Standard
Lucian Davidescu

Falimentul previzibil al „regiunilor de dezvoltare”

Este pe cale să se întâmple cel mai prost scenariu de regionalizare – cel în care capătă atribuţii regiunile de dezvoltare lăbărţate şi şchioape, desenate acum 15 ani prin alipirea de judeţe ceauşiste.

Rezultatul este previzibil – un haos şi mai mare decât cel de până acum – iată de ce:

În primul rând, componentele sunt cu probleme – judeţele au fost tăiate arbitrar, mutând localităţi dintr-o zonă de influenţă în alta. Problema este la limită gestionabilă la dimensiunile actuale ale judeţelor (ba chiar compensată uneori de raţiuni practice cum ar fi distanţele mai mici), dar se amplifică teribil atunci când – de exemplu – o zonă care ţine în mod tradiţional de Banat se trezeşte mutată cu totul în Oltenia.

comune-559x450

În al doilea rând, numărul regiunilor este prea mic – doar opt, deşi există aproximativ 12-15 oraşe cu potenţial regional. Asta înseamnă că majoritatea regiunilor vor avea două-trei centre de greutate aflate în competiţie şi chiar conflict – reţeta eşecului previzibil.

orientarea_polarizarii_urbane

În al treilea rând, însăşi gruparea este dubioasă. Cel mai aberant exemplu este regiunea „Sud-Est”, făcută practic din resturi, care grupează 6 judeţe din trei regiuni istorice diferite, întinsă de la staţiunile litorale Mangalia şi Vama Veche până la cele montane Soveja şi Lepşa, tăiată de o Dunăre fără suficiente poduri, cu un centru de greutate în potenţiala conurbaţie Galaţi-Brăila, importantă demografic dar debilă economic şi altul în capitala de-facto, centrifugă, de la Constanţa. Dar probleme apar şi în alte părţi. În regiunea „Sud”, judeţele Ialomiţa şi Călăraşi înfiinţate în 1981, din raţiuni obscure, în forma actuală de cremvurşti, ele încurcă teribil orice încercare de grupare pe regiuni. Alt exemplu de proastă-delimitare este Transilvania istorică, împărţită între trei regiuni diferite.

logica-teritoriala

Și împărţirea administrativă din 1968, încă valabilă, şi politicile de după s-au făcut cu… ignorarea realităţii. Unul dintre principiile greşite susţinute şi atunci şi acum este cel că mai puţine niveluri administrative înseamnă mai puţine cheltuieli şi mai multă eficienţă.Principiul se dovedeşte în realitate complet fals – în momentul în care anumite servicii devin fie prea dese fie prea rarefiate. Prin constituţie, România are două nivele administrative subnaţionale – judeţele şi consiliile locale (municipiu/oraş/comună), însă de-facto ele sunt patru. Există un nivel supra-judeţean, fie că e vorba de asocieri pentru construcţia şi exploatarea de aeroporturi, fie de propunerile de construire a spitalelor „regionale” (15), fie de centrele universitare. Și există un nivel subjudeţean, caz în care „municipiile” sau oraşele mai importante preiau în sarcina proprie servicii pe care comunele nu le vor putea asigura vreodată.

navetisti

Faţă de aceste două niveluri, judeţul este cel mai puţin relevant, un compromis căruia nimeni nu i-ar simţi lipsa, lucru care se vede şi în proiecţiile făcute de Universitatea din Iaşi (iată mai jos o propunere alternativă de împărţire făcută de centrul Cuguat-Tigris).

propunere-impartire

Există un caz în care această împărţire chiar a fost oarecum formalizată – Justiţia, formată din 15 curţi de apel a câte 2-5 judeţe, 41 de tribunale judeţene şi 177 de judecătorii distribuite câte 3-6 în fiecare judeţ.

instantele_civile

Însă cea mai mare problemă apare la nivelul „comunelor”, alipiri arbitrare de sate cu structură birocratică lăbărţată şi inutilă. Tipologia statistică a unei comune româneşti este următoarea: trei sate a câte 1000 de locuitori, cu 30 de angajaţi la primărie (chiar şi „urbanişti”!) care abia dacă poate plăti salariile din taxele colectate direct. Soluţia propusă de obicei pentru această situaţie este tot comasarea, care n-ar face însă decât să complice şi mai mult relaţiile sociale fără să aducă mare lucru în plus, decât economii minimale care vor fi folosite în beneficiul exclusiv al „capitalei” de comună. Cât de mare este însă risipa risipa? Păi un sat mic sau mediu are 500-1000 de locuitori, cam cât o asociaţie de proprietari urbană mai mare şi care plăteşte cel mult o indemnizaţie de nivelul salariului minim pe economie. Că plăteşte degeaba salariile a 10 angajaţi sau, după o eventuală comasare, a 5 angajaţi, e tot enorm.

deservire_bancara

În concluzie, o reorganizare teritorială care porneşte de la cele mai puţin relevante componente – judeţele – şi se rezumă la alipirea lor mai mult sau mai puţin arbitrară nu poate avea decât un rezultat mai rău decât situaţia de acum.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Adrian Cibotariu

Aceasta impartire in 8 regiuni este dezastroasa.Nu au facut decit sa isi delimiteze zonele de influente.

Sabau Dan

SINTEM COLEGI DE CARATERE

Sabau Dan

LA MULTI ANI SOFERILOR DIN NORVEGIA

ddd

Vad ca iar ai dat exemplul nefericit cu bucata din Banat care se „trezeste” in Oltenia. Iti reamintesc ca bucata respectiva tine de Turnu Severin din anul 1000 cand exista Banatul de Severin care cuprindea judetele Caras-Severin (numele judetului e de la orasul Turnu Severin), Mehedinti si Gorj. Banatul de Severin a existat pana la 1526, cand a picat Ungaria la Mohacs. De atunci a fost impartit artificial in doua. Deci putina investigatie istorica adevarata inainte sa aruncam cu judecatile de valoare.
In privinta regiunilor astea 8, mi se par de bun simt si cred ca vor fi de succes. Poate ceva probleme in Regiunea de Sud-Est, unde au pus Galati/Braila la pachet cu Constantza. Dar nu intr-atat de tras de par incat sa spunem ca regiunea nu va fi viabila.

Lucian Davidescu

Banatul tradiţional are graniţa pe Cerna. Că au fost înainte şi alte împărţiri e complet irelevant, aşa ajungem la Burebista.
„Dar nu intr-atat de tras de par incat sa spunem ca regiunea nu va fi viabila”
Regiunea nu va fi viabilă 😀

Leo

nu e adevarat .. Orsova nu are din punct de vedere al istoriei ultimilor 300 de ani nimic in comun cu Strehaia sau Vanju Mare, desi Ceausescu le-a bagat pe toate in nou infintatul judet Mehedinti

ddd

@LD
Si cine a stabilit ca e „irelevant”? Regii aia maghiari care au facut impartirea acum 1000 de ani nu stiau ca Banatul are „traditional” granitza pe Cerna. Asta e prejudecata noastra romaneasca, ne inchipuim ca istoria a inceput in sec 14, cand ne-am trezit si noi sa ne organizam statal, ultimii din Europa. Aproape ca se terminase si Evul Mediu!

ddd

@LD
„Regiunea nu va fi viabilă :D”

Sa iti dau un exemplu de cum va fi viabila: podul planuit pe Dunare care sa lege Tulcea de Galati va fi construit mai repede intr-o astfel de formula decat daca judetele astea doua ar fi in regiuni diferite. Va fi mai multa presiune ca sa se realizeze.

Sau, am putea scoate Constantza si statziunile si sa le facem o regiune separata, asa cum e portul Hamburg in Germania. In definitiv, regiunile nu trebuie sa fie neaparat egale ca populatie sau suprafatza.

Lucian Davidescu

„ne inchipuim ca istoria”
Eu cred că istoria relevantă e aia din conştiinţa publică, nu aia din arhive, dar e desigur doar o opinie – mai discutarăm aici http://riscograma.ro/4584/iata-de-ce-romania-are-nevoie-de-judete-mai-mici/#comment-14163

„podul planuit pe Dunare care sa lege Tulcea de Galati”
Podul ar rezolva cam 1/6 din problemă – izolarea jud. Tulcea

„am putea scoate Constantza si statziunile si sa le facem o regiune separata”
Aici sunt oarecum de acord, mai exact cu ideea că regiunea viabilă este… două 😀

Felix Zaharia

Nu as spune ca sunt 4 forme de organizare teritoriala. Mi se pare ca nivelul „”supra-judetean” si cel „subjudetean” sunt doar niste mecanisme, mai mult sau mai putin ad-hoc, care incearca sa corecteze problemele generate de actuala impartire teritorial-administrativa.

Lucian Davidescu

Corect, „ad-hoc” ar fi fost mai precis decât „de-facto”

Adi

Studiu de impact ? Alte propuneri de impartire ?

ddd

@LD
„Eu cred că istoria relevantă e aia din conştiinţa publică.”

Adica istoria ta e mai relevanta decat a mea din ce motiv? Ca la o adica si eu fac parte din public si din a lui constiintza.

@LD
„Aici sunt oarecum de acord, mai exact cu ideea că regiunea viabilă este… două :D”

Daca exista si rezista o tzara atat de contradictorie ca Romania, si asta de vreo 100-150 de ani, de ce sa nu fie viabila o regiune ca Sud-Estul? 🙂
Orasul Constantza are un profil diferit si de regiunea in care se afla si chiar fatza de judetzul Constantza. De asta zic ca ar putea fi viabila o regiune-oras doar cu Constantza. Oricum, Constantza scoate niste PIB-uri la fel de mari ca si Clujul.
Ciudat, nu? A stat la turci mai mult decat oricare coltzisor din tzara asta dar tot face la fel de multi bani ca si Clujul, pe unde au bantuit ungurii si austriecii. Realitatea bate, din nou, constiintza publica. 🙂

Stefan Apalaghie

Trecerea de la regiuni la judete , facute pe vremea lui Ceausescu, era din strict interes politic . Partidul controla mai bine teritoriul si activistii ( de toate felurile ) aveau un post de munca asigurat . 🙂 Acum avem aceiasi logica . Posturi pentru politicieni si politruci . Nu exista absolut nici un studiu de eficienta , rentabilitate (din toate punctele de vedere ) care sa demonstreze ca 8 regiuni sint mai necesare decit 5 sau 15 .
PS . In viziunea USL (dar si a PDL ) , regiunile sint deasupra judetelor . Ramin ambele forme . 🙁 Cu cheltuielile si birocratia previdibila .
La italieni , in anii 70 , introducerea regiunilor a fost facuta cu intentia de a desfinta provincile . Nu a disparut nimic . Chiar si numarul de provincii a crescut . In schimb , infintarea regiunilor a creat 145.000 noi posturi de munca la stat . Cu fotolile si cheltuielile aferente . 🙂

Dan Ştefan

fotolii din piele naturala, ca doar sunt „peste” judeţ

Liviu Stoian

Nu este adevarat decat in parte. Ceausescu a REINFIINTAT judetele existente inainte de razboi. Ele corespundeau unei conceptii nationaliste care blama realizarile sovietizarii printre care si impartirea pe regiuni si raioane. Scopul era desigur si politic deoarece prin aceasta manevra se puteau elimina conducatorii locali pusi de fostul conducator Dej. Pentru ca acum ne conduc din nou comisarii straini ce ne mai deranjaza sa reinfiintam si regiunile lui Stalin ? Atentie insa la Dragnea ! proiectul lui politic urmareste acelasi traseu pe care a mers Ceausescu, dar in sens invers. Sa vrea Dragnea sa rastoarne actuala putere a USL cu ajutorul provinciei ? Repeta el debarcarea lui Iliescu in cazul Ponta ? Goana dupa economii va ocaziona o eliberare de sub controlul statului a unor bogatii locale prin lasarea lor la indemna baronilor.

ddd

@Stefan Apalaghie

Mie regiunile din Ardeal, regiunea Oltenia si regiunea Moldova (NE) mi se par perfect logice. Ca suprafatza, populatie, au cate un oras dominant care ar putea fi capitala. Singura problema ar putea fi, dar nu e un capat de lume, la regiunea de Sud si mai ales regiunea de SE. Judetzele Ialomita si Calarasi par o extensie ciudata a regiunii de sud. In partea cealalta, regiunea de SE are doi poli, Galati/Braila si Constantza, iar Constantza e prea excentrica regiunii.
Dar in rest, e un proiect ok, nu inteleg de ce e atat de hulit.
Iar judetele, inainte de a fi facute de comunisti, au fost facute de Romania interbelica dupa modelul departamentelor din Franta. Deci nu au fost comunistii nostri atat de originali. Au folosit un model pe care l-au agreat si Bratianu si Maniu si pe care si ei la randul lor l-au luat de la altii mai destepti. In Franta sunt 100 de departamente. Daca impartim 60 de milioane de francezi la 100 de departamente ne ies 600 000 pe departament, tot cam cat e si populatia unui judet romanesc.

Asgardi Metrovich

de curiozitate, ai măcar o vagă idee despre cum au fost construite regiunile de dezvoltare?

