Riscograma
Lucian Davidescu

10 hărţi spectaculoase care arată adevărata organizare teritorială a României

…şi care sunt cei mai importanţi poli urbani

Chiar dacă nu s-a discutat aproape deloc despre împărţirea teritorială a României în ultimele două decenii, studii ştiinţifice s-au făcut tot timpul. O bună parte au fost dosite de SRI, Divizia Paranoia. Altele sunt accesibile public, dar ignorate cu totul în luarea deciziilor. Iată un exemplu: un pachet robust de analize întocmite de Universitatea din Iaşi – centrul Cuguat-TIGRIS, în cadrul programului european Espon, şi publicate chiar pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

1. Sistemul urban


2. Intensitatea polarizării urbane (dependenţa de oricare centru)

3. Orientarea polarizării urbane (dependenţa de un anumit centru)

4. Sisteme regionale

5. Reţeaua de aşezări

6. Rata de urbanizare

7. Reţeaua rutieră

8. Fluxuri teoretice

9. Deservire bancară

10. Comune dependente de un judeţ vecin

26 de comentarii
alexandru rada

pacat ca putini sunt cei care se uita mai in amanunt decat la nivel teritorial.

Felix

Harta nr. 7 este eronată: Autostrada Transilvania nu mai este autostradă în construcţie ci autostradă abandonată. Din tot proiectul a rămas doar drumul judeţean, cu aspect de autostradă, Gilău – Câmpia Turzii, drum care serveşte doar ca rută de ocolire a Clujului. Bechtel a înţeles că guvernanţii nu mai vor să continue şi îşi mută, deja, utilajele, pe alte şantiere. E un amănunt important, cu impact asupra dezvoltării generale a regiunii şi care poate să modifice, în câţiva ani, toate celelate hărţi prezentate în articol, mai ales că, în locul Autostrăzii Transilvania se lucrează acum la Autostrada Nădlac – Arad – Sibiu.

iokan

1. Sunt spectaculoase, dar mai spectaculos este sa descoperim ca (mai) exista specialisti care sa studieze aceste probleme.Bravo lor si sper ca sunt bagati in seama cand sunt luate decizii asa de importante.

2.Nu vad la ce ar servi sa tinem cont de configuratia actuala a judetelor.Comunele desigur trebuie pastrate.S-ar putea tine cont macar de corecturile din fig. 10)

3.Mircurea Ciuc si Sf.Gheorghe par mai conectate cu Brasovul decat intre ele iar Odorheiu Secuiesc de Tg. Mures;

4. Constat cu incantare ca am reinventat poligoanele Thiessen 🙂

http://riscograma.ro/4482/10-impartiri-pe-regiuni-care-deja-exista-si-functioneaza/

marius

sunt bagati in seama pe dracu !! Reorganizarea asta trebuie facuta NUMAI si NUMA pentru a creea haos si destabilizare. Atfel incat la proximele alegeri masina de numarat voturi a PDL & Basescu sa poata face aceleasi manevre ca si la alegerile trecut.

E super SUPER CLar ca nu prea ii pasa la nea Basica de noi – si doar sa isi pastreze el puterea intr-o forma sau alta.

Restul e retorica la TV ca sa impresioneze fraierii si credulii.

marius

p.s. hartile sunt intradevar intersante si instructive.. doar ca SUGIR nu o sa se tina cont de ele. ( stiti voi "factorul politic")

nu mai intru in comentarii comparative. (genul au legat jud Alba de Brasov, sau Galatiul de Constanta)

kilroy

Foarte interesante hartile. Iar daca Romania ar fi un stat care dupa '89 sa se fi dezvoltat in mod natural, nu cu ani de stagnare, cautare de modele, aliante si alte tampenii, atunci harta cu reteaua rutiera ar fi aratat mult mai bine.

Oricum, o reimpartire este, in primul rand, o recunoastere a esecului actualei guvernari. Daca si-ar fi facut datoria si lucrurile mergeau bine, nu ar mai trebui sa dea vina pe moguli, vechea mostenire sau impartirea teritoriala.

Eu de la guvern as vrea sa vad taieri de taxe, incentive, obtinerea de fonduri pentru investitii si alte chestii din astea care sa duca la crestere, dezvoltare si nu tot soiul de planuri fanteziste.

