, ar trebui sa se faca si la nivel de comune, care si ele trebuie comasate in orasele mici care sa aiba o sansa sa se dezvolte si din altceva decat agricutlura de subzistenta.

2. Autoritatile locale ar trebui sa aiba acces daca nu la banii contribuabililor, macar sa aiba dreptul sa adauge taxe locale si sa gestioneze banii stransi in acest fel. Asa se vor vedea primari care sunt in stare sa faca ceva pentru comunitati.

Radu

@Alex Nicolin

Sunt in mare parte de acord, comunitatile locale ar trebui sa retina 100% din impozite pe proprietati (si sa si stabileasca nivelul de impozitare vum vor cetatenii), 80% din TVA sa ramana la nivel de judet, si probabil cam 60% din taxele pe venituri, profit, etc. Dar nu trebuie dus la extrem, deoarece mai e nevoie ca guvernul central sa se ocupe si de:

1) chestii minarhiste: apararea nationala, justitie, cheltuieli minime de guvernare si administrare

2) infrastructura

3) un pic de ajutor pentru zone defavorizate

Daca nu se ajuta deloc zonele defavorizate, tot mediul rural va disparea, pamantul va fi majoritatea nelucrat (si partea care va fi lucrata va fi doar in latifundii gen insula mare a Brailei, nimic rau cu ea, doar ca ar fi pacat sa fie singura agricultura ramasa). Toate tarile dezvoltate continua sa isi subventioneze zonele rurale din mai multe motive:

1) strategic: in caz de razboi sau criza mondiala la comoditatile agricole, e bine de stiut ca mai poate cineva sa cultive pamantul in tara

2) cultural: o tara din care a disparut populatia rurala devine mult mai saracita

3) socio-economic: serviciile si industria nu vor oferi niciodata joburi pentru 100% din oameni, si atunci alternativele sunt destul de nasoale: in tari sarace ca Romania multi tineri devin capsunari in Spania; in tari bogate multi tineri devin dependenti de welfare state. Un mediu rural care sa aiba macar un minim de servicii (scoli, spitale), prezinta optiuni pentru tineri, si e bine de avut mai multe optiuni.

Deci eu cred ca este rezonabil sa fie un pic de asistenta pentru zone defavorizate, sa zicem 2-3% din PIB. Nici exagerat de mult (cum ar fi 6-8% din PIB), dar nici de loc.

In rest sunt de acord cu tine si LD, circuitul banilor impozitati trebuie scurtat cat de mult posibil. Si decat redesenarea de harti, mai mult ar ajuta dereglementarea administratiei–sa fie lasate judetele sa isi aleaga prefectii, si sa isi stabileasca cum vor taxele/impozitele. Ce pot face si cum se pot auto-conduce este mult mai important decat marimea judetelor sau comunelor. Daca comune vor sa se asocieze, sau daca orase mari vor sa anexeze comune adiacente (cu acordul ambelor populatii) e treaba lor, nu a guvernului central. Cel mult ar trebui sa aiba acordul judetelor in care se afla.

Daca fenomenul "Race to the Bottom" se va manifesta prea mult, atunci se poate reveni un pic pe spectrul centralizare/descentralizare, dar pozitia de acum este prea centralizata in parerea mea.

Alex Nicolin

@Radu

Din cate stiu, in USA, sub 1% din populatie este ocupata in agricultura, si mai putin de 3% locuieste in zone rurale. In romania, procentele sunt de 28% si respectiv 45%. Au saracit americanii si s-au imbogatit romanii din cauza asta? 🙂

Radu

@Alex Nicolin

Fragmentarea si atomizarea societatii SUA a saracit-o intr-un mod incuantificabil 🙂

Nota bene: SUA inca are subventii pentru agricultura (nu la nivelul UE, dar le are), probabil din cauza compozitiei Senatului–statele agricole din Marile Campii (vreo 10 state cu populatii intre 0.5M si 1.5M locuitori) au 20 de senatori cu doar 3-4% din populatia SUA. Probabil ca aceste subventii (daca socotesti si "tax credits" care tot aia sunt) se ridica la doar 0.3-0.5% din PIB, ceea ce pe 99% din oameni nu prea ii doare, dar cei 1% care inca lucreaza in agricultura sunt destul de vocali. Sunt si reglementari nebugetare care distorsioneaza economia–tarife pentru zahar importat (pentru ca sunt cateva mii de fermieri in Florida care altcumva nu ar putea cultiva zahar profitabil), mandate pentru ca benzina sa contina si 5% etanol (produs din porumb), etc.

