Organizarea teritorială în ţara lui Harcea-Parcea

Macar o imperecehere facuta a chate 3 judete intr-o formula de land sau canton, ar fi frumos aplicata. Sau pot fi lasate judetele la nivel de regiune de administratie, asta ar face si mai usoara puterea de influenta a populatiei catre centre. Si intr-o tara descentralizata ar fi usor aplicabil, daca ar fi sa devina o realitate administrativa, un parlament unicameral pentru ca atunci nu trimiti decat, sa zicem, 2 reprezentani de pe judet care sunt platiti de la judet pentru munca depusa in folosul comunitati judetului din care provine. Iar in caz ca domnul nu-si face treaba in reprezentare si obtinerea de mijloace in beneficiul comunitati, sa poata fi demis rapid si usor reales altcineva mai compentent.

Dar, nu ma grabesc in ganduri inalte si vise de genul asta pentru ca, au trecut 20 de ani pana la adoptarea unei legi a lustratiei care nu poate pedepsi nimic. Cei care au fost prieteni de curte ai comunismului sunt rari sau morti, deci o lege adoptata inutil de tarziu.

Descentralizarea va avea loc cam tot in atatia ani, probabil, numai dupa ce din cauza centralismului statului totul s-a dus de paragina si coruptie.

PS Pana si RD Congo a inteles ca descentralizarea este cea mai buna solutie si ei au probleme majore sociale, etnice, religioase si militare.

La vremuri nesigure, decupaje administrative flexibile! La ora asta, o reforma administrativa ar trimite Romania direct la loc de verdeata, unde nu-i intristare, nici blocaj institutional…Cateva masuri simple ar eficientiza impartirea lui Harcea-Parcea.

1) stoparea infiintarii de noi comune (de la 2948 in 2000 la 3174 in 2007). O comuna noua = birorcratie noua+clientela noua. In jud. Sv crearea comunelor e o competitie intre doi deputati, nu spun care, perosane importante.

2) degradarea adm. a unor orase de tip "decretei" – Litesti, Frasin, Dragomiresti, facute orase ca nu intram in UE cu sub 50% pop. urbana inainte de 2007. In cazul lor, urbana e doar placuta de pe primarie ca e tiparita la oras.

3) intre comuna si judet nu avem nimic. Am putea avea pentru ca problemele locale nu sunt chiar "locale". Palierul respectiv se cheama LAU1 si cam toate tarile spalate din UE detin asa ceva. Noi nu.

4) Intre Bucuresti si Iasi avem o distanta de 1,6 mil . locuitori. Zonele metropolitane administrativ functionale ar putea constitui o alternativa

5) Incurajarea mariajului fortat Galati-Braila prin construirea a doua poduri, un aeroport si implementarea unei retele de transport care sa lege cele doua orase. Cu timpul, galatenii si brailenii se vor iubi…din interes.

6) daca vrem regiuni functionale, capitala ar trebuim sa desfaca putin lesa birocratiei si sa descentralizeze rapid serviciile legate de absorbtia fondurilor UE (stampilat, controlat, auditat, aprobat, refuzat, cerut spaga si alte activitati conexe). Unde? Nu la Otopeni, ci la Piatra Neamt, Calarasi, Braila etc.

Descentralizarea, in cazul nostru, ar fi o adevarata oglinda a starii societatii romanesti (cum deja se arata a fi, atata cata este). In sensul ca in comunitatile cu oameni gospodari si primari gospodari s-ar face treaba, iar in celelalte s-ar fura ingrozitor, fara frica de centru de data asta.

Forta romanilor de a goli o forma de fond s-ar putea dovedi si de data asta nimicitoare: presimt ca in 2-3 ani de zile prin unele zone s-ar forma asa niste "fratii" descentralizate intre primar, politist, comisar de Garda Financiara etc. de n-am sti ce ne-a lovit. Cand se vor vedea ei feriti de controlul de la centru, abia atunci isi vor da adevarata masura a intentiilor si posibilitatilor lor.

In bine sau in rau.

@Ovidiu

Nu cred ca s-ar putea face asa ceva. Pentru ca in cazul desentralizari cand va fi nevoie sa contribuie la bugetul de stat, fiecare zona merge pe un palier separat astfel se vede diferenta unde treburile merg cum ar trebuii si unde situatia nu, centrul putand trece la presiuni asupra administratiei in special ca ar putea sa fie sistat de la beneficii financiare de la stat astfel, cercul se rasfrange la ce vor face locuitori in legatura cu lideri corupti, daca ii vor accepta sau ii vor schimba. Si ai dreptate, o radiografie a modului in care cu adevarat functioneaza fiecare zona se va observa destul de rapid.

Sa speram la o descentralizare cat mai de curand.

@Nickmann

Nu stiu de ce, dar eu asa cred, ca la noi se va proceda in buna traditie damboviteana – se va trece dintr-o extrem in alta. Adica, de la atata centralizare, se va trece la o descentralizare profunda (cred ca asta e unul din visurile lui Basescu), adica la una in care centrul sa fie legat de maini, sa nu-si poata baga nasul in ce taie si spanzura baronii la ei in regiune. Si-atunci sa te tii justitie paralela, evaziune paralela, ierarhie paralela.

Si eu mi-as dori o descentralizare, dar una moderata, cu mecanisme de control.

@Nickmann

Într-adevăr, dar cred că rolul unei regiuni ar deveni minimalist şi volatil. Nu prea are ce să facă decât să administreze eventual un aeroport, un spital mai dotat şi o universitate. Ceea ce, sigur, nu e rău 😉

@seth

Perfect de acord cu punctul 3. Aceste regiuni există – de facto – şi în România, pentru că sunt concentrări naturale. Uneori sunt chiar statutate – vezi jurisdicţiile judecătoriilor sau faptul că pompierii încă se împart pe raioane.

@Ovidiu

Mecanism de control este Justiţia. Când ea funcţionează prost, celelalte funcţionează oricum şi mai prost. Nu-s de acord cu teoria cu baronii. Ei apar tocmai atunci când o regiune este incompletă şi dependentă. Când e autosuficientă, oamenii îşi urmăresc interesele mai bine.

Şi oricum n-aş fi de acord să stau într-o organizare administrativă proastă pentru mine doar pentru că ea e relativ bună pentru Gigel de la Cucuieţi. Să-şi poarte singur de grijă! 😀

Tare harta.

Insa nu cred ca scoti vreo concluzie, macar o solutie pe un caz ipotetic… Craiova, Romanati, Roman… ceva.

Judeţele actuale sunt inutile, iar descentralizarea se face pe bani, cel mai bine. Nişte kreis-uri ca în Germania, cu 50-100.000 de locuitori fiecare, ar fi nişte "judeţe" mult mai realiste. Iar dacă fiecare kreis şi-ar putea păstra 60% din TVA-ul, accizele şi impozitele pe salarii încasate, atunci am putea vedea o adevărată competiţie pentru atragerea întreprinzătorilor.

Aşa, în prezent, România e un fel de feudalism, în care trebui să dai şpagă (+ taxele legale) pentru orice activitate economică. Rezultatul este evident: se dezvoltă doar afacerile care pot fi bazate pe şpagă. Kaufland poate să dea o jumătate de milion de euro şpagă la Suceava, pentru că un supermarket nu produce nimic, el doar încasează. Un întreprinzător care ar crea tot cam atâtea locuri de muncă, nu are de unde să dea o asemenea şpagă. El se descurcă pe cont propriu, dar locurile de muncă rămân necreate.

O regiune ar administra drumurile şi căile ferate regionale. Nu ar fi trebuit să existe niciodată trenuri ca Bucureşti – Sighet, Bucureşti – Bicaz sau Bucureşti – Rodna-Veche.

Fiecare comună ar trebui să aibă gimnaziu şi liceu cu 2 – 3.000 de elevi, aduşi cu autobuzele din cele 7-8 sate componente. O şcoală cu 3.000 de elevi ar avea şi calitate, o şcoală sătească cu 200 de elevi n-are nici o şansă. La fel şi cu medicii, un medic n-are ce face într-un sat cu 4-500 de suflete. Cu Poliţia, Ambulanţa şi Pompierii la fel, acum are toată lumea mobil, poate să sune la 112 şi distanţa până în centrul de comună nu poate fi mai mare de 10-15 km., adică la fel ca în oraşele mari.

Bottom-line: o Românie ideală ar avea cam 8 regiuni (9 cu tot cu Bucureşti, 12 cu Basarabia) cu vreo 25-30 de kreis-uri (raioane) în fiecare, deci vreo 200 – 220 de raioane în total. Iar astea 200 – 220 de raioane ar avea cam 2.000 de comune în total. Singura problemă ar fi indicativele auto, nu le-ar mai memora nimeni pe toate 😛 . Dar nici în Germania nu ştie nimeni toate indicativele kreis-urilor.

@Lancaster

Perfect de acord, aşa văd şi eu lucrurile. Însă cred că ar deveni complet inutile comunele.

@Mihai

În ce sens, concluzie?

De ce să fie inutile comunele? Comuna ar avea primăria, gimnaziul şi liceul, postul de poliţie şi cel de pompieri etc. pentru toate cele 7-8 sate din componenţă. Nu ne trebuie 13.000 de primari sau câţi sunt acum, 2.000 ar fi prea de-ajuns. Organizarea administrativă a României e cam aceeaşi cu cea de acum 100 de ani, dar totuşi au apărut autovehiculele şi la noi, de ceva vreme.

@lancaster

Bugetele comunale se duc aproape integral pentru plata salariilor, de-aia spun că-s inutile.

Comunele sunt acum cam 3.000.

Nu toate au liceu, poate că dacă aveau se justifica existenţa lor. Şi abia cel mai apropiat oraş presupune un liceu decent sau câţiva medici specializaţi.

Pompierii sunt şi în ziua de azi organizaţi pe raioane, cam 6-7 pe judeţ, care uneori nici nu respectă graniţele judeţene (oare de ce?)

lasati comparatiile cu germania, ca acolo e un alt sistem – ar costa banii de pe lume sa fie implementat in ro si ar costa cat nu va imaginati ( fiecare land are guvern si legi proprii, plus guvernul federal, de unde scoateti banii pt. doua aparate de stat??? ).

nu inseamna ca daca le numim kreiss-uri si nu judete, treaba va merge snur ( pe naiba 50-100.000 de locuitori, de ce nu 10? fiecare familie cu kreiss-ul ei ).

asta se va intampla numai cand va pleca coruptia din tara.

dar deocamdata, toata lumea, de la vladica pana la opinca, o tolereaza si o creste mare.

daca le e draga…