Dan

stai asa, ca mogulii sunt "buni"deocamdata … mai inspre alegeri or sa devina din nou rai, si evident aliati cu USL 🙂

TIGRIS

CUGUAT-TIGRIS

@ iokan : Thiessen

Nu le-am inventat, le-am aplicat. Au avantaje (calcul rapid, sunt intuitive cartografic, ocupa putin spatiu) si dezavantaje (functioneaza bine in spatii omogene si izotrope, nu ca Ro). Pe viitor, urmeaza sa rafinam procesul de cartografiere.

@felix : harta eronata

Harta prezinta situatia pentru un anumit reper cartografic. Faptul ca nu s-a implementat nimic din legenda e alta problema. Poate harta a ramas … actuala.

@ Lucian Davidescu

Multumiri pentru postarea hartilor. Urmarim blogul de ceva vreme si ne place cum a evoluat! E una din rarele platforme de dialog inteligent din Romania.

Lucian Davidescu

@alexandru

"mai in amanunt decat la nivel teritorial"

Adică?

@Felix

Probabil va fi terminată într-un orizont… imprevizibil

@iokan

"Nu vad la ce ar servi sa tinem cont de configuratia actuala a judetelor"

Într-adevăr, mai mult încurcă

@marius

Haosul într-un sistem defect nu-i mereu o veste rea

@kilroy

Mda, menţinerea judeţelor este doar un simptom al bolii

@Dan

Cred că-i timpul pentru inamici noi: "Baronii transpartinici"

@Tigris

Mulţumesc mult pentru aprecieri.

Ce vrea dl. Iokan să spună este că a intuit un model asemămător în comentariul său de la textul anterior fără să fi ştiut că el există deja şi se aplică 🙂

Pongo

Ramnicu Valcea- Sibiu nema flux? Hm.. Harta 8- Fluxuri TEORETICE..:)

George

@ pongo

Harta/hartile prezinta fluxurile maxime, unipolarizate… cu alte cuvinte fluxurile teoretice R Valcea – Pitesti sau Tg Mures – Sibiu sunt mai importante pentru R Valcea, respectiv pt. Sibiu, decat fluxurile dintre R Valcea si Sibiu.

d

Aia cu fluxurile teoretice(nr 8) mi se pare o suma a perceptiilor noastre subiective despre cum ar trebui sa arate legaturile dintre orase. Se pot da nenumarate exemple care sa contrazica harta, dupa zicea si Pongo.

Harta adevarata a fluxurilor arata mai ciudat decat ne permit prejudecatile noastre istorice. Viata bate filmul, stim asta. In cazul nostru, viata bate harta nr. 8.

d

@Lucian

"menţinerea judeţelor este doar un simptom al bolii"

Bruma de descentralizare din Romania se datora tocmai existentei judetelor si va disparea o data cu judetele in aceste regiuni centralizate.

In Franta sunt 96 de departamente(doar Franta europeana) la o populatie de 65 de milioane de francezi. Asta vine cam 650 000 de francezi pe departament, cam tot atat cat are si un judet romanesc.

alecs_g

A asuma ca reorganizarea administrativa trebuie facuta stergand cu buretele ce exista si incepan de la 0, e o mare greseala, pentru ca ar insemna sa ignoram existentul facand deci solutia aleasa predispusa repetarii esecurilor. Judetele nu trebuie sterse, ci doar restranse responsabilitatile administrative/fiscale/etc.

@Tigris

Felicitari pentru rezultate!

Radu

@d

Franta e exemplu de stat foarte centralizat, asa ca nu poate fi data ca model de descentralizare. Se pare ca lor le merge destul de mult centralizarea, bravo lor. In Romania insa nu a mers asa bine, si merita incercata si descentralizarea.

In state descentralizate, ce-i drept, sunt si provincii/state/landuri/cantoane de 20-80x mai mici decat altele, deci poate merge si cu regiuni mari (cat landurile mari din Germania) si cu judetele actuale; important este ca deciziile sa fie facute cat de mult posibil la nivel local (cu exceptia catorva lucruri care trebuie decise la nivel national, de exemplu traseul autostrazilor), si ca cetatenii sa ii poata trage la raspundere pe politicienii locali. Eu cred ca ar fi un pas inainte, desi nu o panacee care sa rezolve toate problemele. La fel cum centralismul in Romania nu a mers la fel de bine ca in Franta, sau sistemul medical de stat din Romania nu merge la fel de bine ca in UK, nici descentralizarea radicala si democratia directa nu ar transforma Romania in Elvetia.

MIA

>In Romania insa nu a mers asa bine, si merita incercata si descentralizarea.

Centralizarea nu a mers chiar aşa de rău dacă e să o luăm aşa sub unele aspecte ( de ex. s-a reuşit unificarea efectivă a naţiunii române prin oportunităţile de angajare în diversele regiuni, s-au demarat lucrări vaste şi transregionale de infrastructură de ex. în domeniul electric etc ) – mai degrabă struţo-cămila de după Revoluţie a dat rezultate chiar mai proaste decât centralismul de dinainte de '89. 🙁

Radu

@MIA

Desigur, sunt multe lucruri care merg mai bine centralizate, in special infrastructura. Probabil ca si sistemul de stat de pensii, si parti din sistemul sanitar. De exemplu tarile in care guvernul negociaza dur cu companiile farmaceutice au medicamente cu 50-70% mai ieftine decat tari unde guvernul fie nu se implica deloc in negocieri, fie e lasat in mana zecilor de autoritati locale, care in consecinta nu pot obtine deal-uri bune.

Eu sunt pragmatic cu privire la astfel de lucruri, nu dogmatic. Descentralizarea nu este un "totul sau nimic", poate fi implementata intai in lucruri in care e clar potrivita, si apoi se poate dezbate daca trebuie implementata si in lucruri chestionabile. Oricum, nu prea vad de ce reorganizarea teritoriala a Romaniei ar o chestiune urgenta. Mai degraba sa se lase judetele sa fie laboratoare ale democratiei, incepand cu alegerea prefectilor si retinerea a 80% din TVA si alte taxe/impozite colectate, si mergand pana la descentralizarea educatiei (cu anumiti parametrii, de exemplu sa fie oferita educatie gratuita copiilor pana in clasa a 12-a, si bacalaureatul si alte teste/standarde sa fie stabilite la nivel national).

Dupa ce se implementeaza asta, se poate discuta daca mai sunt si alte chestii care ar trebui implementate la nivel regional (si in care nu este suficienta descentralizarea de-facto cum e facuta aparenta in hartile de mai sus).

alecs_g

@Radu

Daca fiecare judet isi retine 80% din TVA si taxe/impozite colectate, asta inseamna ca statul va avea mai putini bani de gestionat pentru suportul zonelor in care exista disparitati. De unde rezulta ca zonele sub-dezvoltate vor beneficia de mai putine fonduri (daca nu au bani de taxe nu au bani la buget), si ca urmare disparitatile vor creste in loc sa scada.

Eu as merge mai degraba pe conceptul de recompensa la contributorii majori, astfel e posibil sa se reduca frauda si sa isi creasca contributia la buget. Dar asta este alta discutie!

Radu

@alecs_g

M-am gandit in principal la TVA si impozite pe proprietati, si nu la taxa pe venit. La taxa pe venit (atat individuala, cat si pe corporatii) procentul poate fi 60/40.

Raman oricum stabilizatorii automatici care sunt contraciclici atat din punct de vedere cronologic, cat si geografic (ajuta automat zonele defavorizate): in primul rand ajutorul de somaj (care presupun ca e platit proportional cu salariul) si pensiile (si vor fi cazuri de pensionari din Bucuresti care sa isi vanda apartamentele si sa se mute la Giurgiu sau chiar Calarasi). Plus ca daca ramane proportionala cu venitul. Dar si sistemele de sanatate si educatie pot avea un pic de redistributie financiara in ele pentru zone defavorizate (dar nu atat de mult cat sa egalizeze de tot).

Deci nu cred ca astfel de descentralizare fiscala va face sa creasca disparitatile. Daca vor creste va fi din cauze naturale (in care cateva aglomerari urbane majore vor strange toata spuma), cum se intampla si in tarile dezvoltate.

Este un pericol la descentralizarea fiscala excesiva (si cat priveste si reglementarile), si anume Race to the Bottom :

Races to the bottom can also occur between the states or administrative regions within nations, which often seek to attract businesses and jobs on the basis of a favourable regulatory environment. The extent of such intra-national races is limited by the power and inclination of central national governments to act against them.

Asta se vede in SUA intr-o anumita masura (dar nu foarte mult, degeaba au Mississippi si Alabama jumate din nivelul de taxare al Californiei si New York-ului, ca nu prea pot sa le sufle companiile). Nu stiu cat de mare ar fi acest pericol in Romania, dar nu cred ca mai mare decat in SUA.

