ar fi utila si o comparatie cu alte state europene in ceea ce priveste suprafata impadurita, dar mi-e ca ne-am deprima si mai tare
Câte păduri au rămas în România
În total, pădurile ocupă 29% din suprafaţa României, adică sub media europeană de aproape 42%. Dar dacă luăm fiecare judeţ în parte, zona de sud aproape că nu există pe cartograma ţării.
Coincidenţă sau nu, cele mai sărace judeţe din România se suprapun într-o proporţie mare cu cele mai „bărbierite”: Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Giurgiu, Brăila, Vaslui, Botoşani. Semn că politicile de defrişare din ultimele 200 de ani n-au avut efecte bune.
Un singur judeţ, Suceava, are o pondere a suprafeţei împădurite mai mare de 50%. Asta, dacă nu cumva gaterele au procesat buşteni mai repede decât a procesat Statistica cifre.
Economic, calculele sunt simple. Terenul arabil aduce beneficii pe termen scurt. Pe termen mediu, pădurea este mult mai rentabilă în condiţii de exploatare intensă, iar pe termen lung aduce profituri rezonabile dacă este exploatată sustenabil. Plus, mai nou, drepturi de poluare. Tot pe termen mediu şi lung, terenul arabil din zonele defrişate este expus la eroziune, deşertificare dar şi la riscul de inundaţii şi alunecări de teren.
3 greşeli pe care le-a a făcut statul:
1. A dat subvenţii pentru agricultură pe soluri proaste, unor agricultori care nu ştiau meserie. Cu suprafeţe „calamitate” în fiecare an, respectivii şi-au permis să trateze subvenţiile ca pe un ajutor social.
2. A dat despăgubiri atunci când inundaţiile au compromis zone agricole fără viitor. O utilizare mai bună a banilor era împădurirea.
3. A păstrat controlul asupra proprietăţilor, intrând în clasica dilemă principal-agent: Chiar dacă tu ai teoretic interese pe termen lung, nu poţi controla întreg laţul de oameni puşi să administreze pădurile. Ei au interese pe termen scurt, care se monetizează cel mai bine prin defrişare masivă.
14 comentarii
PONDEREA PĂDURILOR ÎN UE
| ŢARA | % din suprafaţă |
| UE | 42 |
| Finlanda | 77 |
| Suedia | 75 |
| Slovenia | 65 |
| Spania | 57 |
| Estonia | 56 |
| Grecia | 51 |
| Letonia | 51 |
| Austria | 48 |
| Cipru | 42 |
| Portugalia | 42 |
| Slovacia | 40 |
| Italia | 37 |
| Lituania | 35 |
| Bulgaria | 34 |
| Cehia | 34 |
| Luxemburg | 34 |
| Germania | 32 |
| Franţa | 31 |
| Polonia | 30 |
| România | 29 |
| Belgia | 23 |
| Ungaria | 22 |
| Danemarca | 15 |
| M. Britanie | 12 |
| Olanda | 11 |
| Irlanda | 10 |
| Malta | 1 |
de curiozitate: in alte tari ale lumii cam care este ponderea padurilor din suprafata tarii?
multumesc 🙂
@Camil, Ştefan
Am adăugat, +rectificat nişte cifre 🙂
Articolul este si bun si prost.
Ponderea padurilor depinde foarte mult de tipul de relief. Nu putem avea in Giurgiu gradul de impadurire din Suceava. Sunt zone in munti unde si sa vrei sa despaduresti nu ai cum.
Nu putem compara Romania cu Finlanda unde sunt zone inaccesibile omului datorita reliefului si climei.
Daca veti compara cu Franta, veti vedea o apropiere.
Ca intotdeauna statistica fara analiza este o iluzie pentru oameni necultivati. Ceva gen hai sa dam cu parul.
In rest, comentariile referitor la greseli mi se par foarte corecte. Ca si problema defrisarilor pentru bani.
@Tiberiu Toth
Depinde şi nu depinde 🙂
Sigur că la câmpie e mai uşor şi aparent mai profitabil să tai toţi copacii şi să pui grâu. Dar nu te obligă nimeni să o faci.
Iar la comparaţia cu Franţa vedem şi altceva: acolo este plantată fiecare palmă de teren arabil. Caz în care măcare există o scuză pentru gradul scăzut de împădurire.
Dar ce scuză are o ţară unde productivitatea agricolă este undeva sub 20% din potenţial?
Scuza pentru gradul de impadurire nu exista. La campie trebuiau intretinute macar perdelele forestiere si unele palcuri de padure.
Problema mea era generalitatea viziunii, cand se stie ca "adevarul e in detalii". Pentru mai multa veridicitate ponderea padurilor ar trebui potentata cu tipul de relief si latitudinea.
Plus, mai e o diferenta intre tipul de raportare care difera de la o tara la alta. Una este un crang sau un maquis si alta este o padure in toata regula. La noi, mii de hectare de tufe si arbusti de langa liziera padurii nu apar in statistici.
Dar sa nu intram in amanunte, blogul este unul economic, nu forestier.
Lasand toate la o parte, felicitari pentru blog. L-am descoperit de 1 luna si il citesc zilnic.
"Nu putem avea in Giurgiu gradul de impadurire din Suceava" spune @Tiberiu Toth. Daca ne gandim la numele judetului Teleorman (padure nebuna in turca), vedem ca zonele de silvo-stepa erau destul de bine impadurite. Chiar si in provincii mai aride (Dobrogea) suprafata ocupata de mediul forestier este consistenta – Padurea Babadagului, de ex. Scara judeteana de raportare este irelevanta pt. ca decupajul judetean este independent de realitatile mediului natural ( de ex., Nord Vs. si Sud Iasi). Din cate vad eu, cele mai sarace judete sunt cele mai "barbierite" si cele care au iesire la Prut si Dunare….Poate ca pozitia lor de periferie conteaza mai putin …
@Seth
…Iar Codrii Vlăsiei se întindeau de la Subcarpaţi până în Giurgiu…
Cea mai mare parte a defrişărilor la câmpie s-a făcut în secolul 19. Atunci avea un minim sens economic, plus că, politic, cea mai mare presiune era atunci teama de tâlhari. În secolul 20, însă, trebuia să se pună la loc măcar jumătate din cât s-a tăiat. Ce s-a întâmplat, se ştie.
O vorbă înţeleaptă zice că din cifre poţi demonstra orice. Și INS-ul e meşter la asta. Cifrele oficiale sînt aranjate, dar, chiar şi aşa, concluziile articolului sînt, în general, corecte.
29% pădure NU există în realitate în România. Procentul e umflat cu tufărişuri şi rarişti care au fost incluse în statistici prin schimbarea definiţiei pădurii din Codul Silvic. De ce? Ca să se poată tăia în continuare mai multă pădure bătrînă.
Pădure sănătoasă mai există, conform mai multor estimări independente, pe aproximativ 20% din teritoriu.
Completaţi cifrele cu 2-3 milioane ha (în funcţie de sursa cifrelor) teren agricol degradat, pe care nu se mai poate face agricultură şi avem un tablou mai exact al dezastrului, şi asta doar cantitativ, fără analize calitative.
că stăm prost la capitolul pădure nu neagă nimeni, dar…
1,8% Ilfov?
Ilfovul are cam 1300 kmp, pădurea Snagov singură are peste 14 kmp… sau se consideră parc şi nu se pune?
Ciolpani, Cernica, Căldăruşani, Moara Vlăsiei, Pascani, Râioasa, Mogoşoaia-Chitila, Buftea, Măgurele, Săftica, Dascălu etc…etc…
mai ieşiţi la pescuit, oameni buni… dar nu acum, că-i prohibiţie 🙂
Fratilor .. impaduriti tara , numai bunavointa va trebuie , sund fonduri europene pentru asa ceva, eu le-am accesat , si am un contract semnat de impadurire a 29 de hectare.Problema adevarata e ca nimeni nu vede cat de rare sunt padurile , pentru ca o fi suprafata de 19% dar hai sa nu comparam padurile noastre rarite de hoti cu alte paduri .Din pacate o spun din experienta , padurea inca nu e vazuta ca bussines in romania , mai degraba e vazuta ca o sursa de unde poti sa furi , in plus dara ar fi sa o gandesti ca o investitie pe termen lung .. ai un profit mare , spre exemplu sa luam salcamul , care in 30 de ani poti sa-l tai .. asta e nu noi .. poate copii .. la 1 hectar cu o densitate de 5000 de puieti plantati ai obtine o productie de masal lemnoasa in jur de 1500 de metrii cubi , care la ora actuala se vand cu un pret de 80 lei /mc(pret numai de lemn de foc , pentru cherestea e mai scump) deci ai putea sa ai o cifra de afaceri in suma de 120.000 lei peste 30 de ani la un cost al infiintarii de maxim 5000 lei, daca ai folosi terenul pentru agricultura , za spresupunem ca pe un hectar obtii undeva un profit de 2000 lei / an ceeace e destul de bine calculand la 30 de ani … ai un profit de 60.000 lei cu eforturi destul de maripe can la padure ai avea un profit undeva de 115.000 lei / hectar , dar asta e .. nimeni nu se gandeste la viitor mai ales ..bisnitarii imobiliari care tin terenurile blocate ca doar doar o sa prinda prostul ca sa-l vanda mai scump
Am vazut cam tarziu articolul dar am un comentariu. Am facut si eu legatura paduri-bunastare. Dar sunt sigur ca mai conteaza cel putin doi factori: clima si istoricul cooperativizarii. Stim ca in anii ’50 au scapat de cooperativizare exact unele zone de munte, deci paduri. La deal si ses nu a scapat nici un cm patrat de cooperativizare. In plus, in sudul si estul Carpatilor clima e mult mai dracoasa decat in interiorul arcului carpatic.
Acesti trei factori se sumeaza in majoritatea zonelor sarace si rezultatul se stie.
solicit controol,din partea autoritatilor superioare.in punctu cu vegetatie forestiera numit valea lu dan.accasta vegetatie este subordonata de ocolului silvic motru,din judetu gorj.amplasata pe teritoriu perimetrului com slivilesti.