Alex Nicolin

@Radu

Subventiile si reglementarile protectioniste sau "ecologice" duc a distorsionarea structurii de preturi, si, implicit a celei de productie, indiferent cat de mici ar fi, comparativ cu bugetul statului care le acorda.

Dezradacinarea rurala de care vorbesti s-a petrecut in ruma cu mai bine de 80 de ani, intr-un context economic ceva mai bun ca acum, cumulat cu factori naturali care au facut imposibila mentinerea polulatiei si structurii de productie existente in zonele afectate.

Societatea romaneasca este mult mai atomizata si fragmentata ca cea din USA, multumita traiului de mai bine de 60 de ani in comunism si socialism. Inca vreo cateva administratii socialiste in america, si ne vor prinde din urma 😉

VictorCh

"…un Sud cvasi-rural, fără alt pol de dezvoltare decât Bucureştiul."

Pe harta prezentata in cadrul articolului, nu-mi face impresia ca "sudul" ar avea "patratele" mai mici sau mai rare, nici "albastrul" mai… raspandit (ca proportie din suprafata) sau mai intens decat Banatul sau Moldova – sau (mai ales) decat Dobrogea… Atunci – de ce ACOLO se impotmoleste imparteala? (Sau NU ACEASTA harta este cea relevanta pt problema in discutie? Atunci de ce ACEASTA harta este prezentata, si nu o alta – cea relevanta?)

John Galt

Dorm putin, asa e. 🙁

Radu

@Alex Nicolin

Un articol f. interesant despre depopularea zonei Great Plains:
http://www.economist.com/node/10534077

A big reason is improvements in farming technology. Tractors in eastern Colorado do not resemble the vehicles that trundle around farms on the east coast and in Europe. They are many-wheeled monsters, sometimes driven by global positioning systems. Toby Johnson says his 40,000-acre (16,200-hectare) ranch in Cheyenne county employed between eight and ten workers in the 1950s. It now has two, including him. When old farmers retire, their plots tend to be swallowed up by larger, more efficient operators.

….

While much of Colorado grew, Cheyenne county shrank every year between 2000 and 2006, when it lost more than 300 people. Children are disappearing even more quickly. Ten years ago 495 pupils enrolled in the county's public schools; this year 320 did. In Kit Carson, the second-biggest settlement, the school enrolled just four teenagers in the tenth grade. Shops and houses nearby are already boarded up. If the school were to close, there would be little reason for the town to exist at all.

Jo Downey of the Plains Development Corporation reckons nothing can stop the drift away from places like Cheyenne county, and others agree. The challenge for the future is not to stem the tide, but to keep life as pleasant as possible for those who remain.

Deci se pare ca declinul este inevitabil in multe zone. Odata ce apar combine robotice, fermele de zeci de mii de hectare care acum inca au nevoie de 2 oameni (si in 1950 cand nu era asa multa automatizare, aveau nevoie de 10 oameni) nu vor mai avea nevoie de nici un om. Dar declinul poate fi managed, si statul poate asigura un declin mai bland in loc de unul haotic.

"Societatea romaneasca este mult mai atomizata si fragmentata ca cea din USA"

Nu cred, cel putin nu inca. Am vizitat Romania recent, inclusiv blocul in care am crescut in Bucuresti acum 30 de ani. Aproape jumatate de vecini sunt tot acolo (ma refer in principal la oameni in varsta, dar si tinerii de o seama cu mine sunt in general destul de aproape). Chiar daca e o comunitate formata din urbanizarea fortata in timpul comunismului, tot e ceva, si probabil ca sunt mai sanatoase comunitatile din Drumul Taberei decat cele din cartierele noi (cartierul Latin, Brancusi, noroaiele Piperei, sau cum s-or mai numi). In medii rurale, sunt sigur ca inca mai exista comunitati adevarate cu continuitate si traditie, probabil ca in 1-2 decenii se vor stinge luminile.

America e intr-adevar foarte atomizata de cel putin 80 de ani, evocat foarte bine in drama "Death of a salesman" (moartea unui comis voiajor). Ceva ce nu e cuantificabil usor, dar ajungi sa ii duci lipsa. Initial pare frumos ca nu exista aproape deloc barfa si alte chestii disfunctionale ca in Romania, dar apoi iti dai seama de reversul monedei–cand citesti in ziare ca batrani de 80 de ani mor singuri in casa si nu ii descopera nimeni decat dupa 10-20 zile…

E interesant cum comunitatile din SUA in care am locuit in ultimii 21 de ani sunt cu etos englezesc (sau germanic in general)–curate, cu respect de lege, fara coruptie, fara barfa, cu infrastructura impecabila etc, dar in acelasi timp reci si sterile. In care ai relatii cu colegi de facultate sau servici, dar nu cunosti prea apropriat vecinii. Sunt sigur ca daca as locui intr-un cartier mexican cu spirit latin ar fi mai ca in Romania–manele, barfa, smecherii, lucrat la negru, dar si mai mai mult spirit comunitar. Poate chiar si ceva caini comunitari, dupa intoarcerea in SUA incepe sa imi fie dor de ei…

alexnicolae

Tot se pune problema ca in urma impartirii se va polariza teritoriul in zone sarace si zone bogate ? Intrebarea mea e : si care e problema ? De ce trebuie ajutate zonele sarace ? Zonele sarace trebuie lasate sa moara! Oamenii sunt liberi sa se mute – fiecare sa decida , poate sa activeze in mod eficient in zona natala ? are sens sa astepte 30 de ani pana cand se va dezvolta regiunea ? Nu? Atunci de ce sa investesti putini bani, zeci de ani, asteptant ce ? Un miracol ? Si banii nu mai bine se investesc acolo unde e mai usor de obtinut un randament mai mare ? Si cresterea sa vina de la centrele puternice spre periferii in mod organic ? Sa zicem ca se dau 0 lei de la centru pentru toate judetele/localitatile care au deficit bugetar, in acelasi timp se reduc taxele pentru transferul de proprietate, si se investesc in zonele care pot sa absoarba forta de munca ? Oamenii vor vinde tot la tara, si se vor muta la oras sa lucreze sau sa investeasca. Daca aleg sa ramana la tara inseamna ca isi permit sa ramana, au bani sa investeasca. La tara se vor crea suprafete mai mari. O parte din localnici vor putea sa se angajeze pe noile suprafete, cu randamente mai mari, inseamna ca vor primii venituri mai mari decat inainte. Alte zone se vor dezvolta poate turistic-cu venituri mai mari. Altele se vor demola si se va ara peste ele, sau se vor transforma in orase muzeu, sate fantoma, cu valoare 0, fara drum, fara proprietati agricole, etc adiacente. Adica exact ce sunt acum, doar ca sunt tinute artificial in viata din banii proveniti din alte zone, zone care sufera pt ca nu isi pot maximiza rata de crestere. E ca si cum ai avea 2 afaceri – una care are 50% profit, si alta care are 10% pierdere si in fiecare an transferi profitul de la prima sa acoperi pierderea de la a doua. Dupa o vreme trebe analizat daca are rost, sau inchizi afacerea 2? Si cu banii ramasi sau investesti cu 50% profit sau poate deschizi a treia afacere cu 60% profit ? Pe scurt sunt zone fara sperante de dezvoltare in Ro in urmatorii 50 ani, sa recunoastem si sa trecem peste asta. Oamenii sa se mute in zone care au sperante de dezvoltare sau sa sufere din prostia proprie dar sa nu ii oblige si pe ceilalti sa sufere si mai ales sa nu ii oblige sa nu ii poata ajuta eficient! Pentru ca de fapt zonele sarace, fara perspective, se comporta ca un candidat la inec care se agata de salvator si il trage si pe el la fund. Trebuie sa ai o distanta ca sa poti sa il salvezi.

seth

@alexnicolae

Sa lasi zonele sarace sa moara se pliaza "perfect" pe politica de coeziune teritoriala a UE.

Lucian Davidescu

@dan

10.000? chiar şi acum sunt vreo 6-7 mii. Mai degrabă 50-100 de mii

@Adrian

Deci cine să-l aleagă?

@ova

Parcă

@Alex

Asta n-au propus niciunii

@Florin

Au şi acum dreptul să adauge taxe, dar nu cu impact minor

George

Foarte interesant! Mai vrem

@Radu

"sa ramana la nivel de judet"

Judeţul nu e comunitate locală, e doar dispecerul banilor şi al birocraţiei

@VictorCh

http://riscograma.ro/media/2011/06/rata_urbanizare_2004.jpg

Sunt mai multe hărţi

http://riscograma.ro/4506/harti-organizare-teritoriala/

@alexnicolae

Sunt două abordări – cea că împărţirea trebuie să fie cât mai echilibrată, ca să nu se simtă unii nedreptăţiţi, şi cea (a UDMR) cum că trebuie să fie dezechilibrată, pentru că regiunile sărace primesc cei mai mulţi bani de la UE

alecs_g

@alexnicolae

Pornesti de la o premiza gresit care se anuleaza singura si anume ca cineva care locuieste intr-o zona dezavantajata are intotdeauna posibilitatea si libertatea de miscare necesara inceperii unei alte vieti. De asemnea spui sa vinda tot… tu ai cumpara teren intr-o zona care e pe moarte din punct de vedere economic? Daca nu cumpara nimeni cu ii vindem?

In cazul asta de mai ramane metoda Ceausescu sa ii mutam pe banii statului in/in jurul polilor urbani. Dar parca si asta s-a demonstrat nefezabila si nu se potriveste cu coceptele vietii urbane si a dezvoltarii durabile. Eu nu mi-as dori sa vina Gogu de la tara sa creasca gaini pe balconul de langa al meu, doar pentru ca la tara el avea gaini si acum nu are curte.

Cred ca este mai fezabil sa oferim sanse egale de reusita a tuturor si sa incercam totusi sa integram majoritatea populatiei in ciclul economic…sau macar asa ar fi frumos …

Adrian

@Lucian Davidescu

Managerii vor fi angajati de catre specialisti care lucreaza pentru stat. Ei vor crea examene pentru viitorii manageri si o sa considere si experienta lor anterioara in mediul privat.

O sa fie mai multi factori gen IQ, gandire logica, experienta, rezultate, gandire strategica etc.

Pe urma, de-a lungul timpului o sa se imbunatateasca procesul de selectie. Se izoleaza factorii pe care ii au in comun cei mai buni manageri si se angajeaza oameni care au cat mai multi dintre factorii respectivi.

Specialistii care lucreaza pentru stat vor fi alegi iar pe merit. Si vor fi concediati tot pe merit. Deci greselile vor fi diminuate cat mai mult.

In zilele noastre, primarii sunt alesi pe baza de popularitate. Nu sunt alesi pe baza de competenta. Ideea e sa se treaca in toate structurile statului de la privilegii si popularitate la competenta si rezultate.

Lucian Davidescu

@Adrian
"Pe merit" şi "la stat" sunt termeni mutual-exclusivi. În lipsa posibilităţii de-a da faliment, "meritul" este indezirabil în orice organizaţie şi, încet-încet, este marginalizat apoi exclus. "La stat", meritul maxim este statutul de amantă sau de beizadea.

alexnicolae

@alecs_g – corect, si asta se aplica in general la toti romanii care nu au informatia necesara sa exploateze toate oportunitatile oferite de integrarea in UE -chiar daca locuiesc in Bucuresti si au facultate. Dar ce sustin eu cred ca e un proces care deja se desfasoara, doar ca intr-un ritm mult mai lent si mai ineficient. Statul poate aici ar putea sa intervina pe mai multe planuri – (o parte deja se fac) gen – incurajarea migratiei fortei de munca, o infrastructura care sa sustina o naveta zilnica de 30-50 de kilometri. Fondurile europene la fel pot fi atrase si pentru zonele mai nepopulate – gen spatii pentru refacerea naturii, zonele care pot fi exploatate agricol pe teritorii mari vor fi natural eficiente, pt celelalte proprietarii pot fi incurajati sa le includa in fondul forestier, sau ceva de mediu. Acum cu gainile pe balcon, adevarul e ca o sa se intample sigur si asta, dar tot sigur cei noi sositi nu o sa aiba bani sa stea in centru. Vor sta undeva la 20 de km de balconul tau, pur si simplu pt ca nu au banii necesari, cel putin in prima generatie. La fel si eu daca m-as muta acum la Paris nu as putea sa stau in centru. Dar eu oricum aveam in minte ceva de genul o incurajare pasiva pentru migrare, nu o fortare. Oricum e clar ca nu e posibil sa pastrezi sate in care sunt 30 de oameni, si catre care nu duce nici un drum si nici o linie de curent. In acelasi timp sunt sigur ca e rentabil si extraordinar de fain ca un procent din aceste sate sa se transforme in minunate zone arhaice pline de turisti, de agricultura bio, in care cei putini ramasi sa aiba acelasi nivel de trai ca restul populatiei. Scopul meu final este totusi sa se gaseasca cel mai rentabil mod prin care populatia sa aiba un nivel maximizat de bunastare.

Adrian

@Lucian Davidescu

Cunosc situatia actuala. Banuiesc ca asa functiona si acum cateva zeci de mii de ani cand oamenii erau mai primitivi.

Eu mi-am dat cu pararea de ce se poate face cu sanse mari de functionare. Problemele economice sunt foarte simplu de rezolvat in Romania. Multe dintre ele nu costa nimic.

Parerea mea e ca ori sunt prosti ori nu vreau cu adevarat sa schimbe sistemul. Cel mai probabil e ca sufera de ambele.

alecs_g

@alexnicolae

Sunt de acord cu naveta zilnica am vazut in Franta si distante mai mari. Insa migrarea populatie pe marginea zonelor urbane nu va crea decat mahalele (slums in jargon international) car vor sugruma orasul pana la urma.

In Scotia exita 'sate' (nu stiu cum as putea transpune in lb. romana) de 2-5 case si nimeni nu ii migreaza sau desfinteaza. 🙂

Radu

@alecs_g

Nu cred ca e pericol in Romania ca sa se faca banlieue-uri ca in Franta unde sa le fie frica politistilor sau pompierilor sa mearga. Nici in Ferentari nu e asa rau, si daca nu ma insel este mai apropriat de centrul decat de periferia Bucurestiului. Un fel de Bronx al Bucurestiului 🙂

Daca in Romania combustibilul ar fi ieftin ca in America si infrastructura buna ca in America (si ma refer nu doar la drumuri, ci si locuri de parcare in oras), s-ar putea folosi modelul SUA unde se fac suburbii si la 100km de oras, si oameni fac naveta asta zilnic. Ce-i drept, aceste "exurbs" au fost lovite rau si de spargerea bulei, si de scumpirea benzinei, dar raman singura optiune pentru oameni cu venituri medii care vor case cu 5-6 camere, gazon, si backyard unde sa aiba loc de joaca mostenitorii.

Asa ceva (si cu pastrarea judetelor actuale) ar plasa practic toata Romania in raza de (posibila) naveta, poate cu exceptia unor vai izolate din munti, dar acolo s-ar putea trai din turism 🙂

Revenind la realitate, daca nu se poate face autostrada pana la Constanta (ca sa nu mai vorbim de autostrazi suspendate in Bucuresti) si daca oricum suntem in era de Peak Oil in care pretul energiei va creste inexorabil, nu se va putea face naveta zilnica de la distante prea mari. Dar oricum oamenii care lucreaza in birou ar trebui sa poata face telecommuting (tele-naveta?), asa cum se incurajeaza in SUA acest lucru de cand cu criza. Plus ca le economiseste si angajatorilor cheltuielile cu facilitatile.

Daca piata imobiliara ar fi lichida, multi pensionari de la oras ar decide sa isi lichideze apartamentele si sa ia ceva la un sfert din pret la tara. Fie de placere, fie de nevoie…. Dar asta presupune ca ar avea macar un minim de servicii medicale la tara, si sa aiba sansa sa ajunga la spital cu ambulanta in maxim 1-2 ore (cum sunt sigur ca pot cei din satele cu 3-4 case din Scotia), ca altcumva mutarea la tara este ca o ruleta ruseasca.

alecs_g

@Radu

Am facut o mica exagerare ca sa 'prove a point'. Nu cred ca vor fi chiar ghetouri dar aproape :D.

Un lucru deranjant pe care il observ este ca toata lumea (inclusiv politicienii) se axeaza aproape exclusiv pe imbunatatirea infrastructurii auto, tip masina personala. Aici sunt usor depasiti, lumea deja a inceput sa se prinda ca parca nu e asa greu sa mergi cu transportul in comun. Eu aici as vedea viitorul navetei in Romania. Mama mea facea naveta spre Alexandria, unde era medic rezident, cu trenul. Lucru care a dus la interactiuni sociale si prietenii care mai rezista si astazi. Concluzia ar fi: ca 'naveta' sau 'commuting' ajuta in mod direct si la imbunatatirea infrastructurii sociale directe, bazate pe interactiunea umana. Dar am deviat un pic….:D

Ai sa razi insa in Scotia infrastructura de drumuri nu este foarte bine dezvoltata pentru ca nu ca si investitie la nivel national nu este fezabila… inca. Daca te uiti si pe harta acoperirii GSM in partea de Highlands o sa observi o gaura mare 😀

Radu

@alec_g

Si mie imi plac trenurile, dar de 21 de ani de cand sunt in SUA nu am fost decat de 3 ori cu trenul (dus-intors, cand locuiam pe coridorul Boston-Washington care este de fapt singurul coridor profitabil pentru trenuri de pasageri). Ce te faci daca CFR-ul elimina toate liniile secundare, si mai raman doar cateva linii mari si late de transport de calatori in Romania, si acelea vor deservi doar 10% din comunitatile rurale? Probabil ca anarho-capitalistii ar spune ca trebuie descatusate fortele randiene si atunci va zbarnai Romania de trenuri private, dar nu vad cum sageti albastre si sageti cu buline ar putea deservi mai multe comunitati. Ma indoiesc ca niste companii private ar gasi fezabil sa intretina macar linii la care renunta CFR, cat despre investitia privata in linii noi, mie mi se pare la fel de realist acest lucru ca si propunerea de a face naveta cu elicopterul.

Pana la urma singurul mod de transport in comun care poate deservi majoritatea comunitatilor suburbane si ex-urbane sunt autobuzele. Cel putin asa se vede in SUA, si in ultimii ani sunt incurajate mult de parcarile gratuite facute la capetele liniilor. Desi benzina inca e ieftina pentru americani, multi sunt motivati sa conduca jumate din drum si sa ia autobuzul jumate din drum pentru ca in centru parcarea poate sa coste $20 pe zi si traficul este mai urat pentru automobile cu o singura persoana la bord (spre deosebire de autobuze si masini cu mai multe persoane la bord, care au linii dedicate pe autostrazi). In plus de asta fiecare autobuz are loc de 2 biciclete, si asa am mai folosit si eu autobuzul.

Aceasta solutie hibrida cred ca se practica si in alte tari, si ar merge si in Romania. Un autobuz plin e de 10x mai eficient decat o masina cu un singur om (si de 2x mai eficient decat o masina plina), plus ca e mai usor de investit in energie alternativa la o flota de autobuze (hibrid si/sau pe baza de gaz natural). Pot fi si troleibuze hibride–care sa mearga majoritatea traseului alimentate electric, dar sa aiba si baterii care sa le asigure o autonomie de 20-30 km in plus, unde nu sunt fire.

Cred ca granitele judetelor existente au anumite defecte (cineva a mentionat Ialomita/Calarasi), dar in cea mai mare parte macar aproape toata populatia locuieste la maxim 80 km de resedinta de judet, si este fezabil de facut linii de autobuze pentru navetisti la nivel judetean. Sau sa fie macar un spital cu toate specializarile (neurochirurgie etc) in fiecare judet. De fapt partea asta ar trebui lasata la latitudinea judetelor–de exemplu daca Tulcea devine atat de depopulata incat sa nu isi mai poata permite spital general (chiar si cu un sfert din cost acoperit de guvernul central), poate ca i-ar veni mai ieftin sa aiba doar un spital cu cateva specializari, si sa transporte cu elicopterul la Constanta oamenii care au comotie cerebrala si au nevoie de neurochirurgie. Guvernul central ar trebui sa le dea mai multe optiuni, dar totusi sa specifice niste standarde minime ca conditie a suportului financiar (cum se face in SUA in programul Medicaid pentru saraci, fiecare stat il implementeaza cum vrea, si guvernul federal contribuie si el cu bani daca statele implinesc niste standarde minime).

Ca populatie judetele Romaniei sunt mai mari decat majoritatea cantoanelor Elvetiei, deci este posibil sa se faca reforme in administratie fara sa se comaseze judetele–sa se aleaga direct prefectii, sa se scurteze circuitul la macar 70% din taxe/impozite (ca sa ramana in judet, fara sa mai treaca prin Bucuresti), etc. Nu inseamna ca nu se pot face regiuni supra-judetene cum se si fac deja in curti de apel etc.

Si cetatenii fiecarui judet pot decide cat de multi bugetari vrea sa aiba in aparatul administrativ (desi "aparat administrativ" nu e cuvantul potrivit pentru majoritatea bugetarilor, care lucreaza in educatie si sanatate), sa stabileasca ce salarii sa le plateasca, etc. Asta presupune ca vor fi alegeri normale, in care campania electorala sa fie pe lucruri substantive, in care un partid de dreapta sa zica "votati-ma pe mine, ca voi privatiza sanatatea si educatia, si voi putea reduce taxele si impozitele cu 80%, si voi redenumi judetul AynRandia"; si un partid de stanga care sa zica "votati-ma pe mine, si voi creste taxele cu 20% pentru a asigura o calitate mai buna in scoli si spitale". Si atunci oamenii vor putea alege la nivel de judet macar raul cel mic, si cetatenii din restul judetelor vor vedea mai multe implementari in judete vecine.

Daca vreun prefect promite ca poate avea mamaliga si in burta si in traista, de exemplu sa mareasca salariile profesorilor dar sa nu mareasca taxele, va ajunge la fundul sacului in mijlocul lui mai, si copiii vor incepe vacanta de vara cu o luna mai devreme. Si apoi le vor cauza parintilor atatea dureri de cap, incat parintii se vor razbuna pe acel prefect la urne 🙂

Pentru Oradea!

Stimate D-le Davidescu, articolul Dvs. este cel putin interesant si bine realizat. Sunt de acord cu tot ceea ce spuneti Dvs. Am incercat si eu o oarecare analiza asupra acestui subiect, si opinia la care am ajuns este ca per ansamblu – lasand la o parte adevarul ca problema sta in optica managemntului fondurilor – zonele semi-dezvoltate vor avea cel mai mult de pierdut. Poate chiar mai mult decat zonele care nici azi nu au, din pacate, o prestanta economica pozitiva. Nici ce le-a "picurat" pana acum nu va mai ajunge acolo, pentru ca va exista tendinta noilor capitale ale asa ziselor mega-judete sa polarizeze (aproape) totul.

Poate am vorbit un pic prea general, de aceea va invit cordial sa lecturaţi un articol, pe care l-am scris si eu pe tema reorganizarii teritoriale. Stiu ca sunteti o persoana ocupata dar mi-ar prinde tare bine o lecturare si o parere critica din partea Dvs. Va multumesc anticipat! ARTICOLUL ESTE: http://pentruoradea.wordpress.com/2011/06/14/va-f

John Galt

Cheia procesului de transfer al competenţelor de la judeţe către regiuni este prevăzută clar pe site-ul Comisiei Europene. Acolo scrie negru pe alb că fondurile structurale alocate programelor de dezvoltare sunt destinate unor unităţi administrative de tip NUTS 2.

NUTS este abrevierea în limba engleză pentru Nomenclature of Units for Territorial Statistics (Nomenclatorul unităţilor pentru statistică teritorială). Nivelul 1 ar urma să includă macroregiuni cu 3 – 7 milioane persoane, nivelul 2 cu 800 mii – 3 milioane persoane, iar nivelul 3 cu 150 mii – 800 mii persoane, aceste cifre având un caracter orientativ.

România se află într-o situaţie aparte în context european. Nu este nici un stat mare, precum Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie şi nici un stat mic, precum Slovacia, Slovenia sau ţările baltice. Nici ceva mai mare, ca Spania sau Polonia, nici ceva mai mic, precum Ungaria, Bulgaria sau Grecia.

Cu toate acestea, tradiţia latină ne trimite spre Franţa, Italia, Spania iar, asemănarea structurală moştenită din perioada comunistă către Polonia. Adică spre limita superioară de populaţie a nivelurilor statistice NUTS şi spre un număr mai redus de NUTS 2.

Am folosit termenul de NUTS 2 şi nu de judeţe pentru a nu cădea în capcana confuziei pur semantice izvorâte din transferul nefericit al denumirii de judeţ de la nivelul NUTS 3, care include toate actualele judeţe, către NUTS 2. Denumirea de regiune pe puncte cardinale putea fi păstrată: are avantajul că depersonalizează denumirile regiunilor şi, astfel nu deviază discuţiile în zona fără ieşire a orgoliilor locale.

Aspiraţiile altor state mai mici de a avea un număr de subdiviziuni mai ridicat, asemănător celui din statele mari sunt de înţeles. Ele vin cu argumentul unei mai bune ţintiri a fondurilor europene şi o adesabilitate mai bună la problemele locale.Pe de altă parte, raportat la numărul populaţiei prin cost pe contribuabil rezultă şi o birocraţie mai densă.

Cu o populaţie triplă, Franţa are 26 de NUTS 2 iar cu o populaţie dublă Polonia are 16 NUTS 2. De unde ar rezulta că opţiunea României de opt NUTS 2 are acoperire. Nu doar ca populaţie, dar şi ca teritoriu ( vezi, mai jos, harta UE pe care sunt trasate regiunile de dezvoltare ale statelor membre).

Un articol interesant

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2011

Din punctul acesta de vedere (150k – 800k / 800k – 3mil / 3 mil – 7 mil) adica nivelul 3-2-1, harta poate sa arate foarte diferit. Poate da peste cap foarte multe intelegeri locale fara nici o problema, iar din partea mea, poate STERGE ABSOLUT TOT.

Sa dispara toate Consiliile Judetene!! Investitiile in regiuni ar trebui sa tina cont de interconexiunile dintre localitati, dintre centrele comerciale care conteaza, nu de cine stie ce granita stabilita acum 100 de ani. E plina tara de sosele asfaltate PANA LA LIMITA DE JUDET, e plina tara de proiecte incepute si uitate din cauza unor smecheri ce sunt din alta parte. In felul acesta, macar pe fondurile trase de la UE (bine, aici recunosc ca sunt impotriva – adica intr-un fel eu ma contrazic de fapt), viteza cu care s-ar implementa/absorbi ar creste rapid. Macar atat, daca altceva nu suntem in stare.

Raman la ideea ca fondurile UE sunt o pomana care se va plati scump, si raman la fel de pornit impotriva lor. Pe noi doar incompetenta politica ne-a salvat pana acum, ca altfel ar fi fost fiecare primarie cu grad de absortie de 180%, ca Grecia (adica preturi marite de 5 ori la orice cacat, datorii fara numar samd). Adica eram PRAF.

Insa nu pot sa nu fiu de acord cu pulverizarea mafiilor locale, nu pot sa nu-mi doresc UN ACORD UNIC, sa zicem, considerat valabil din start (daca nu apar contestatii, etc), mai ales cand diverse proiecte se intind pe mai multi km patrati. Pe hidro, de exemplu, e plina tara de primarii ce isi disputa un curs de apa, mai ales ca ele separa 2 judete cam peste tot. La autostrazi sau drumuri nici nu mai zic.

Altfel ajungem in situatia din 98 cand intre Moldova si Ardeal era o sosea bombardata ca in razboi, traficul din Vatra Dornei spre Reghin fiind aproape inexistent.

MIA

De curiozitate : citi din cei care locuiesc in afara Bucurestiului stiu sa zica pe de rost ( fara Google! ) numele Presedintelui de Consiliu Judetean de unde locuieste/unde a votat ? 🙂

Problema nu e neaparat in existenta judetelor mai mici sau mai mari nici macar de lipsa sau nu a fodurilor ci as zice ca mai degraba in democratia extrem de precara si aproximativa existenta in cadrul lor.

De ex. – inainte de orice reorganizare – un prim pas ar putea fi un mini-experiment care sa presupuna ca sefii judeteni ai Casei de Asigurari de Sanatate si prim-procurorii la nivel judetean sa fie alesi prin votul cetatenilor – cu mandat de 3-5 ani. 😉

Am propus functiile cu pricina deoarece sanatatea si ordinea publica sunt considerate de regula in sondaje ca fiind cele mai presante probleme ale romanilor. 🙂

John Galt

Ce mai faci MIA, ai venit si tu cu baietii?

MIA

Hai siktir ! 😛

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *