Standard
Lucian Davidescu

Cum scapi de faliment, cu scumpiri sau cu ieftiniri?

Dilema prizonierului: Patronatele trâmbiţează scumpiri peste scumpiri, dar are cineva curaj să facă primul pas şi să rişte falimentul?

 

Cum arată o spirală inflaţionistă: TVA creşte de la 19% la 24%, lucru care antrenează o creştere teoretică a preţurilor de 4,2%. Toată lumea ar avea tentaţia să mărească preţurile cu acest procent, dar surpriză. La sfârşit paguba pare acoperită, însă puterea de cumpărare este mai mică.

Urmează runda a doua: toată lumea măreşte preţurile ca să poată cumpăra din nou la fel de mult ca înainte. Surpriză! Ne întoarcem de unde am pornit.

Bucla se poate repeta la nesfârşit, însă este imposibil ca toată lumea să recupereze banii pierduţi. De ce? Pentru că a avut loc un transfer permanent de avuţie: dintre consumatori către stat. Orice scumpire ulterioară nu face decât să ajute, şi mai mult, statul. Şi să încurce, şi mai mult, comercianţii şi consumatorii.

Companiile sunt în situaţia în care cel mai bun scenariu este ca niciuna să nu facă vreo scumpire. Este mai bine să facă de la început ajustările interne de costuri. Cu timpul, va deveni clar că ele sunt inevitabile.

Evident, în realitate lucrurile nu sunt atât de simple. Unii au privilegiul unor pieţe inelastice sau chiar al unor monopoluri. Din vârful lanţului trofic, ei pot pretinde să-şi acopere paguba, să îşi păstreze puterea de cumpărare sau chiar să obţină ceva profit de pe urma inflaţiei. Unii ar putea chiar să obţină toate aceste lucruri. Alţii vor constata în mod dureros că s-au înşelat atunci când şi-au estimat poziţia pe piaţă. Şi vor da faliment!

De fapt, teama de faliment – nu conştientizarea binelui colectiv – este mecanismul care poate ajuta la evitarea unei spirale inutile şi sinucigaşe a preţurilor. Iar Banca Naţională ştie asta foarte bine. Banii vor fi scumpi sau nu vor fi deloc.

Iar companiile ştiu şi ele asta. După un an jumătate în care au lipsit şi banii, şi clienţii, o scumpire poate echivala cu sinuciderea. Depinde şi de ce face concurenţa.

Dacă un singur competitor dintr-o piaţă dă tonul scumpirilor, se pot întâmpla două lucruri:
1.Ceilalţi îl urmează şi îşi aliniază preţurile. La sfârşit constată o scădere de consum, care le aduce o pagubă relativ uniformă.
2.Ceilalţi îl lasă în ofsaid şi îl privesc cum dă faliment. La sfârşit, îşi împart prada: îşi menţin puterea de cumpărare cu aceleaşi preţuri, dar volum mai mare.

Poate apărea şi situaţia inversă, în care un competitor încearcă să declanşeze un război al preţurilor. El poate lua forma unei campanii publicitare devastatoare de tipul „noi nu scumpim nimic” în comerţ sau chiar „noi ieftinim” în servicii.

Compania s-ar aştepta ca în felul ăsta să atragă suficient volum încât rezultatul să fie mai bun. Atenţie, nu neapărat mai bun decât în prezent, ci mai bun decât scenariul care va urma în mod normal. Aici, există trei scenarii:
1.Dacă nu-şi face calculele excelent, mişcarea asta îl poate duce direct în „bălării”.
2.Dacă ceilalţi iau o decizie asemănătoare, câştigul nu mai e atât de mare iar cei mai slabi de pe piaţă încep să cedeze.
3.Dacă competitorii nu se dezmeticesc rapid, atunci tocmai a obţinut poziţia dominantă pe piaţă.

În oricare scenariu, un lucru e cert. Nu contează marjele de profit, nu contează costurile. Statul va lua, într-un fel sau altul, ce are de luat, adică încă 5% din valoarea adăugată sau ce mai rămâne din ea. Asta, în medie. Pentru că unii nu vor pierde nimic iar alţii vor pierde totul.

Citeşte care vor fi efectele în economie ale creşterii TVA în România Liberă


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seth

Nu e chiar dilema prizonierului pt. ca sunt trei categorii de actori : stat, firme si consumatori. Teoria jocurilor are sens cand acesti actori se comporta rational. Cu statul, m-am lamurit – o singura ratiune, aceea de "a fi". O parte din firme se vor purta rational, altele vor declansa un comportament mimetic-protectiv. Consumatorii vor fi si ei impartiti in tipare decizionale, dupa minte, impuls si buget. Cred ca rezultatul final al bramburelii actuale va fi un set de trei tipuri de echilibru instabil sub-optimal (stat vs. privat, stat vs. consumatori si privat vs. consumatori). Traiasca Nash!

C

cum scapi? cu relocare sau eventual cu export dar povestea cu rambursarile de TVA nu e cu happy-ending la noi

daca "mariti firma cu statul" ai sanse 50-50 sa scapi , sigur vei plati insa la viitoarele alegeri si se pare ca daca acum ai castigat, atunci vei fi in pierdere

masurile luate nu indreapta drumul pe care merge Romania, doar ii schimba bordurile…

Lucian Davidescu

@seth

Statul e gardianul 😀

@C

Export, de acord, dar asta tot scădere de consum înseamnă

Stefan A.

Reduci din nou personalul pentru a economisi la cheltuieli si a mentine profitul egal in caz de scadere a consumului ! Adica te pregatesti " preventiv"

🙂

Tot preventiv , duci banii tai in ceva banca din Elvetia , mult mai sigur in Singapore si astepti linistit noi "idei" de impozitare din partea politicii minate de disperare totala !

Reteta e sigura si functioneaza in vest de zeci de ani ! 😆

Dan

Cred ca se va atinge un nou " punct de echilibru " al consumului — oamenii au mai putini bani… firmele au nevoie de mai multi … etc.

problema este ca, daca nu se va atinge un punct de echilibru, si lucrurile o iau razna, o sa vedem cum falimentele or sa depaseasca "asteptarile" guvernantilor si o sa privim neputinciosi cum romanii nu mai au bani sa cumpere produsele romanilor, motiv pentru care romanii isi concediaza angajatii romani, care la randul lor nu vor mai avea bani pentru produsele… etc. intr-un cuvant … "ne-am dus" ( stiu ca-s mai multe cuvinte , dar declar si io doar unu' ca sa nu-mi bage statul impozit pe ele.. o sa zica ca am 3 si tre sa platesc impozit marit )

punk

Trebuie un pic explicat smiley-ul "rolling on the floor laughing" din imagine. Marirea unei taxe nu duce niciodata la cresterea proportionala a veniturilor, intodeauna factorul de proportionalitate este subunitar, daca nu chiar 0 sau negativ.

Opinia mea este ca economia decrepita si bastardizata a Romaniei este undeva spre varful curbei, adica incasarile la buget vor creste moderat spre deloc. Transferul de bogatie spre stat de care vorbesti nu va avea loc, in schimb foarte multe firme ajunse la limita din cauza crizei vor trece "to the dark side" pentru a supravietui.

Oricum, e un experiment economic interesant, rareori ai ocazia sa trasezi curba lui Laffer "pe viu" 😀

Racronus

Cresterea TVA va afecta si importurile (platesti TVA si pentru marfa importata) iar pentru costurile suplimentare aferente importului acestea nu vor mai fi rentabile.Cu asta poate ne vom intoarce la produse romanesti si/sau produse fabricate in Romania.

Lucian Davidescu

@Stefan A.

Mda, aşa e mai eficient

@Dan

Ee, acu' să nu exagerăm 😀

@punk

Eu atât am avut de zis 😉

@Racronus

Da, dar cu condiţia să nu fie şi mai scumpe şi mai proaste, că atunci doar ne amăgim că am câştigat ceva

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.