Lucian Davidescu

Pentru că încearcă să păstreze judeţele actuale, „posibila rezolvare” alipeşte neconvingător Constanţei oraşe ca Olteniţa sau Urziceni, care până acum 30 de ani erau chiar şi juridic în Ilfov.

ddd

@Leo

Eu vorbesc de Severin(Szoreny) si de Banatul de Severin. Since 1000 AD. 🙂

ddd

@LD

Au la dispozitie o autostrada si un pod peste Dunare cate sa ii duca instant la Constanta. In plus, ce ma intereseaza ce au facut acum 30 de ani Ceausescu si comunistii cu judetele lor hidoase si contra naturii. 🙂

Lucian Davidescu

Păi nu vor la Constanţa, cu autostradă sau fără, de vreme ce sunt la 50 Km de Bucureşti. De-aia o astfel de regiune va exista doar pe hartă şi în minţile birocraţilor, exact cum „există” acum judeţele Ialomiţa şi Călăraşi. În realitate – nu!

Radu

@LD
Nu vad de ce regiunile ar trebui sa fie asemanatoare ca marime geographica sau ca populatie. In toate tarile federale din lume, diferenta intre entitati poate fi imensa:
1) SUA: raport de aproape 100x statul cel mai mare si cel mai mic ca populatie (40M California, 650k Vermont), si mai mare de 100x la suprafata
2) Canada: raport de circa 15x intre provincia cea mai mare (Ontario) si cea mai mica (P.E.I.) ca populatie, si chiar si mai mare la suprafata
3) Germania, Elvetia, etc–toate au rapoarte de 15-30x intre land-urile sau cantoanele cele mai mici si cele mai mari.

Deci facerea unei regiuni „din resturi” nu are nici un rost in Romania. Oamenii ar trebui sa se asocieze cum vor in referendumuri, incepand la nivel local daca vor sau nu sa se asocieze in comune sau municipalitati mai mari, sau daca dimpotriva, daca vor sa faca secesiune administrativa (si fiscala). Si la nivel de judet la fel, pot prin referendum sa ceara fuziune sau secesiune. Nu cunosc constitutia Romaniei, dar constitutiile UK, si chiar a Spaniei, se pare ca permit descentralizare in anumite masuri cu privire la Scotia sau Catalonia, chiar daca in mod istoric au fost mai centralizate in trecut. Scotienii practic nu au parlament decat de cateva decenii, si daca ei chiar vor pot sa faca referendum cu privire la independenta, englezii nu le vor sta impotriva.

Deci daca alte tari pot fi mai „cool” cu privirea autonomiei si chiar si a secesiunii, nu vad de ce in Romania ar trebui o solutie centralizata. Se poate rezolva in mod organic, prin referendumuri.

ddd

Constanta e excentrica in raport cu orice regiune s-ar constitui in jurul ei. Chiar daca taiem judetele, tot la matgine ramane.
In plus, trebuie sa ne uitam si la relief. Mi se pare mai lesne de parcurs distanta Urziceni-Constanta, pe zona de ses cu autostrada decat, sa zicem, Baia Mare-Cluj cu munti si fata autostrada.

ddd

@LD

„Se poate rezolva in mod organic, prin referendumuri”

Sunt imprevizibile. Toate judetele din valahia si moldova care flancheaza Carpatii vor dori sa faca parte din regiunea corespunzatoare din transilvania. Ce faci atunci?

Lucian Davidescu

@Metrovici
„de curiozitate, ai măcar o vagă idee despre cum au fost construite regiunile de dezvoltare?”
Anapoda?

@Radu
„Nu vad de ce regiunile ar trebui sa fie asemanatoare ca marime geographica sau ca populatie. In toate tarile federale din lume, diferenta intre entitati poate fi imensa”
Păi nu zice nimeni că trebuie să fie aşa sau pe dincolo, doar să aibă sens. Dar ţine cont că nu vorbim de o ţară federală, formată prin asociere, ci de un stat unitar care încearcă să se organizeze cât mai bine. Caută exemple pe modelul ăsta şi o să găseşti discrepanţe mult mai mici. Singurul model federal cu noimă în România e cel al regiunilor istorice, care într-adevăr tot e mai decent decât porcăria de acum.

@ddd
„Constanta e excentrica in raport cu orice regiune s-ar constitui in jurul ei. Chiar daca taiem judetele, tot la matgine ramane”
Şi unde-i problema, să se întindă cât îi e plapuma

„Mi se pare mai lesne de parcurs distanta Urziceni-Constanta, pe zona de ses cu autostrada decat, sa zicem, Baia Mare-Cluj cu munti si fata autostrada.”
Vezi lucrurile cam din satelit 😀 Atât că unul din Urziceni nu dă două parale pe cât face băimăreanul pân’ la Cluj.

„Toate judetele din valahia si moldova care flancheaza Carpatii vor dori sa faca parte din regiunea corespunzatoare din transilvania. Ce faci atunci?”
Nu faci nimic. Desigur, dorinţa trebuie să fie reciprocă, după care… doar nu vrei să te pui în calea fericirii lor

Asgardi Metrovich

citeste te rog „Carta Verde–Politica de Dezvoltare Regionala in Romania” (http://www.scribd.com/doc/70345128/CartaVerde-VarRomana), si in special „Dezvoltarea regională în România: Graniţe socioculturale în mişcare” (http://audieri.advocacy.ro/sites/audieri.advocacy.ro/files/files/pagini-audiere/documente_conexe/2012-11/2011_sandu_d_dezvoltarea_regionala_in_romania.pdf)

e pacat ca toate hartile astea frumos colorate pe care ni le prezinti nu sint folosite pentru a da oarecare greutate argumentelor, si mai ales pentru a oferi o varianta de regionalizare functionala dupa parerea ta…
as mai fi interesat, de ex, cum determini „potentialul regional” al unui oras, si de ce afirmi ca acele 2-3 „centre de greutate” ale unei regiuni se vor afla „în competiţie şi chiar conflict”. legat de cel de-al doilea punct ai putea incepe prin a prezenta centrele de greutate din fiecare regiune si modul cum le-ai identificat

Radu

@LD
” Dar ţine cont că nu vorbim de o ţară federală, formată prin asociere, ci de un stat unitar care încearcă să se organizeze cât mai bine.”

Ok, atunci sa luam ca exemplu Italia sau Spania, sunt toate regiunile egale ca suprafata sau ca populatie? Nu stiu raspunsul, dar m-as mira–sunt regiuni precum Sicilia sau Sardinia care au marimea lor din considerente geografice. Sunt altele minuscule ca Vale d’Aosta cu doar 128k oameni (care mai este culmea si autonoma, sau daca nu vrei sa le socotesti pe cele autonome, exemplul lui Molise, cu doar 470k oameni), altele gigantice precum Lombardia cu 10M oameni. La fel, ca suprafata variaza intre doar 3k km^2 si 25k km. La fel si regiunile Spaniei, au o varietate foarte mare de populatie si suprafata, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Regions_of_spain

Lucian Davidescu

Tot nu înţeleg pe cine tot combaţi de zice că trebuie să fie „toate regiunile egale ca suprafata sau ca populatie”. Sau propui tu să fie decupate intenţionat cu discrepanţe? Sau care e ideea?

Radu

@LD
Idea este ca nu conteaza discrepantele sau lipsa de discrepante in numar de locuitori sau marime geografica. Forma si marimea regiunilor sunt doar niste caracteristici foarte superficiale, important este ce fac, din ce bani o fac, si cat de bine o fac.

Conteaza sa fie descentralizate (in general, nu dus la absurd conceptul), si asta probabil ca se va face cu timpul si in Romania, de exemplu scolile sa fie sub administratie locala si cu cel putin 80% din buget ridicat din baze locale, si Ministerul Educatiei sa nu mai controleze mare lucru (decat eventual niste fonduri pentru zone defavorizate).

Anumite domenii precum apararea nationala sau constructia de autostrazi nu pot fi descentralizate (in SUA nu s-au facut decat 5% din autostrazi inainte ca guvernul federal sa centralizeze acest domeniu). Dar majoritatea lucrurilor ar trebui sa fie.

ddd

Pt cei care injura actualele regiuni pe motiv ca nu au nicio legatura cu Istooooooria, uitati aici regiunile Romaniei interbelice. Da, aveam si regiuni in perioada interbelica:

http://istoria.md/uploaded/Harti-cronologic/1940/Hara_Romaniei_Perioada_Interbelica_1918-1940%28redus%29.jpg

http://ziarulargesul.ro/wp-content/uploads/argument.jpg

Va rog sa remarcati ca ele corespund aproape in intregime cu proiectul actual. Asa ca nu mai putem da vina pe comunisti ca ne-au schimonosit draga administrare teritoriala. LD, te rog sa remarci ca rezolvarea pe care am dat-o eu intuitiv la regiunea de SE corespunde cu proiectele de acum 70-80 de ani. 🙂

Posibila rezolvare la regiunea SE:

http://img841.imageshack.us/img841/3585/romaniat.jpg

Radu

@LD
Ca sa mai elaborez la ce am vrut sa scriu, daca tot sistemul e putred nu conteaza cum sunt impartite regiunile (si de fapt nici intr-un sistem sanatos nu prea conteaza cum sunt impartite regiunile, important este daca sistemul e sanatos sau nu). Am citit recent „1907, din primăvară până în toamnă”, si ce a scris I.L.Caragiale acum mai bine de un secol se pare ca este foarte valid si azi cat priveste politica in Romania, chiar daca economia nu mai este asa dependenta de agricultura. Cu ce e diferita coruptia de acum fata de coruptia de acum un secol?

http://ro.wikisource.org/wiki/1907_din_prim%C4%83var%C4%83_p%C3%A2n%C4%83'n_toamn%C4%83

” în loc să derive guvernul din majoritatea reprezentaţiei naţionale, derivă unanimitatea acesteia de la guvern. Și asta se întîmplă, regulat, în cazul cel mai bun, din trei în trei ani; adică cu un an mai puţin decît o legislatură întreagă… A căzut un guvern şi a venit altul, îndată, toată administraţia ţării, şi cea de Stat, şi cea de judeţ, şi cea comunală -de la prefecţi şi secretari generali de ministere, pînă la cel din urmă agent de poliţie şi pînă la moaşa de mahala – se înlocueşte,… pentru mai mare expeditivitate chiar pe cale telegrafică. O clientelă pleacă, alta vine; flămînzii trec la masă, sătuii la penitenţă.

De la o administraţie astfel recrutată şi constituită pe termene provizorii, se înţelege că numai seriozitate şi scrupuluri nu se pot pretinde….. Și oamenilor de afaceri asta trebue să le convină; în aşa stare de lucruri, numai astfel pot exploata fără nicio sfiială- poate nedreptăţi mare pe mic, poate înşela mic pe mare, – puţini reducînd în mizerie pe mulţi. Rar, din cînd în cînd, ca pentru paradă de lux, se aruncă un homme á la mer – cine ştie ce nenorocit agent care, lipsit de cel mai elementar tact, a făcut prea brutal o flagrantă delapidare sau s’a lăsat prea stîngăceşte mituit. Încolo, sistema lucrează fără supărare pe toată linia, afară de netăgăduite rare excepţii onorabile. De aceea, cu un zîmbet plin de amărăciune, Romînul numeşte ţara lui patria bacşişului şi hatîrului. Cu aşa parlamente se fac legi peste legi – cu aşa administraţie se aplică. ”

Deci ce a observat Caragiale? Printre multe alte lucruri in acel eseu, a obsevat ca putreziciunea coruptiei era foarte rea intr-un stat centralizat. Cu fiecare schimbare de putere, se schimbau zeci de mii de functionarasi in toata tara (bineinteles nu pe criterii meritocratice, ci dupa clientelism politic). Descentralizarea nu este o panacee, dar coruptia ar fi mult mai mica daca guvernul central de la putere ar putea numi doar cabinetul de ministrii si un numar foarte mic de functionari (in SUA un nou presedinte poate numi maxim vreo 4 mii de oameni, asta cand Congressul nu ii baga bete in roate, cum i-a bagat lui Obama, de jumate din oamenii care a vrut el sa ii numeasca au ramas in limbo de ani de zile). http://en.wikipedia.org/wiki/Patronage#United_States arata ca mai sunt cateva posturi de patronaj, de exemplu ambasadorii americani in Luxembourg, Elvetia, Danemarka, sau alte tari bogate dar fara o importanta deosebita strategica sunt numiti foarte des dintre donatorii politici, ceea ce nu este ideal, dar nu este nici catastrofic. Dar administratia federala nu are puterea sa numeasca nici 1% din angajatii federali, si angajatii federali civili sunt doar 1% din populatie. Deci la o tara de 320M oameni, doar 3500 posturi. Si sunt initiativa ca acest numar de posturi sa fie taiat la doar 2000.

Cate posturi sunt in Romania care pot fi numite pe criterii politico-clientelare de catre guvernul central? Sunt sigur ca mai mult decat in SUA. Romania guvernul central nu ar trebui sa numeasca prefectii in judete, si nici 1% din joburi civile din afara capitalei sa nu depinda de guvernul central. Marea majoritate a angajatilor din sectorul public (invatatori, doctori, etc), ar trebui sa fie la nivel local sau de judet, si daca e vorba de coruptie sau incompetenta, aceste probleme ar putea fi rezolvate (sau mai bine chiar, ar putea fi prevenite) la nivel local. La nivel de judet (daca judetele ar fi toate autonome) sau la nivel local nu ar putea sa mai existe coruptie, dar macar alegatorii ar avea sanse mai mare sa aleaga oameni necorupti, si atunci ar fi si mai motivati sa voteze.

E o vorba veche romaneasca, de pe vremea fanariotilor–„schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”, care ar putea fi actualizata cu „reorganizatia admimistrativa, bucuria nebunilor”. Numai daca s-ar descentraliza statul ar fi o schimbare reala.

ddd

Proiectul e deci mai vechi, nu de azi de ieri, nu de 15 ani si nu are legatura cu comunistii, Ceausescu etc.

Dan Lungescu

Nu ştiu dacă dracul e chiar atât de negru. (1) «În primul rând, componentele sunt cu probleme – judeţele au fost tăiate arbitrar, mutând localităţi dintr-o zonă de influenţă în alta.» Dar exact la fel au făcut şi francezii, după care ne-am luat. Au vrut să distrugă orice element al structurii administrative ante-republicane. Și e OK. (2) «majoritatea regiunilor vor avea două-trei centre de greutate aflate în competiţie şi chiar conflict – reţeta eşecului previzibil» Bun, dar la fel a fost şi în cazul judeţelor, unele includeau 2-3 centre de greutate. Hunedoara şi Deva, Cluj şi Dej, Timişoara şi Lugoj, Reşiţa şi Caransebeş, Baia Mare şi grupul Vişeu-Borşa-Sighet, Bistriţa şi Năsăud, Sibiu şi Mediaş, Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc ş.a.m.d. Și aceste judeţe au fost viabile. (3) USL vrea să păstreze şi judeţele, adică să mărească numărul de niveluri oficiale (fără cele ad-hoc/de facto). Nu discut acum dacă e bine sau rău – e fapt. Ținând seama de faptul că judeţele vor fi păstrate, atunci e normal ca regiunile să fie gândite ca înglobând judeţe actuale, fără a lua în calcul alte consideraţii, consideraţii care ar fi relevante doar dacă s-ar renunţa la judeţele actuale.

Lucian Davidescu

„Dar exact la fel au făcut şi francezii, după care ne-am luat. Au vrut să distrugă orice element al structurii administrative ante-republicane” Numai că sunt 3000 Km şi 200 de ani distanţă 😀

„Și aceste judeţe au fost viabile”
Păi nu prea sunt, după cum se vede, doar mai puţin absurde decât altele

„Ținând seama de faptul că judeţele vor fi păstrate”
Păi e normal să fie păstrate, dar probabil că ar trebui să fie mai multe/mici

Horatiu Moresteanu

Nu citesc mai departe: „În al doilea rând, numărul regiunilor este prea mic – doar opt, deşi există aproximativ 12-15 oraşe cu potenţial regional. Asta înseamnă că majoritatea regiunilor vor avea două-trei centre de greutate aflate în competiţie şi chiar conflict – reţeta eşecului previzibil.”. Intreb si eu ca un cetatean simplu: de cand concurenta intre 2 judete sau orice organizatie este daunatoare?

marks

Aveti senzatia ca in Romania se va face vreodata ceva calculand rational ce e mai bine pentru cetateni si pentru tara in ansamblu? In primul rand motivul e stupid. Asa vrea Europa. Care e logica din spatele recomandarilor Europene nu mai conteaza. Va urma o lupta abjecta pentru putere pentru capitala regiunilor existente si atat. Iar regiunile actuale exista numai din cauza ca asa a picat. Schimbarea lor ar insemna in mintea comozilor politicieni romani o lupta inutila cu maghiarii care nu trebuie lasati de capul lor intro regiune. Intr-adevar regiunea de sud -est e varza ca si jumatatea de Mehedinti adusa la olteni.

Radu

@marks
„Va urma o lupta abjecta pentru putere pentru capitala regiunilor existente si atat”

De ce ar conta care e capitala? California de exemplu are doua „centre de greutate” Los Angeles si San Francisco, si nici unul nu este capitala. De fapt nici numerele 3 si 4 nu sunt capitala–San Jose (Sillicon Valley) sau San Diego. Capitala statului California, care este dublu ca Romania (in curand va avea 40M oameni) este Sacramento, si nu se invart pe acolo smecherii ca in Bucuresti, si de aia nu vezi prea multi smecheri mutandu-se in Sacramento, ca nu prea sunt ciolane de ros. Nici una dintre zonele metropolitane 1/2/3/4 mentionate nu se zbate sa devina capitala Californiei, pentru ca este irelevant unde este (de obicei sunt alese locuri aproape de mijlocul geografic al statelor, pentru ca in secolul 19 deputatii trebuiau sa se deplaseze calare sau in trasura, si o capitala periferica i-ar fi nedreptatit pe cei din coltul celalalt al statului; acest rationament nu mai este valid de aproape 80 de ani, de cand deputatii se deplaseaza cu avionul cand e vorba de distante mari, dar capitalele au ramas unde au fost din inertie si irelevanta).

Presupunerea ca vor fi ciolane de ros in capitalele regiunilor poate sa fie falsa. De ce nu ar fi posibil ca sa nu fie deloc importante capitalele–de exemplu cati cititori de pe blog stiu ca NYC nu este capitala statului New York, Chicago nu este capitala statului Illinois, Philadelphia nu este capitala lui Pennsylvania, etc. Daca in SUA (si Canada, Australia, RFG inainte re reunificarea Germaniei, etc) capitalele pot sa fie irelevante, de ce nu si in Romania?

Radu

Corectie: citind http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_largest_California_cities_by_population

vad ca San Jose a depasit San Francisco ca marime, dar punctul meu ramane–Sacramento de fapt nu este nici macar in primele 6 orase (Fresno este un oras mai mare in centrul Californiei). Doar 1% din populatia Californiei (de aproape 40M) locuieste in capitala, care are doar 466k oameni. Plus inca 2% in suburbiile capitalei (dupa cum scrie in wikipedia, cu datele de la ultimul recesamant). Asta pentru mine este un indicator bun, ca nu sunt prea multe lucruri concentrate in capitala.

Deci capitala regiunii de sud-est ar putea sa fie si la Harsova din partea mea, desi o suburbie intre Braila si Galati ar fi o locatie mai buna. Dar asta nu ar trebui sa deranjeze catusi de putin pe Constanta, la fel cum pe oamenii din Los Angeles nu ii deranjeaza ca Sacramento este capitala. Filmele si serialele tot in zona LA se fac (cu exceptia lui Mentalist, care cel putin in teorie se petrece in Sacramento, in realitate nu m-ar surprinde sa fie fie tot in LA)

La fel de valid este si in Europa, nu doar in SUA/Canada/Australia/India/Brazilia–Bonn nu a fost niciodata centrul economic al RFG, Berne niciodata centrul economic al Elvetiei, Ankara niciodata centrul economic al Turciei, etc. Eu prefer sa fie chiar separate, pentru ca sa fie mai evident daca se aduna prea multe ciolane de ros, si sa fie mai mare sansa de curatire a coruptiei.

Stefan Apalaghie

Curios ca toti comentatorii evita problema principala . Pe ce baza de analiza economico – financiar – sociala e facuta regionalizarea ? Unde se poate gasii o nota de fundamentare si nu demagogia politica curenta .

Emil Moldoveanu

A aparut ceva de genul asta atunci cand presedintele Traian Basescu a venit (el si echipa de la Cotroceni) cu propunerea. Pe vremea aia era propusa desfiintarea judetelor. Acum?
Pai acum sunt mai multi la „ciolan” asa ca e nevoie de fotolii…

Stan Victor

mai bine lipeau judetele ialomita si calarasi de regiunea de sud-est si lasau regiunea dobrogea separata.

Liviu Stoian

Pentru a intelege de ce pe unii ii mananca sa ne rogionalizam, ar trebui sa privim lucrurile de mai departe. Pana pe la 1850 statele lumii se formasera ca urmare a unor echilibre de putere, militara si tehnologica. Actuala structura a lumii a fost sugerata de ganditorii secolului al XIX(multi dintre ei masoni) si a generat formarea natiunilor si a statelor nationale. Acum aceleasi cercuri de ganditori, constatand ca unii au resusrsele si altii capitalul, au lansat o miscare contrara, care poarta numele de globalizare. La origine este o idee corecta si anume ca in conditiile resurselor limitate ale Terrei(Raportul Clubului de la Roma) ar fi necesar ca acestea sa nu mai fie risipite, ci sa fie utilizate fara restrictii, de aceia care au cea mai buna performanta, iar pietele nationale sa nu mai fie protejate prin taxe de frontiera. In mod evident, nu tarile mici si mijlocii beneficiaza de teorie, ci doar cele mari si puternice. Odata desfiintata protectia productiei nationale, aceste tari mici si mijlocii se pustiesc, ramanadu-le doar rolul de furnizori de resurse naturale si umane, si de piete de desfacere. In aceste conditii, prosperitatea se concentreaza in tarile puternice, care acum se sufoca din cauza lipsei de resurse si de piete. Se urmareste dizolvarea treptata a statelor intr-o masa amorfa,fara frontiere, condusa dintr-un singur loc(ghiciti unde), in care capitalurile sa zburde liber. Pe de alta parte, profitand de aceste idei, un stat european puternic si influent doreste „landizarea” Europei, dizolvarea treptata a statelor si formarea treptata a unei „Ligi Hanseatice” de provincii autonome neprotejate de statele din care provin. Pe langa aceasta, mai exista si state care incearca sa se pozitioneze favorabil, incercand si ele sa traga profit din aceste reorganizari si sa-si satisfaca marile frustrari din trecut. Evident ca Romania nu se poate opune singura acestor evenimente, dar le poate totusi atenua si intarzia. Romania are o istorie de stat unitar destul de redusa, starea ei naturala fiind aceea de grup de principate cu un popor comun. In 1989 chiar s-a incercat desfacerea tarii in cele 4-5 provincii istorice si daca nu izbucneau conflictele interreligioase si interetnice din fosta Yugoslavie probabil ca impartirea s-ar fi realizat la noi. Papusarii noii ordini par a se multumi deocamdata cu formarea de ministate de cca. 8 milioane de locuitori, urmand ca apoi si acestea sa se divida. Trebuie sa ne fie limpede ca prin cedarea puterii economice unor formatiuni regionale se reduce si puterea militara si puterea politica si cea culturala. Vor reaparea fenomene azi disparute sau slabite precum patriotismul local, care va inlocui patriotismul national. Acualii romani nu vor mai spune ca sunt romani ci moldoveni sau mureseni, ori banateni. In privinta eficientei, cine crede ca taind in felii o paine se face mai mare se inseala. In privinta frontierelor euroregiunilor din Romania, daca va uitati cu atentie, observati ca peste o impartie initiala s-a aplicat ca un timbru, chiar in mijloc, o regiune chiar numita „Centru”, care vrea sa adune in ea majoritatea populatiei maghiare si sasesti si unele dintre cele mai puternice centre industriale (Brasov, Sibiu, etc) precum si o serie de resurse valoroase. Aceasta euroregiune a fost special gandita sa nu mai depinda nicicand de Romania. Ea este de fapt o parte din fosta Regiune Autonoma Maghiara de pe vremea lui Stalin. Este o capcana mortala ce nu poate fi dejucata decat prin desfiintarea acestei euroregiuni si repartizarea judetelor pe niste frontiere nord-sud si est-vest care se afla dedesubt. Pentru cine nu stie, actualele judete harghita si Covasna au un mare handicap: sunt dependente de subventiile de la Bucuresti, ori tocmai de acest handicap se lupta ele sa scape. O Dobroge slaba si separata ii multumeste si pe bulgari. ideile panslaviste nu au disparut, iar Dobrogea reprezinta un spatiu care a sectionat carotida care lega odata pe slavii de est din Rusia si Ukraina de cei sudici din Bulgaria si Yugoslavia. Daca vom face regionalizarea sa nu ne miram de ce ni se va intampla ulterior. Domnul Dragnea, marele propovaitor al descentralizarii, regionalizarii si subsidiaritatii ar trebui sa mai citesca si istorie. Regionalizarea vine si impotriva stiintei. ultimii ani ne-au adus mijlocele necesare conducerii proceselor la mare distanta. De ce avem nevoie sa aducem centrul decizional „mai aproape de beneficiar” daca putem astazi sa il vedem, sa il intrebam si sa decidem impreuna cu el mult mai usor decat in urma cu 50 de ani ? Este un nonsens, daca nu cumva in spatele sloganului nu se afla altceva…

George Turcanasu

Echitate teritoriala!, Policentrism! Coeziune teritoriala!, Competitivitate regionala! Am folosit doar concepte consacrate, pentru a … „insinua” ideea unei Romanii deficitar proiectata si asisderea construita! Exista si o butada: „statul a devenit prea mic în faţa marilor probleme globale şi prea mare în faţa problemelor locale”. Oricum, Romania vazuta de la Bucuresti nu se suprapune Romaniei de la Iasi, Cluj or Timisoara.

Radu Tudoran

nu ma intereseaza discutia cu privire la impartirea puterii sau a „capitalelor” dar pun o intrebare pe zona economica: „Cine plateste?”
BTW pentru zona de sud as propune in loc de calarasi, capitala sa fie la Ruse 🙂 pentru a ne putea inmatricula harburile mai usor.

riscograma

Concurenţă e un termen vast, eu speram că se înţelege din context la care sens mă refer. Sigur, competiţia pe bani, servicii, turişti etc. este foarte bună şi chiar inevitabilă – indiferent de forma de organizare. În schimb, competiţia internă pentru putere şi influenţă poate fi distructivă.

Horatiu Moresteanu

Dar oare monopolul la putere si influenta cum o fi? Sau mai bine zis cui foloseste?

riscograma

Păi opusul competiţiei nu e automat monopolul. Dar gruparea pe regiuni are rostul de-a pune în comun nişte resurse, tocmai pentru că nu se poate face orice peste tot. 😀
În mod natural, orice regiune are tendinţa să orbiteze în jurul unui centru care poate rezolva nevoi de la un anumit nivel în sus – în cazul regiunii ăstea sunt universitate, spital universitar, aeroport şi altele asemenea. Competiţia între centre este inerentă şi binevenită. Însă dacă pui mai multe astfel de puncte în interiorul aceleiaşi regiuni, competiţia se mută în zona deciziei politice – nu mai contează cine merită şi poate, contează cine are mai multă putere.

ddd

@Stan Victor

Da, e o solutie. Dar ar trebui facuta o autostrada nord-sud care sa lege Galati/Braila de Calarasi. Complicatii.

ddd

@Liviu Stoian

De ce crezi ca fost impartita Dobrogea in doua iar Moldova redusa la cateva judete la impartirea de la 1938? D
e frica slavilor. Dar imparirea noastra prevazatoare nu i- a impiedicat in 1940 sa ia ce vor de la noi.

Lucian Davidescu

@Radu

Sigur că decisiv va fi conţinutul descentralizării, dar asta nu reduce din importanţa formei. Dacă tăietura este proastă, nu se poate construi nimic. De aici a apărut eşecul „comunelor”, de-aia există baronet local în judeţele slabe. Că ei colectează ceva bani local, doar că nu-s de ajuns şi tot trebuie să stea cu mâna întinsă.

@Radu Tudoran

“Cine plateste?”
Cine plătea şi până acum. Cine încasează?

„BTW pentru zona de sud as propune in loc de calarasi, capitala sa fie la Ruse pentru a ne putea inmatricula harburile mai usor”
Păi e realist, chiar şi din motive serioase. Probabil de-asta noi ţinem taxa de pod la 6 euro pe când bulgarii iau doar 2

@ddd

„Adica istoria ta e mai relevanta decat a mea din ce motiv?”
Păi nu a mea şi a ta, ci a ălora de stau acolo.

„Va rog sa remarcati ca ele corespund aproape in intregime cu proiectul actual. Asa ca nu mai putem da vina pe comunisti ca ne-au schimonosit draga administrare teritoriala. LD, te rog sa remarci ca rezolvarea pe care am dat-o eu intuitiv la regiunea de SE corespunde cu proiectele de acum 70-80 de ani.”
Păi dimpotrivă, în harta aia Ilfov care cuprinde măcar Olteniţa (iar în 1968 şi Urziceni http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2011/03/harta-romania.gif) iar judeţul Ialomiţa grupat în Est, cuprinzând şi o parte din actualul Călăraşi.

„Din nou, regiunile interbelice ale Romaniei (de pe wikipedia) si cat de mult seamana cu actuala regionalizare”
Seamănă în vest (unde oricum au fost făcute din aceleaşi raţiuni de diluare a minorităţilor), în est nu prea (Braşov e în Regat, aşa cum ţi-era teamă). Dar într-adevăr şi asta e mai bună decât batjocura de acum.

@Asgardi Metrovich

„ai putea incepe prin a prezenta centrele de greutate din fiecare regiune si modul cum le-ai identificat”
Le-au identificat alţii în harta a 3-a – „sistemul urban”

„pentru a oferi o varianta de regionalizare functionala dupa parerea ta”
Ar fi cam infantil să mă apuc să desenez eu cum mă taie capul 🙂 Pentru reglajele fine trebuie studii, sondaje şi referendumuri în teren. Dar ca idee generală, mi se pare că – de exemplu – organizarea instanţelor de judecată e mult mai bine fundamentată. Faptul că sunt constrânse de forma judeţelor pare singurul mare handicap.

„citeste te rog”
Sunt foarte faine studiile, doar că nu arată cum s-a ajuns la ăstea 8 regiuni, mai degrabă de ce nu trebuia să se întâmple asta. Foarte interesant este că identifică un arc al sărăciei, pe Dunăre şi Prut, radial faţă de Carpaţi la distanţă constantă. Arc pe care l-am mai văzut când am făcut o hartă a gradului de împădurire.
http://riscograma.ro/1745/harta-stramba-a-padurilor-romaniei-efecte-economice-si-sociale/

ddd

Interesant studiul postat de Asgardi. Rezulta ca sudul Munteniei bate la saracie estul Moldovei. Stiam ca e concurenta acolo dar nu banuiam ordinea asta. 🙂 De unde rezulta ca degeaba ai capitala tzarii acolo ca tot nu ridica regiunea.
Oricum, cele mai mari decalaje intraregionale sunt in Muntenia. Judetele din nordul Munteniei au PIB-ul per capita aproape dublu fatza de cele din sudul ei. Niciunde in tzara nu se mai regasesc asemenea diferentze.
Nu stiu daca izolarea saracilor in regiuni de-a lungul Dunarii si Prutului e oportuna.

ddd

@LD

” Istoria nu e a mea si a ta, ci a alora de stau acolo”

Si macedonenii se cred urmasii lui Alexandru cel Mare, desi bietii de ei sunt doar slavi foarte asemanatori cu bulgarii. E chiar un conflict international cu Grecia pe tema asta. Deci una e mitologia populara, etnogeneza fabricata si alta e realitatea istorica. Eu ti-am spus din pdv istoric cum stau lucrurile, fantasmele indragite de cativa rataciti in dauna adevarului nu limpezesc lucrurile.

Lucian Davidescu

„se cred”
Dacă se cred, chiar sunt, dpdv sociologic. Pdv istoric e irelevant în cazul bun, nociv în cazul tipic. Iar Macedonia e un exemplu foarte bun, a fost parte dintr-o federaţie construită pe argumente istorice foarte bune dar împotriva celor sociologice, şi care a eşuat în război.

„…sudul Munteniei bate la saracie estul Moldovei. Stiam ca e concurenta acolo dar nu banuiam ordinea asta. De unde rezulta ca degeaba ai capitala tzarii acolo ca tot nu ridica regiunea”
Nu chiar, scria într-un punct că în Ialomiţa şi Călăraşi „au ce pune pe masă” sau ceva de genul ăsta. Capitala nu doar că „nu ridică” ci mai mult, pustieşte totul în jur.

„Nu stiu daca izolarea saracilor in regiuni de-a lungul Dunarii si Prutului e oportuna”
Empiric nu pare, dar na, sunt două „şcoli de gândire”, una spune aşa, una spune pe dos.

Radu Tudoran

Nu ar fi mai bine ca regiunile daca tot se apuca sa le traseze pe harta, macar sa le faca in jurul unui obiectiv economic important? finalizat sau nu… macar asa poate se apuca sa il termine. Ex Regiunea Agricola Siret Baragan,
Turistica Litoral sau Regiunea Dunarii? In felul asta poate fac si rost de bani sa o sustina.

ddd

@LD
“Capitala nu doar că “nu ridică” ci mai mult, pustieşte totul în jur.”
Oho, sunt altii si mai pustiitori decat Bucurestiul. De exemplu, Bucurestiul face 20% din PIB-ul Romaniei, in timp ce Budapesta face 40%(!) din PIB-ul Ungariei, iar Praga face 25% din PIB-ul Cehiei. Deci acolo centralizare excesiva la 40% din PIB intr-un singur loc. Si totusi, ungurii nu se plang ca Budapesta le ia banii. Nu sunt fan al Bucurestiului, dar e bine de stiut ca sunt altii mai centralizati ca noi. In plus, toate autotrazile din Ungaria duc la Budapesta. Asta legat de maraielile de la noi, ca de ce duc toate autostrazile la Bucuresti.
Si inca ceva legat de regiunile din Ungaria. E un studiu al eurostat de prin 2011 care calculeaza pe regiunile din Europa cat reprezinta PIB-ul per capita al regiunilor raportat la media EU-27. 100% e considerata media EU, restul sunt procente mai mici sau mari de 100% in functie de regiune. In cazul nostru sunt procente mai mici.
Dar unde vroiam sa ajung: diferentele dintre regiunea de vest a Ungariei de la granitza cu Austria si regiunea de est, cea cu Debrecen-ul sunt mai mari decat diferentzele dintre regiunea noastra de vest(Timisoara/Arad) si cea de nord-est(Moldova)! Deci in Ungaria, decalajele dintre est si vest sunt mai mari decat estul si vestul nostru. Asta o spune studiul eurostat. Deci nu are rost sa ne mai plangem cat de eterogena e Romania pt ca Ungaria de langa noi e si mai eterogena. Nu am mai cautat si Polonia, dar ma astept si acolo sa gasesc diferentze considerabile intre est si vest.
Aici, spre dumirire, e o harta in care am pus valorile de la noi si de la vecinii nostri bulgari, unguri, greci etc, ca sa avem termen de comparatie:
imageshack.us/photo/my-images/543/d17f9072a6fc45b69ae69a5.jpg/
Asta e studiul:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/1-24022011-AP/EN/1-24022011-AP-EN.PDF

Lucian Davidescu

Cifrele din link pur şi simplu nu confirmă ce spui.
În cazul României, disparitatea dintre Vest (51%) şi Nord-Est (29%) este de 1,76
În Ungaria, disparitatea dintre cea mai bogată şi cea mai săracă regiune cu excepţia capitalei este 63% la 40%, deci 1,58.
Iar dacă intră capitalele în calcul, „batem” orice. Raportul dintre maximum Bucureşti (113%) şi minimum Nord-Est (29%) este 3,9. Ungaria 2,7; Cehia 2,8; Polonia 2,3; Bulgaria 2,6

Radu

@ddd
Ungaria este tara mult mai mica decat Romania, si faptul ca Budapesta este disproportionat mai mare ca Bucurestiul nu inseamna ca Ungaria ar fi hiper-centralizata. La fel si Viena raportata la populatia Austriei este mai mare, dar asta nu face Austria mai centralizata–Austria este stat federal, cu autonomie locala mare.

La o tara mica precum Austria (sau chiar si Ungaria, ca este mica comparat cu Romania), este normal ca toate autostrazile sa treaca prin capitala. La o tara relativ mare, precum Romania, nu este normal.

Cat priveste PIB-ul per capita din Bucuresti raporat la PIB-ul, datele trebuie luate cu un graunte de sare–in toata tara este evaziune fiscala mare, deci PIB-ul nu este cunoscut prea bine, si in Bucuresti sunt sediile tuturor firmelor si politrucilor, deci din PIB-ul raportat, este raportat disproportionat in Bucuresti. Nu inseamna ca salariul (sau venitul) median din Bucuresti ar fi de 3.9 ori mai mare decat salariul median din restul tarii.

ddd

@LD

Pai vezi ca nu calculezi bine. Astea sunt procente, nu valori absolute iar „diferenta”, „decalaj” intre regiuni inseamna ca faci Scadere nu impartire. Deci pt Ungaria 63%-40%=23% diferentza intre cele 2 regiuni, iar la Romania 51%-29%=22%. deci rezulta ca decalajul ungurilor e mai abrupt decat al nostru. E simplu.

Iar la capitale se calculeaza altfel. In graficul respectiv ungurii au bagat Budapesta intr-o regiune mai intinsa decat Ilfovul si de aceea valoarea ei s-a mai diluat. Dar daca te uiti peste tot pe net, vei afla ca Budapesta face 40% din PIB-ul Ungariei. Chiar ei se lauda cu asta, nu ii deranjeaza.
Cel mai bine te uiti in cartea asta din google books: OECD Regions at a Glance 2009 By OECD, la pagina 85. Acolo scrie clar cat face Budapesta si e dintr-o sursa demna de incredere:

http://books.google.ro/books?id=vmXb7PFvIS0C&pg=PA85&lpg=PA85&dq=budapest+gdp+40%25&source=bl&ots=_xSNwENb1r&sig=gzOXN0s3xxqM57B0SPtPo38nea0&hl=en&sa=X&ei=DJwYUemqGNO4hAf3q4GoBw&ved=0CDAQ6AEwAjgU#v=onepage&q=budapest%20gdp%2040%25&f=false

Lucian Davidescu

Cu regret te informez că te înşeli teribil. Trebuie să faci fix împărţire, indiferent dacă sunt sau nu „procente”.
Ca să faci proba empirică, analizează dacă un decalaj de 10% la 1% este mai mic sau mai mare decât unul de 100% la 90%.

ddd

@Radu

E totusi ingrijorator sa ai 40% din PIB intr-un singur loc. De exemplu, in studiul ala de l-am citat mai sus, de la OECD, Bratislava si Oslo fac tot 20% din pib-ul national, nu 40%. si Slovacia si Norvegia sunt tari chiar mai mici decat Ungaria. Nu e deci o regula cu marimea tzarii. ungurii chiar au o problema cu concentrarea PIB-ului intr-un sg loc din tara.

ddd

@LD

Folosim metode diferite. Diferentza/decalaj nu poate sa insemne decat scadere, semnul minus etc. Disparitare inseamna raport, cum ai spus si tu.
Indiferent ce metoda am aplica, tot e are diferentza mare intre vestul si estul Ungariei.

Lucian Davidescu

Scăderea ar avea sens doar într-o comparaţie liniară, în care e de presupus o viteză universală comparabilă pentru toată lumea.
La PIB vorbim de un capital acumulat şi de o viteză de creştere care se raportează automat la sine.
Prin urmare, are rost să faci scăderi la o cursă de maşini de exemplu, caz în care punctul în care te afli pe traseu nu îţi afectează viteza. Deci de la 1% la 2% faci la fel de mult ca de la 90% la 91%.
Dar e irelevant în cazul creşterilor de volum, în care un avans de la 1 punct procentual la 2 puncte procentuale este de 90 de ori mai dificil decât unul de la 90pp la 91pp.

ddd

Am inteles ce ai vrut sa spui. Dar nu schimba mult datele problemei. Tot ramane o mare diferenta intre debrecen si Sopron, destul de similar cu situatia de la noi.
E vorba de demolarea unui mit aici. Mitul exceptionalismului unguresc foarte promovat la noi. Ungaria este in realitate mai centralizata si cel putin la fel de eterogena ca Romania.
Daca ei nu reusesc sa reduca decalajele si centralizarea excesiva, in conditiile in care Ungaria exista de 1000 de ani, ce sa mai zicem noi care existam in formula actuala de mai putin de 100 de ani.

ddd

Sau sa luam Austria din acelasi studiu. Regiunea Salzburg, 142% din media UE-27. Regiunea Burgenland(din est) 81%. 142/81=1,75, adica exact atat cat ne da raportul Vest/Est la noi, adica 51/29=1,75. Deci venerabila Austrie e la fel de eterogena ca Romania! 🙂
Sau, in Italia regiunea Bolzano(nord) 137% din media UE. Regiunea Campania(sud) 66%. Raportul 137/66=2,07! Colosal fatza de noi, cu 1,75 intre vest si est. Iata cat de eterogena e Italia comparativ cu noi. 🙂
Sau, in Germania, Oberbayern(sud) 162%, Brandenburg-Nord Ost 75%. Raport 162/75=2,16! Diferente si mai mari decat in Romania.

Lucian Davidescu

Sigur că sunt diferenţe şi la alţii, dar fiecare are particularităţile sale.
De acord cu Austria, cu rezerva că Salzburg nu e chiar la Vest.
Italia înseamnă (cel puţin) două civilizaţii complet distincte, cu Nordul comparabil cu Germania iar Sudul comparabil cu Grecia.
În cazul Germaniei, Estul a stat sub ocupaţie sovietică 45 de ani. Discrepanţele sunt mult mai mici acum faţă de 1989.

Radu

@ddd
„ungurii chiar au o problema cu concentrarea PIB-ului intr-un sg loc din tara.”
Situatia e mai complexa–sunt motive atat geografice, cat si (mai ales) istorice pentru marimea Budapestei. Budapesta acum sute de ani s-a vrut capitala unei tari mult mai mari (la fel cum s-a vrut Viena, si mai recent Belgrad). Apoi daca imperiul se destrama ce vrei sa se faca, sa se demoleze jumatate din capitala?

Eu cred ca centralizarea este rea doar cand sunt multe ciolane de ros in capitala, sau daca taxele colectate in toata tara sunt folosite pentru a se face piramide faraonice precum Casa Poporului, catedrale, etc. (apropo de proiecte faraonice, acum 500 ani, germanii s-au revoltat pentru ca miticii catolici italieni puneau biruri prea mari pe intreaga Europa apuseana ca sa construiasca catedrala pentru mantuirea neamului la Roma– http://en.wikipedia.org/wiki/St._Peter's_Basilica#Financing_with_indulgences ). Deci o centralizare excesiva in care duce la exploatarea fiscala a regiunilor duce la revolte.

Dar se poate intampla si o centralizare naturala, nefacuta de guvern–de exemplu faptul ca aproape toate filmele de buget mare sunt facute in zona Los Angeles, sau ca foarte mare parte din inovatie high-tech e facuta in Sillicon Valley se intampla fara nici o stimulare de la guvern. Si concentrarea poate beneficia de Network Effect, si alte lucruri simulare care o reinforteaza. Mai e vorba si de alte forte de piata–daca preturile sunt prea scumpe in zona deja concentrata, e posibil sa apara alte zone. De exemplu acum 7 ani, cand compania Amazon a decis sa investeasca masiv in Romania, a decis sa aleaga intre Bucuresti si Iasi (deja avea cativa angajati romani din zona Iasi). A ales Iasi-ul probabil ca din mai multe motive, dar cred ca deja preturile pentru office space in Bucuresti erau prea umflate. La fel, cand Microsoft a decis unde sa bazeze user support pentru Europa de sud-est, a decis sa aleaga Sofia si nu Bucuresti, ca era mai ieftina (si inclusiv sa mute vreo 20 de angajati din Romania in Sofia, si orice roman ar suna sa i se activeze licenta de Windows sau Office, ar raspunde cineva in Sofia, si numarul de telefon al lui Microsoft continua prefix de Bucuresti).

Deci sunt forte centrifuge si centripete, care in mod natural duc la o centralizare mai mare sau mai mica, depinzand de domeniu. Rezultatul care se vede cam peste tot–SUA, Germania, UK, etc, este ca oamenii tind in mod natural sa se concentreze in cateva zone metropolitane majore, si restul tarii se depopuleaza mai incet sau mai rapid. In mod natural, daca nu ar fi 40 resedinte de judet prin care sa se scurga fonduri mari, in Romania ar fi maxim 8-10 zone metropolitane care ar creste sanatos, si restul oraselor ar avea o moarte lenta. Zonele metropolitane ar putea fi destul de mari, de exemplu Giurgiu ar putea fi considerata o suburbie a Bucurestiului, si sa prospere ca suburbie. Sau Arad ar putea fi considerata o suburbie a Timisoarei (sau oras geaman, ca orasele gemene nu trebuie sa fie apropriate ca marime), important este ca in mod natural ar fi cate o conurbatie mare la fiecare regiune de 1-3 milioane de oameni. In rest, cu exceptia unor zone prospere unde ar mai fi mult turism, restul tarii s-ar depopula. Daca nu ar fi resedinte de judet, Slobozia sau Calarasi (sau Alexandria, daca acolo e resedinta lui Teleorman), ar ajunge orase fantoma precum Petrosani, care si-a pierdut deja jumatate din populatie.

ddd

@radu

„Daca imperiul se destrama ce vrei sa se faca, sa se demoleze jumatate din capitala?”

Depinde de abordare. M-am uitat, la 1910 Viena avea 2 mil de loc. Astazi are cam tot atat, 1,8. Budapesta avea 1 mil in 1910, astazi are 2 mil. Iar Bucurestiul, de la 350 000 in 1912 a ajuns azi la 2 mil.
Poate, dintre toti, austriecii au procedat cel mai intelept. 🙂

Radu

@ddd
Probabil ca in cifra de 1.8 incluzi si suburbii? acum are doar 1.678 M oameni, dupa cum scrie in http://en.wikipedia.org/wiki/Vienna#Historical_population Din acea populatie, nici jumatate nu erau austrieni get-beget, o treime erau slavi sau unguri, si probabil inca vreo 6-7% romani. Mai erau si vreo 10-11% evrei.

In 1910 Viena era plina de studenti si alti tineri (care munceau in fabrici etc) din tot imperiul, ingramaditi prin poduri. Cladirile acelea inca exista (cu exceptia celor distruse in razboi, dar nu cred ca au fost asa multe distruse in Viena), dar nu se mai ingramadesc studentii din Transilvania sau alte provincii austro-ungare ca acum un secol.

Si acum sunt destul de multi imigranti in Viena, dar numai 16%, si nu 50%. De aceea, la cat de mica e tara, populatia Vienei nu are cum sa mai fie de 2M oameni. Dar la cat de mare este Ungaria si Romania, populatia capitalelor lor nu este excesiv de mare. Cum am scris, tendinta naturala a oamenilor (cel putin a tinerilor) este sa se intdrepte spre conurbatii mari (nu neaparat orasele in sine, dar macar suburbiile, care cel putin in SUA au de 3-5 ori mai multa populatie decat orasele in sine). Faptul ca Romania are inca 40 judete mentine multe orase in mod oarecum artificial, doar ca sunt resedinte de judet. Dar nu poate mentine populatia unor judete precum Tulcea, Ialomita, Calarasi, Teleorman, etc si daca intregi judete isi pierd jumate din populatie, nici resedintele de judet nu o vor duce bine.

Intrebarea este daca are rost ca statul roman sa mentina aceste municipii cu fonduri, sau sa traga obloanele si sa stinga lumina, pentru ca in mod sigur se vor depopula fara sprijinul statului, la fel de sigur cum s-a depopulat Petrosani (nu complet, dar si-a pierdut aproape jumate din populatie, conform lui http://en.wikipedia.org/wiki/Petro%C8%99ani#Demographics ).

Lucian Davidescu

@Radu
„in mod sigur se vor depopula fara sprijinul statului, la fel de sigur cum s-a depopulat Petrosani (nu complet, dar si-a pierdut aproape jumate din populatie”
Petroşani s-a depopulat odată cu închiderea minelor de huilă, tot atât de repede pe cât se populase în perioada „ţării cât mai mult cărbune”. Puţine alte oraşe sunt în aceeaşi situaţie, totuşi

@ddd
„Ciudat, nu? A stat la turci mai mult decat oricare coltzisor din tzara asta dar tot face la fel de multi bani ca si Clujul, pe unde au bantuit ungurii si austriecii. Realitatea bate, din nou, constiintza publica”

Aici e interesant. Explicaţia simplă e portul, dar clar nu suficientă.
Dobrogea a fost multietnică iar românii erau minoritari. Trei sferturi din locuitori erau turci, tătari, bulgari, ruşi, arabi! etc. După 1878, a început colonizarea masivă cu români din tot Regatul şi chiar din Ardeal dispuşi să facă pasul ăsta – deci mai deschişi la nou şi mai puţin predispuşi la metehne. Simultan au fost alungaţi „străinii”. Prin urmare, Dobrogea e un fel de Est Sălbatic.

Radu

@LD
„Puţine alte oraşe sunt în aceeaşi situaţie, totuşi”
Din cele 40 resedinte de judet, cel putin 6-8 sunt in pericol de depopulare, deoarece nu prea mai au o baza economica. Faptul ca nu au intrat in colaps demografic inca se datoreaza la doua lucruri:
1) bani de la buget pentru administratie judeteana, spitale judetene, universitati de stat, etc (universitatile contribuie si indirect, prin chiriile care le platesc studentii, etc)
2) bani trimisi de la emigranti pentru a isi cumpara apartamente si a isi sustine financiar rudele

In vremuri de austeritate in toata Europa, ambii factori se vor diminua (au scazut deja, dar este de abia inceputul). Nu cred ca vor ajunge in situatia Petrosaniului chiar, dar vor fi destule municipii in Romania care vor scade cu 20-30% din populatie, si in cateva cazuri chiar si mai mult. De fapt Romania ca ansamblu nu o duce prea bine, se pare ca deja si-a pierdut 20% in ultimii 20 de ani (daca este sa fie crezut recesamantul citat in http://en.wikipedia.org/wiki/Population_decline#Romania ).

Citind sursa http://www.citypopulation.de/Romania-Cities.html se vede ca Tulcea deja si-a pierdut 32% din populatie, Resita tot cam 32%, si multe orase majore din Moldova cam 30% (Bacau, Vaslui, Suceava, Piatra Neamt). Chiar si Galati si Braila si-au pierdut aproape 30% din populatie. Probabil ca declinul oraselor de peste 100k oamenilor se va stabiliza, cel putin cat priveste cele cu universitati bune si spitale bune (imi inchipui ca multi batrani din Bucuresti care nu au pensii suficiente nici cat sa plateasca incalzirea iarna si ajung sa isi lichideze apartamentele se vor orienta spre orase cu apartamente ieftine, dar care macar sa aiba spitale bune). Dar municipiile mici nu prea mai au sanse, vor avea aceiasi sansa ca Petrosaniul.

Referitor la cazul Constanta, intr-adevar este un caz special–intr-o economie globalizata, porturile majore intotdeauna o vor duce bine, si mai ales in cazul lui Constanta, care este singurul port mare al Romaniei (si tot din cauza geografiei este baza turismului de vara din Romania, singura baza navala, baza de pescuit marin, are una dintre principalele rafinarii pentru petrolul importat, etc). Constanta este un port care deserveste 20M oameni, deci va ramane un oras important, nu ca Varna sau Burgas, care se lupta sa imparta o piata de doar 7M oameni. Chiar daca nu ar fi smecherii cu bariere protectioniste care sa puna piedici transportatorilor bulgari sa descarce marfa la Varna si sa o aduca in Romania, Constanta tot este mult mai aproape de Bucuresti, deci nu are de ce sa se teama de concurenta bulgara. Numai localitatile din Muntenia de sud (coridorul Giurgiu – Alexandria – Rosiori), si poate si Oltenia de Sud ar permite Varnei sa concureze Constantei ca port. Craiova e la 409 km de Varna si 460 de Constanta, dar asta nu este suficient sa pericliteze pozitia Constantei.

Cum a scris LD, si faptul ca este o zona colonizata acum 130 de ani ajuta Constanta. Exista paralele intre Constanta si Odessa, care a fost „sudul salbatic” al Imperiului tarist dupa ce a fost castigata de la otomani dupa tratatul de la Iasi in 1792, si care apoi a fost colonizata, si timp de peste un secol a fost foarte multietnica. Apropo, o colonie de romani a avut un rol important in istoria Odesei:

http://en.wikipedia.org/wiki/Moldavanka#History (interesant ca pagina are versiune in limba bulgara, dar nu in romana)

In the period from 1795 to 1814 the population of Odessa had increased 15 times and reached almost 20 thousand people. Colonists of various ethnicities settled mainly in the area of former Romanian colony, outside of the official boundaries, and as a consequence, in the first third of the 19th century, Moldavanka emerged as the dominant settlement.

ddd

@radu

Conurbatia poate sa aibasi un efect negativ si sa scada calitatea vietii. Nu e un panaceu care sa rezolve toate problemele. Poate merge in US. Dar, de exemplu in Germania au localitati de toate dimensiunile. Orice land are localitati de la 10 000, 20 000 pana la 600 000, 1 000 000. Cate se sustin economic bine mersi.
Am mai auzit ceva asemanator la rusi, era un cercetator care propunea sa se renunte la orasele sub 100 000 de locuitori. Dar nu s-a intamplat nimic concret.
Deci e un model cate poate merge in tarile vaste, US, Australia, Rusia etc si cu distante mari intre orase intre orase. Dar in Europa, cu clima buna, distante mici, drumuri bune, nu este cazul. De asemenea, sa remarci ca strazile unui orasel de 15 000 de loc din Germania seamana cu cele ale unui oras de 100 000 de locuitori la noi.
-as vrea sa se renunte la orasele mici, gen Alexandria, T magurele si altele din sudul Bucurestiului. Ar fi o solutie extrema.

@LD
Sigur ca din cauza portului se descurca asa bine Constanta. Dar fiecare oras cu avantajele lui. Imi place sa il dau exemplu apologetilor Clujului si austro-ungarilor care sar calul cand acuza pe turcitii din sud.
Povestea Neagu Djuvara, din perioada cat a stat in Niger, ca negrii colonizati de francezi si cei colonizati de englezi se dispretuiau reciproc. Fiecare credea colonizatorul lui era mai presus, mai civilizat, mai inteligent. Cam la nivelul ala suntem si noi. Fara realizari proprii, ne laudam cu ce au facut altii. 🙂

ddd

Chiar vezi o legatura intre saracie si despadurire?
Eu ma gandesc la urmatoarea explicatie. Neavand piatra in lunca Dunarii si Prutului si neavand nici bani sa o transporte de la distantze mari, au folosit cu predilectie lemnul in constructii si astfel zonele s-au despadurit mai repede.
Alta observatie: Nucleele Valahiei si Moldovei au fost in Subcarpati. Acolo s-au format cele 2 tarisoare. In sud, inspre Dunare, situatia era volatila pt ca turcii faceau incursiuni de jaf. Iar in estul Moldovei, pericolul venea dinspre tatari, care atunci faceau multe raiduri de jaf in Moldova. Insecuritatea a contribuit astfel la saracie.

Lucian Davidescu

Văd o corelaţie. Nu ştiu dacă există o cauzalitate (sau o cauză comună) şi care ar fi aia, dar cred că merită explorat.

Radu

@ddd
Legatura intre saracie si despadurire exista in mod clar:
– Haiti si Republica Dominicana sunt pe aceiasi insula, dar prima e complet defrisata (si consecinta a fost eroziunea solului, asa ca nici agricultura nu mai poate fi practicata prea bine), pe cand Republica Dominicana inca are destul de multe paduri, care capteaza apa in timp de ploaie, asa ca nu se scurge in ocean in doar o zi
– Insula Pastelui, dupa cum a scris Jared Diamond in cartea Collapse
– Libanul antic avea multe paduri, dar odata defrisate, zona a devenit mult mai arida si stancoasa
– coasta Dalmatiei la fel, odata ce a fost defrisata (acum circa un mileniu), solul de pe stanci a fost erodat, si e aproape imposibil de reversat procesul

Cred ca pot fi doua explicatii la aceasta corelatie, una simpla si una mai complexa:
1) saracia cauzeaza defrisarea, si saracia la randul ei poate fi cauzata de suprapopulare, sau de guvernare proasta, sau de (neo)colonialism
2) lacomia mioapa (mana invizibila are nevoie de ochelari) cauzeaza defrisarea, si ulterior defrisarea cauzeaza saracia

„de exemplu in Germania au localitati de toate dimensiunile. Orice land are localitati de la 10 000, 20 000 pana la 600 000, 1 000 000. Cate se sustin economic bine mersi.”

Dimpotriva, Germania rurala este kaput, in special zonele din fosta RDG, dar chiar si mare parte din RFG. Spiegel a facut un reportaj foarte bun despre asta:

http://www.spiegel.de/international/germany/half-empty-the-slow-painful-demise-of-rural-germany-a-759377.html

http://www.spiegel.de/international/germany/half-empty-the-slow-painful-demise-of-rural-germany-a-759377-3.html

Multe foste zone miniere sau industriale ca Saarland sunt kaput: Neuweiler is a classic case. By 2030, the population of Saarland is predicted to shrink by 130,000, to just 890,000, which is faster than any other German state …. In the Saarland town of Illingen, near the French border, people are already celebrating the demise of their towns. „Whenever we pull down an eyesore, we turn it into an event,” says Mayor Armin König. Indeed, each time a building is razed, the town throws a party — complete with free beer — and all the neighbors lend a hand.

König said he got his wake-up call when a student counted the empty houses in the town as part of her thesis. After she found almost 100, König decided to „stop glossing over the ugly truth.” Since then, his office has drawn up maps dotted with red and purple stickers. Red dots denote houses with inhabitants older than 70; purple squares indicate empty houses. Likewise, the town now emphasizes tearing things down instead of building new things.

Chiar si landul cel mai prosper, prospera doar in orasul principal, restul dispare, si satele in care au ramas doar pensionari nu vor mai fi in stare nici sa isi intretina sistemele de canalizare (care au fost proiectate pentru un anumit debit, si se astupa daca debitul actual este de doar 10-15% din cel proiectat):

Nordhalben is a municipality in its death throes even though it is located in the relatively wealthy state of Bavaria. Indeed, Bavaria is the most self-confident of Germany’s 16 federal states, enjoying the greatest purchasing power, the highest economic growth and the lowest unemployment rate. But despite this prosperity, parts of Bavaria are doing very poorly. Bavaria is already the state with the greatest disparities between individual regions. While home prices are skyrocketing in Munich, there’s a mass exodus from the rural areas of northeastern Bavaria.


Bavaria is now seeing its own rural areas experience a similar fate. Indeed, according to the predictions of Governor Seehofer’s Future Council, Bavaria „will eventually become Munich.” … Meanwhile, the lights are going out in the countryside. Berlin-based demographer Kröhnert predicts that „expensive sewage pipelines are financially untenable in communities of 20 pensioners.”

Toate cele 4 parti ale reportajului sunt foarte bune:
Part 1: The Slow, Painful Demise of Rural Germany
Part 2: Fewer People in Fewer Places
Part 3: The Gravel Factor
Part 4: A Time for Realistic Alternatives

Deci daca Germania nu poate evita disparitia mediului rural, cu atat mai putin Romania, in conditiile in care tinerii sunt liberi sa caute un trai mai bun cu culesul capsunilor in Spania. Daca guvernul ar avea bani de investit in infrastructura buna (drumuri asfaltate in toate satele, sisteme de canalizare in toate satele) poate ca disparitia ar fi mai lenta, dar daca nici Germania nu o poate evita, atunci perspectivele sunt sumbre (colapsul demografic al Romaniei este chiar mai rapid decat al Germaniei).

Lucian Davidescu

Foarte interesante exemple, primele două (celelalte sunt prea îndepărtate ca să mai fie concludente), mersi mult.

Lucian Davidescu

Altă explicaţie bună – Val, aici: http://riscograma.ro/1745/harta-stramba-a-padurilor-romaniei-efecte-economice-si-sociale/#comment-24836
„Am vazut cam tarziu articolul dar am un comentariu. Am facut si eu legatura paduri-bunastare. Dar sunt sigur ca mai conteaza cel putin doi factori: clima si istoricul cooperativizarii. Stim ca in anii ’50 au scapat de cooperativizare exact unele zone de munte, deci paduri. La deal si ses nu a scapat nici un cm patrat de cooperativizare. In plus, in sudul si estul Carpatilor clima e mult mai dracoasa decat in interiorul arcului carpatic.
Acesti trei factori se sumeaza in majoritatea zonelor sarace si rezultatul se stie.”

Radu

Alte articole despre efectele pe care colapsul demografic deja le are in majoritatea Germaniei (majoritatea ca suprafata, nu neaparat ca populatie):

http://www.spiegel.de/international/germany/demographic-shift-in-germany-leaves-thousands-of-empty-homes-a-866298.html

http://www.spiegel.de/international/germany/germany-faces-epidemic-of-lonely-and-isolated-seniors-a-876635.html

http://www.spiegel.de/international/germany/a-land-without-children-why-won-t-germans-have-more-babies-a-779741.html

Deci daca Germania este kaput, cu atat mai sumbre sunt perspectivele Romaniei, unde tinerii nu pleaca doar de la tara la oras, ci inca emigreaza in numere mari. Desfiintarea judetelor (si fondurilor aferente de la guvern) ar duce la disparitia mai rapida sau mai inceata a multor municipii resedinte de judet (in special orasele care deja au scazut cu peste 30% in ultimii 20 de ani). Si municipiile care nu sunt resedinte de judet ar avea de suferit. Nu zic ca este bine sau ca este rau sa dispara cateva zeci de orase, oricum sistemul actual doar incetineste trendul, nu il opreste. Localitatile fara tineri oricum nu prea mai au viitor, si nu va putea Romania sa faca ceea ce nici Germania nu poate.

Mihai Giurgea

Salut Lucian,

Nu-ti gasesc numarul si vroiam sa te invit la infiintarea Miscarii Antitaxe.

Oastea Digitală

“Atunci când guvernul violează drepturile poporului, insurecţia este pentru popor şi pentru fiecare segment al poporului cel mai sacru dintre drepturi şi cea mai indispensabilă datorie” — Marchizul de Lafayette http://www.youtube.com/watch?v=-pUhraVG7Ow

Oastea Digitală

Citiţi discuţia despre acest clip, de aici: http://www.facebook.com/evanghelic/posts/393001827462228 ~ E o discuţie între ‘habotnici’, dar sper să înţelegeţi şi punctul lor de vedere; numai aşa veţi fi un lider complet, înţelegându-i pe toţi. 🙂 PS: spor cu MAT-ul 😉

Radu

@LD
Ar trebui sa se faca diferenta intre paduri naturale „virgine”–parcuri national, sau alte resurse protejate in munti (sau semi-protejate–sa fie concesionate pentru cherestea, dar cu conditia ca la fiecare arbore recoltat sa fie plantati doi puieti), si terenuri plantate in mod intentional pentru cherestea. In orice terenuri care nu se potrivesc mai bine altor culturi, investitorii privati ar trebui sa fie liberi sa planteze arbori care cresc relativ rapid pentru cherestea–fara sa mai dea o socoteala statului, dar si fara sa se astepte ca statul sa le pazeasca lor terenul.

Plantatii silvicole (daca asta e traducerea in romana a http://en.wikipedia.org/wiki/Forest#Forest_plantations ) nu au aceiasi biodiversitate ca padurile naturale, dar totusi ajuta la conservarea solului si apei, si acumuleaza si carbon. Fiind deci un bun public, statul ar putea incuraja acest lucru cu anumite scutiri fiscale.

Revenind la subiectul Haiti, am mai citit detalii la http://en.wikipedia.org/wiki/Deforestation_in_Haiti si cum am presupus, deforestatia s-a facut mai mult pentru lemn de foc (mangal). A fost accentuata de suprapopulatie, si de un stat deficitar care nu a fost in stare sa faca un cadastru pe terenuri si sa impiedice taiatul de lemne ilegal, si nici nu a fost in stare sa controleze caprele salbatice care mancau puietii :

Beginning in about 1954, concessionaires stepped up their logging operations, in response to Port-au-Prince’s intensified demand for charcoal, thus accelerating deforestation, which had already become a problem because of environmentally unsound agricultural practices, rapid population growth, and increased competition over scarce land.[2] Rather than using techniques which could make forestry more productive for fuel, like coppicing and pollarding, the lack of title on much land results in charcoal burners digging up and using tree root structures. There is also a less discussed problem with feral goats which overgraze and eat seedlings that might otherwise replace ground cover.

Caprele, in cazul Haiti, sunt o specie invadatoare (la fel ca pisicile salbaticite in Noua Zeelanda, sau iepurii in Australia). Speciile invadatoare sunt o problema foarte grea de rezolvat, dar cert este ca mana invizibila nu poate veni de hac unui astfel de „rau public” (ca oricat s-ar zbate unii proprietari privati sa eradice specii invadatoare, tot vor ramane focare de infectie pe terenurile altora), si singura sansa de deratizare este prin actiunea statului. Statul dominican de pe partea de est a insulei a fost in stare sa mentina mare parte din paduri (impuscand caprele fara pasaport), deci se poate sa fie o solutie de stat.

Lucian Davidescu

Uite, alt comentariu intresant luat de la articolul respectiv:
http://riscograma.ro/1745/harta-stramba-a-padurilor-romaniei-efecte-economice-si-sociale/#comment-15793
Ionescu Calin:

„Fratilor .. impaduriti tara , numai bunavointa va trebuie , sund fonduri europene pentru asa ceva, eu le-am accesat , si am un contract semnat de impadurire a 29 de hectare.Problema adevarata e ca nimeni nu vede cat de rare sunt padurile , pentru ca o fi suprafata de 19% dar hai sa nu comparam padurile noastre rarite de hoti cu alte paduri .Din pacate o spun din experienta , padurea inca nu e vazuta ca bussines in romania , mai degraba e vazuta ca o sursa de unde poti sa furi , in plus dara ar fi sa o gandesti ca o investitie pe termen lung .. ai un profit mare , spre exemplu sa luam salcamul , care in 30 de ani poti sa-l tai .. asta e nu noi .. poate copii .. la 1 hectar cu o densitate de 5000 de puieti plantati ai obtine o productie de masal lemnoasa in jur de 1500 de metrii cubi , care la ora actuala se vand cu un pret de 80 lei /mc(pret numai de lemn de foc , pentru cherestea e mai scump) deci ai putea sa ai o cifra de afaceri in suma de 120.000 lei peste 30 de ani la un cost al infiintarii de maxim 5000 lei, daca ai folosi terenul pentru agricultura , za spresupunem ca pe un hectar obtii undeva un profit de 2000 lei / an ceeace e destul de bine calculand la 30 de ani … ai un profit de 60.000 lei cu eforturi destul de maripe can la padure ai avea un profit undeva de 115.000 lei / hectar , dar asta e .. nimeni nu se gandeste la viitor mai ales ..bisnitarii imobiliari care tin terenurile blocate ca doar doar o sa prinda prostul ca sa-l vanda mai scump”

Alex Anitei

Regionalizarea in sine e o idee buna dar total gresit aplicata. Ca sa nu mai zic ca in planurile actuale nu prea se simplifica nimic doar se introduce inca un strat in plus de birocratie.

Radu

Fosta capitala lui Germaniei, Bonn, avea doar 300k oameni, dar nemtii din Munchen, Hamburg, etc nu se strofocau ca nu era capitala RFG la ei. La fel, faptul ca Germania are unele landuri de paispe ori mai mari decat altele nu este prilej de strofocare. Ii doare undeva pe nemti daca localitatea lor este intr-un land minuscul precum Saarland sau majuscul precum Bavaria sau Nordrhein-Westfalen, de 17 ori mai mare.

La fel si in SUA, locuitorii din Vermont au o capitala intr-un orasel sau mai bine zis sat de doar 7 mii oameni (cu populatie exact ca acum 100 de ani), http://en.wikipedia.org/wiki/Montpelier,_Vermont si nu se strofoaca ca nu si-au stabilit capitala intr-un oras mai mare. Sau ca statul lor, Vermont, are doar 626k oameni, de 60x mai putini decat cei 40M in California. Nu sunt ciolane de ros, ca in Romania.

Pur si simplu nu conteaza cat de mari sau mici sunt regiunile. Conteaza doar cat de bine sunt guvernate, si asta nu are nimic de a face cu unde sunt stabilite capitalele, sau ce forma geografica au (multe metropole in SUA se intind pe 2 sau 3 state, dar asta nu deranjeaza pe nimeni. Ba chiar e prilej de bucurie pentru oamenii care vor sa minimizeze taxele–de exemplu Oregon are taxa pe venit, dar nu pe vanzari, si Washington are invers. Asta a dat optiunea catorva mii de oameni (inclusiv unui coleg de al meu care lucreaza si el de acasa, ca si mine) sa locuiasca Vancouver, WA, si sa isi faca toate cumparaturile in Portland, OR, evitand astfel atat taxele pe venit cat si cele pe vanzari (ma refer la taxe de stat, nu federale). Dar punctul principal este ca orice granite de regiuni sau state, chiar si arbitrare, nu deranjeaza pe nimeni. Si regiunile metropolitane se dezvolta cum vor, indiferent de granite administrative (limitate bineinteles de obstacole geografice). Pentru americani este important doar sa aiba autonomie locala cat mai multa, si guvernul federal se baga doar cand autonomia locala este folosita ca pretext de segregatie rasiala (cum a fost in anii 60).

George Turcanasu

In opinia mea, cel mai eficient decupaj ar fi cel care are la baza (in linii mari) geometriile teritoriale istorice! Principalul avantaj al acestora e reprezentat de faptul ca teritorii si-au construit si fasonat logica de functionare in timp! Cand vorbesc de teritorii istorice ma refer la cele situate pe palierele superioare ale scalaritatii: Muntenia, Moldova, Transilvania, la acestea putand fi adaugate si cateva teritorialitati bine inchegate, dar secundare (ca taxonomie), precum: Banat, Oltenia, Dobrogea, eventual Crisana (impreuna cu Maramures ?). Insa temerea (cred eu, nejustificata) din partea autoritatilor de o centrifuga politica a Romaniei, probabil ca nu va da castig de cauza unei astfel de grid administrativ regional. Ca urmare, trebuie sa identificam care sunt acei poli, capabili sa structureze organizari administrative regionale. Ca sa nu apelez la un cantitativism, care sa necesite explicatii rigide si contraproductive, am sa apelez la cateva elementele teritorializante citate in articol. O prima geometrie ar putea fi cea impusa de zona de influenta universitara. Exista 3-4 centre universitare de prim rang (Bucuresti cu cca. 200 mii studenti, Cluj si Iasi ambele cu peste 55 de mii de studenti si Timisoara cu vreo 40-45 de mii de studenti). Arealele lor de recrutare corespund, in linii mari, nivelului regional. Chiar daca Bucurestii domina acest sistem universitar, din cei 200 de mii de studenti, cca. 60% sunt sunt recrutati din interiorul asezarii, in timp ce in cazul Iasilor sau Clujului, cca. 20-25% sunt din interiorul asezarilor. Ca urmare, in plan teritorial discrepanta se atenueaza. Exista si un numar important de centre secundare, mai recente. As mentiona aici: Craiova, Brasov (gonflat pana nu de mult de exisenta centrului de pregatire Spiru Haret), Oradea, Sibiu, Constanta si Galati, eventual Tg. Mures (atipic!). Restul centrelor universitare sunt tertiare, avand areale de recrutare modeste, deseori enclavate in interiorul arealelor guvernate de centrele mari. Asemanator se comporta spatial si cealalta functie teritorializanta, cea sanitara. O parte dintre aceste centre secundare e posibil sa centreze cateva (sub)regiuni de tranzitie, aflate la limita controlului spatial metropolitan bucurestean. As putea da cateva exemple: Craiova, Brasov, Galati(-Braila), Constanta … si cam atat. S-ar mai putea califica aici (pe criterii calitative) Oradea sau Targu Mures (daca autoritatile vor accepta structura etnica, drept un criteriu ce asigura coeziunea unui teritoriu). In ceea ce priveste judetele (nivelul adm. NUTS III, cel mai banal nivel al UE) trebuie pastrate, ar fi bine (in cele mai multe cazuri) in actuala lor geometrie. Dimensiunea medie se apropie de cea din UE. Avem insa probleme grave de accesibilitate. Ca urmare, nu ar fi lipsita de interes o reflectie asupra infiintarii unora noi. Din punctul meu de vedere, un judet nou infiintat al Tarnavei Mari (impreuna cu Sighisoara) sau Maramures (istoric), eventual al Severinului (cu resedinta la Lugoj) ar fi eficiente. Necesar ar fi si un nivel LAU 1 (gen plasa) care ar putea prelua majoritatea atributiilor comunale, dar asta este alta mancare de pes(h)te. Am sa ma opresc aici, dar nu inainte de a preciza ca sunt adeptul unor regiuni mai mari (vor fi mai eficiente), 8-9 sau 9-10 (daca Bucurestii cu Ilfovul se doresc a fi o „regiune”. Astfel vom putem rezolva si inconsistenta teritoriala a celor doua regiuni amintite – SE si NV.

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=553533424665970&set=o.497062123668696&type=1&theater

Lucian Davidescu

Mersi mult pentru comentariu şi pentru hărţi – am adăugat-o şi pe aceasta.
De acord, împărţirea e în mare parte intuitivă, mai puţin în zone ca Galaţi-Brăila sau Timişoara-Arad, unde probabil va trebui determinat prin referendum dacă vor împreună sau separat.
Dar care ar fi rezolvarea pentru judeţele sărace şi amorfe din Sud – Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa?
Să se grupeze într-o regiune Est-Vest, legată – programatic sau nu – de Bucureşti?
Sau să se cupleze cu câte un judeţ mai de la Nord?

George Turcanasu

Asta e scenariul de regionalizare (ce ignora partial limitele istorice) cel mai credibil (din punctul meu de vedere) si cel mai apreciat de catre cei ce l-au lecturat. E un scenariu bazat pe potentialul de interactiune. Chiar daca ignora limitele istorice, aceste regiuni pot fi denumite, chiar daca in multe cazuri apare conjunctia „si”: Dobrogea si Ialomita, Moldova Centrala si de Nord, Banat – Arad si Hunedoara, Moldova de Sud si Braila etc. Geometriile regionale sunt completate de de geometrii ale unor posibile organizari de tip LAU 1 – sunt convins ca gridul pentru Moldova (inclusiv Vrancea si Galati), cat si cel pentru judetele de campie si colinare (gen Tulcea, Calarasi, Ialomita, Satu Mare etc.) sunt apropiate denecesitatile locale.

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=556002604419052&set=o.497062123668696&type=1&theater

Lucian Davidescu

Mulţumesc pentru încă o hartă spectaculoasă 😀 E într-adevăr mult mai coerentă, cu excepţia situaţiei imposibile din Ialomiţa/Călăraşi, care mută Urziceni şi Olteniţa în orbita Constanţei. Împărţirea de până în 1981 rezolva elegant problema: http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2011/03/harta-romania.gif

George Turcanasu

Sunt interventii minime la nivel judetean, astfel ca, financiar vorbind, e o intreprindere eficienta. Bineinteles ca sunt discutabile unele aspecte de apartenenta. Din punctul meu de vedere, regiunile interstitiale (cele 4 centrate pe Craiova, respectiv Brasov, Galati-Braila si Constanta) sunt sunt puternic dependente de Bucuresti.

Lucian Davidescu

Şi mai e – acum văd – Mureş în regiunea „greşită”, maghiarii nu vor accepta niciodată. Nici nu prea are rost o separare, decât cel mult a Covasnei.

Lucian Davidescu

Iar pe asta o vor accepta DOAR maghiarii 😀 Și de fapt totul se blochează aici. Oare n-ar fi mai prudent ca pentru început să micşorăm judeţele, până la punctul în care să poată prelua atribuţiile comunale?

George Turcanasu

Asta e scenariul de regionalizare (ce ignora partial limitele istorice) cel mai credibil (din punctul meu de vedere) si cel mai apreciat de catre cei ce l-au lecturat. E un scenariu bazat pe potentialul de interactiune si favorizeaza marile orase, care sunt capabile sa structureze structuri teritoriale regionale. Un avantaj al acestui decupaj il reprezinta faptul ca regiunile nu sunt anonime, ele pot fi denumite, chiar daca in multe cazuri apelam la conjunctia „si”: Dobrogea si Ialomita, Moldova de Sud si Braila, Moldova Centrala si de Nord etc. Harta releva si eventuale structuri teritoriale LAU 1, centrate pe asezarile urbane si pe cateva centre de polarizare cu statut rural (acolo unde armatura urbana e incompleta):

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=556002604419052&set=o.497062123668696&type=1&theater

cris kay

eu cred ca ar trebui sa fim foarte (smartly) pragmatici si materialisti si sa lasam emotziile deoparte

problema noastra MAJORA e absorptia proasta a fondurilor europene…

nu are sens sa combini saracii si bogatzii in aceste euro-regiuni. ..altfel ajungem ca in situatia comunelor care s-au decretat orase si au pierdut astfel sansa de a-si construi canalizari si a trage apa in curtea sateanului cu finantzare de la europeni…si au devenit orasheni ca si astia cu viloacele din pipera…cu buda in fundu curtzii

lasa saracii sa traga statisticile in jos; exista o logica de atribuire a subventiilor si a finantazilor nerambursare (fondurile de coeziune) si cu cit esti mai sarac, primesti un punctaj mai bun…

in rest, tare mi-e ca retrasind alte granitze o sa deschidem cutia pandorei si o sa dezbatem 10 ani de acum incolo o problema care trebuie rezolvata pragmatic si nu emotional

ddd

@radu

Sunt relative articolele din Spiegel. E o campanie in Germania de a face oamenii constienti de populare. Nu trece saptamana, de exemplu, fara sa apara in Frankfurter Allgemeine un articol despre copii, despre cum e sa fii parinte, despre lipsa locurilor la cresa, despre dificultatea de a fi femeie cu cariera si cu copiietc. Mesajul pt nemti e clar: faceti copii, indrazniti sa fiti parinti. Paradigma se schimba fara ca noi aici in est sa bagam de seama. Iar articolele din der spiegel fac parte din aceeasi sperietoare concertata menita sa-i faca pe oameni sa is schimbe obiceiurile capatate in ultima suta de ani de capitalism.

Populatia rurala in Europa de Vest si SUA e in jur de 5% din populatia totala. Deci sa nu ne inchipuim ca ruralul lor e acelasi cu ruralul nostru. In plus, nemtii investesc mult peste tot. In orase de 15 000 de locuitori sunt spitale de marimea spitalului judetean din Timisoara. Nu exagerez. Am vazut astfel de locuri in Bavaria cu spitale nou construite, si fabulos echipate. Sali de operatii, lifturi si cazuri. Si asta in locuri pe care abia le gaseai pe harta. Nu am reusit sa inteleg cum se descurca. Fapt e ca faceau si fac angajari la greu. Era plin de medici din est, chiar proaspeti absolventi de medicina de la noi.
Deci un oras de 15 000 de loc in Germania e cu totul altceva decat unul de 15000 de loc de la noi.

ddd

M-am uitat la populatia Poloniei. Varsovia are 1 700 000 de loc plus inca 5 orase care au intre 500 000 si 800 000. La noi Bucurestiul cu 2 000 000 de loc si inca 5 orase de 300 000 de loc. Care model o fi mai bun? 🙂

Radu

@ddd
Locuiesc in SUA de 23 de ani, stiu bine cum este mediul rural in Vest (sau cel putin in SUA). In SUA face o diferenta enorma daca este o zona metropolitana prospera la maxim o ora de condus (majoritatea americanilor sunt dispus sa faca o naveta de 60 minute, unii chiar de 90 minute, in fiecare sens, si benzina este inca foarte ieftina in SUA comparat cu Europa). Cu cat te indepartezi de zonele metropolitane mari, cu atat scad din ce in ce mai mult valorile caselor, si cine vrea sa se mute cu greu vinde casa.

Chiar daca satele si orasele in care se pot stabili navetisti o duc destul de bine, depopularea insa este o problema cronica si fara solutie in satele si orasele mici din mijlocul lui nicaieri. Si cand am vorbit de Romania/Germania etc, am vorbit de sate si orase mai izolate, in special cele mai departe de autostrazi sau drumuri nationale.

„Nu am reusit sa inteleg cum se descurca” [spitalele din medii rurale]
Se descurca pentru ca sunt platite–batranii care au nevoie de operatii de genunchi, sold, etc isi permit sa plateasca sume mari, la fel si companiile de asigurari, si in ultima instanta statul. SUA cheltuie 16% din PIB pe sanatate, si Germania cred ca circa 10% din PIB, si PIB-ul lor este de multe ori mai mare decat al Romaniei. Daca in Romania ar fi bani ca in Germania sau SUA, ar aparea spitale private in orase mici ca ciupercile. Acum cu pensionarea generatiei baby boom va creste mult cerinta pentru astfel de operatii (si alte lucruri care vin cu batranetea), dar din pacate nu prea va mai putea creste suma platita nici de stat (ca toate statele au probleme cu bugetul), nici de companii de asigurari private (ca in SUA a ajuns sa coste $1000 pe luna asigurarea pentru o familie). Deci numarul pacientilor se va dubla, dar banii care circula prin sistem nu vor putea tine pasul cu astfel de crestere.

„Care model o fi mai bun?” [Polonia sau Romania]

Eu zic ca Polonia e mai buna ca Romania, dar descentralizarea Elvetiei este cel mai bun model:
1) orasul cel mai mare, Zurich, este centrul financiar
2) al 2-lea oras, Geneva, este centrul NGO, ONU, etc, si un „world class city”, cu suburbii in Franta, etc
3) al 3-lea oras, Basel, este centrul industriei farmaceutice (cu suburbii in Germania si Alsacia)
4) al 4-lea oras ca numar de locuitori, este Berna (si are 124k oameni, deci doar 2% din populatia tarii). Orasele #1 #2 si #3 nu se strofoaca catusi de putin ca nu sunt ele mai cu mot.

Nu cred ca sunt sanse ca Romania sa devina un stat federal precum Elvetia, Austria, sau Germania, dar se poate face descentralizare si fara sa duca la federalizare. Si se poate face in cadrul judetelor existente, sau in cadrul unor noi regiuni, mie personal imi este indiferent. Daca in SUA / Germania / Elvetia pot fi viabile din punct de vedere economic si administrativ state / landuri / cantoane de 20-30 sau chiar 60x mai mici decat altele, nu vad de ce Romania nu ar putea avea unele judete de 100k oameni (sau chiar mai putin, daca se depopuleaza Tulcea sa zicem), si altele de 700k oameni, sau chiar 1M. Importat este sa fie guvernate bine, si nu vad de ce cetatenii fiecarui judet nu si-ar putea alege singuri prefectul si restul de administratie judeteana, fara sa mai fie impartite ciolane de la centru.

Si inca un fapt cu Elvetia, ca sa se oftice anarho-capitalistii de pe forum. Bunastarea Elvetiei este sprijinita din taxe relativ grele, cel putin comparat cu SUA ca procent din PIB (30% fata de 27.5%). Elvetia are inclusiv unele care nu exista in Romania, de exemplu taxa pe avere. Nu vorbesc aici de impozite pe imobiliare, ci o taxa babana pe „net worth” al fiecarei persoane fizice: http://en.wikipedia.org/wiki/Taxation_in_Switzerland#Property_tax Cand dau Elvetia ca model, sustin si adoptarea unor taxe pe avere (la nivel Elvetia, de 0.2-0.5% anual, nu la nivele confiscatorii).

Radu

@LD
Intr-o tara normala precum Elvetia, nu vezi italienii sa se agite sa fie inclusi toti intr-un singur canton, sau sa fie trasate liniile cantoanelor dupa criterii etnice. Deci daca Romania ar fi o tara normala, nici maghiarii nu ar trebui sa se strofoace, la fel cum nici italienii din cantoanele dominate de nemti nu se strofoaca. Chiar si cand germanophonii invadeaza regiuni istorice italiene, cum este in mare parte din cantonul Graubünden, Multi italieni si retoromani in ultimele generatii au fost asimilati de germanofoni, detalii la http://en.wikipedia.org/wiki/Canton_of_Graub%C3%BCnden#Languages

Diferenta este ca germanofonii din Elevetia dau dreptul minoritatilor din cantoanele lor (chiar daca numai 4-5% sunt vorbitori de franceza, italiana, si reto-romana) sa aiba educatia in limba lor daca vor, si fiecare localitate determina in mod democratic in ce limba (sau limbi, in caz ca e loc de mai multe scoli) sa aiba educatia. Asta nu inseamna ca minoritatile nu sunt asimilate, de exemplu francofonii incet dar sigur dispar din cantolul Berna: http://en.wikipedia.org/wiki/Canton_of_Bern#Demographics Dar macar cei care vor sa isi educe copiii in franceza sunt liberi sa o faca (si este de presupus ca cei care au educatia in franceza se orienteaza ulterior spre Geneva sau alte zone majoritar franceze). Dar punctul meu este ca daca sistemul este descentralizat, nu se strofoaca minoritatile sa retraga granitele cantoanelor si sa fie in cantoane minoritar-majoritoare, le pasa foarte putin pe unde trec granitele, pentru ca oricum au autonomie locala, nu sunt lucrurile dictate la nivel de canton.

Apropo, tocmai am vazut cum ar arata SUA daca ar fi impartita in 50 regiuni egale ca populatie, ar fi absolut de nerecunoscut:
http://livewire.talkingpointsmemo.com/entry/map-us-redrawn-as-50-states-with-equal

SUA va ramane asa cum este, chiar daca diferenta dintre statul cel mai mare si cel mai mic va ajunge la 100x (acum este de 66x). Pentru ca din nou, lucrurile principale sunt stabilite la nivel local, si nu sunt dicate de stat sau de guvernul federal.

Pop Octavian

privim problema regionalizării doar din punct de vedere politico – economic dar după părerea mea ar trebui întrebaţi şi oamenii. Spre exemplu eu sunt din Slatina Olt , nu am nimic cu oltenii dar dacă luaţi hărţile vechi ,olteni erau doar cei din stânga Oltului ( Romanaţi -Caracal ) restul aparţineau de Muntenia . Nu i-mi place să mă facă cineva oltean dacă nu sunt. Ar trebui să se ţină cont şi de istoria veche .

ddd

@Pop Octavian

Oltenii sunt cei mai latinizati dintre romani. Perfectul simplu exista in franceza, italiana, spaniola si portugheza si vine direct din limba latina unde are fix aceleasi terminatii ca si in romana din Oltenia.

dorel

eu am sustinut ca regionalizarea sa se faca pe criterii istorice, culturale si identitare, daca se face arbitrar si politic va fi un esec total

Constantin Gheorghe

Dar de ce să ne mai complicăm? Nu mai bine ne desfiinţăm, ca stat, şi totul se organizează în ”ordinea firească”, adică aşa după cum îl taie capul pe fiecare? Cea mai mare nenorocire a lumii în care trăim se numeşte PowerPoint! Pentru că forma e totul, fondul, cui îi pasă?!

oferta-rca.ro

Toate vin cu bune si cu rele. Daca ar fi bine aplicata cred ca ar inclina balanta in partea buna.

Mircea Scalat

Reorganizarea teriotrial administrativă este demult o prioritate dosită cu bună ştiinţa vreme de cca.23 ani. După opinia mea aceasta ar trebui începută cu redesenarea a ceea ce au fost „plăşile” ca mai apoi prin referendum plăşile să se arondeze la regiuni, care regiuni să sibă niscai puteri precum landurile în Germania ori statele în USA, şi mai apoi de discutat despre noua constituţie, astfe ca să nu se dovedească mai apoi, dupa nici 10 ani că nu este bună.

Tiberiu Cazacioc

Regionalizarea nu este un cuvant potrivit pentru acest proces. Dictionarul o arata. Scopul unei noi organizari a Romaniei ar trebuie sa fie: cum sa facem ca sa creem o astfel de organizarea incat sa dam positbilitatea ca anumite regiuni sa traga dupa ele altele mai slabe. Aici avem o discutie legata de polii de dezvoltarea urbana, de polii de competitivitate, etc. Exista repere fata de care ne putem orienta. Nu este vorba, daca tratam onest problema, despre capitale de judet si puteri. Chiar daca acesta va fi rezultatul.

Trebuie spus si faptul ca este nevoie de studii si dincolo de obiectivul politic, „sa facem anul acesta totul ca pierdem momentul”, nu stim ce anume vrem sa facem. Cunoasterea despre cum si ce anume s-ar putea face se gaseste la specialisti din Ministerul Dezvoltarii si in mediul academic. De exemplu prof. Dumitru Sandu (impreuna cu oameni din domeniu) a contribuit la realizarea Cartii verzi a dezvoltarii regionale a Romaniei. Si altii.

Iar fundamental este vorba despre subsidiaritate si libertatea de decizie adusa cat mai aproape de comunitatii. Despre asta vorbim. La scara istoriei aveam de-a face cu o revenire, sub un alte mecanism, la faramitarea feudala de acum cateva sute de ani. Prerogativele nationale sunt administrate la capitala. Dar deciziile sunt tot mai aproape de comunitati. Desigur asta va determina disparitia multora, prin agregare si conjugare comunitara. Si ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.