In SUA se vede mai mult acest efect in legislatie decat in fiscalitate, dar cum nimeni nu propune legislatie descentralizata in Romania nu vad cum s-ar intampla asa ceva. Exemplul tipic in SUA sunt companiile de credit carduri–pana acum 30 de ani, fiecare stat avea legislatie anti-camatarie (anti-usury) care printre alte lucruri stabilea dobanzile maxime. Acum 30 de ani Curtea Suprema a decis ca se aplica doar legile unde isi au sediile firmele, si nu legile unde sunt consumatorii. Atunci Delaware a decis sa elimine orice legislatie anti-camatarie, si toate companiile de credit card si-au mutat sediile acolo (chiar daca asta era doar o casuta postala, cum se intampla in paradisele fiscale din Caraibe). Si atunci orice legislatie anti-camatarie din alte state si-a pierdut rostul.

alecs_g

@Radu

Race to the Bottom e un fenomen care se intampla si s-a intamplat in trecut si in UE, si e vizibil mai ales daca te uiti peste politica regionala a comunitatii din ultimii 20 de ani (dupa integrarea Spaniei si Portugalia, si mai apoi cei 12 estici care au speriat vestul). Este unul dintre motivele pentru care sustin in continuare in toate dezbaterile, ca descentralizarea nu trebuie sa fie totala si ca statul trebuie sa isi pastreze anumite modalitati de interventie, DAR in mare parte doar pentru a contra balansa posibilele disproportii si pentru a regulariza in momente de criza (asta asunat usor neo-keynesian).

Aglomerarile urbane nu sunt un lucru rau si lumea ar trebui sa inceapa sa inteleaga asta. Daca ne uitam pe harta marilor orase toate au inceput de la aglomerari si sprawl. Asta nu inseamna ca ne extindem fara cap! Dar in acelasi timp nu inseamna ca un oras ca Bucuresti/Cluj/Timisoara si mai ales Constanta nu pot beneficia de pe urma crearii un 'Regiuni Oras'. In plus economic se pot construi modele de dezvoltare care sa includa foarte usor localitatile inconjuratoare prin sisteme de transport inteligent, lucru care ar fi benefic de ambele parti: deschizand noi posibilitati imobiliare pentru orasele sufocate si aducand noi oportunitati pentru piata muncii localitatilor defavorizate…. I can go on forever 🙂

Din punctul meu de vedere la momentul de fata cred ca regiunile din

Ion

1) Unele din ultimele seturi de date sunt dinainte de intrarea in UE…

2) Banuiesc ca se pot corela vizual mai multi indicatori

3) Cat de usor/repede/frecvent se pot actualiza hartile?

4) Cred ca acest generator de harti ar trebui sa fie folosit si de institutul de statistica

alecs_g

@Ion

Datele sunt inainte de intrarea in UE pentru ca atunci s-au facut masuratorile, si nu stiu daca intre timp au fost facute altele, si nici nu sunt in masura sa presupun.

Pe partea financiara cel putin probabil ca urmatoarele grafice relevante vor aparea dupa finalul ciclului 2007-2013.

Hartile se pot genera de atatea ori de cate se actualizeaza datale statistice si se realizeaza studiile si modelele necesare. Ideal ar fi sa se faca cat mai des, practic momentan e putin probabil. In UK pentru studii inca se folosesc statistici care au deja 10 ani si o estimare de acum 5, anul asta fiind an de recensamant. Dar chiar si asa, datele statistice ies la 1-2 ani dupa terminarea recensamnatului pentru ca nu e chiar atat de usor de facut.

Veritas

Iarasi tampenii. Mereu se discuta despre niste cauze false.

Cauza 1: centralizarea.

Cauza 2: politicul.

Ce-ar fi sa incepeti sa vorbiti cu mai mult curaj despre cauzele reale:

1. Lenea (nimeni nu mai vrea munca).

2. Sistemul bancar si justitia.

Green

Hartile sunt exceptionale. Oare oamenii de la Tarom le studiaza cum se cuvine pentru a face din Bucuresti un hub regional?!

Florin Diaconu

Mi-ar plăcea să văd hărțile la o rezoluție mai bună, sunt multe detalii care îmi scapă.
Toate sunt interesante, în special cea cu Româno-Bulgaria 🙂

Florin Diaconu

M-am hotărât: îmi place harta nr. 3. Și aș vrea și capitala la Brașov sau Sibiu, mai în centru.

Dă-i un răspuns lui kilroy Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *