Standard
Lucian Davidescu

3 metode să verifici dacă banca ta e în „anticamera morţii”

Cât de mare e riscul de faliment

solvabilitate

Metoda politică. Banca Naţională are o evaluare de risc destul de precisă pentru toate băncile pe care le supraveghează. Ele sunt împărţite pe cinci paliere, de la A – cel mai sigur, până la E – „anticamera morţii”. Puţine au avut vreodată rating A, însă multe au trecut prin anticameră. Unele şi-au revenit, altele nu. Ratingul BNR are o singură mare problemă: e secret. Deci, dacă nu lucrezi la BNR sau nu ţi-a sifonat cineva informaţia, eşti condamnat să depozitezi banii pe întuneric, în numele „stabilităţii financiare”.

Metoda ştiinţifică. Pe baza datelor publice se pot face evaluări de risc mai mult sau mai puţin precise. Iată câiva indicatori:

Solvabilitatea – raportul dintre capitalurile proprii şi active – se poate calcula pe baza datelor BNR (vezi grafic) . Există o singură mare problemă – unele bănci cu o rată ridicată sunt astfel tocmai pentru că li s-a cerut să aducă capital şi să acopere riscuri mult peste medie. Şi invers – sunt bănci cu portofolii solide, care se descurcă foarte bine cu capital propriu redus. Indicatorul funcţionează doar cuplat cu alte indicii: dacă o bancă are şi alte probleme cunoscute public, şi capitalizare mică – e timpul pentru „panică” (scoaterea propriilor bani din sobă).

Nivelul dobânzii este corelat direct cu riscul. În general, dacă o bancă plăteşte dobânzi mari (uneori peste nivelul cu care îi poate împrumuta mai departe), înseamnă că are mare nevoie de banii respectivi pentru a supravieţui. Dar nu există vreo certitudine că va reuşi. Asta nu înseamnă că dobânda mică e automat un semn de sănătate. Pot exista şi cazuri în care bănci insolvabile au ceva lichidităţi curente la dispoziţie.

Volumul creditelor date în anii de vârf economic este şi el un indiciu bun. Băncile de care nu auzise nimeni până prin 2005-2006 şi au devenit brusc vedete, cu credite de toate felurile date cât mai uşor, au acum probleme teribile. Invers, cei care erau pe piaţă înainte şi care n-au vrut (sau n-au avut bani) să dea credite „cu buletinul” sau „pe baza preţurilor din zonă” stau acum mult mai confortabil.

Banca-mamă este foarte importantă, chiar dacă BNR vrea să credem altceva. Deci filialele băncilor internaţionale aflate în situaţie dificilă sunt la rândul lor vulnerabile. Fie pentru că nu există bani în caz că e nevoie de o majorare de capital, fie că banii sunt sifonaţi înapoi, pe uşa din dos.

Mărimea băncii nu este un indicator direct, care să măsoare riscul de faliment al unei bănci, dar poate fi un indicator indirect: dacă falimentul totuşi se întâmplă, ce şanse am să mai recuperez ceva în acest secol? Pentru că rata de acoperire de la fondul de garantare este de numai 2% (3 miliarde de lei rezerve acoperă 150 de miliarde depozite garantate), este evident că vor fi despăgubiţi mult mai uşor deponenţii în caz de faliment al unei bănci mici sau foarte mici.

Metoda empirică. Dacă în ultima perioadă banca a introdus restricţii la operaţiunile cash foarte probabil are o problemă. În cazul fericit, e doar o problemă de lăcomie – îi duce cu vorba pe clienţi ca să nu se împrumute scump de pe piaţă. În cazul nefericit, nu se mai poate împrumuta la nici un preţ.

Aici puteţi face un test simplu: sunaţi la bancă, spuneţi-le că vreţi să vă lichidaţi toate depozitele şi întrebaţi-i când puteţi veni. Răspunsul standard este programarea cel târziu pentru a doua zi şi eventual încercarea, în termeni comerciali dar nu birocratici, de-a vă momi cu o ofertă mai bună. 48 de ore este deja un termen împins la limită. Iar dacă răspunsul e „cel mai devreme poimâine”, „revenim noi”, „mai sunaţi”, „trebuie să depuneţi cerere scrisă” sau ceva asemănător, lăsaţi un comentariu la acest articol, ca să afle şi alţii!


Lasă un răspuns la Octavian Ştefănescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Octavian Ştefănescu

Oare chiar mai reusesc bancile sa atraga depozite? Prostia chiar nu are leac?

Cosmin

Nu e util şi profitul(sau pierderile) raportat în ultimul an?

riscograma

„Capitalul financiar disponibil la ora actuala este doar cel al firmelor si al economiilor populatiei (…). De acum incolo nu avem promisiune de la nicio banca mama- care ocupa 90% din capitalizarea bancilor din Romania – ca vor continua cu aceste linii de credit”, a declarat marti Napoleon Pop, membru in CA al Bancii Nationale.

Daniel Iosif

puteti sa publicati ceva informatii despre iesirile de capital ?

Marian Androne

Faceti depozite la bancile…din Londra! Au inceput sa faca oferte speciale, Barclays, HSBC, Citi, Lloyds, etc pentru europeni. Garantii? pai una mare, acolo e sefa MS Elizabeth II, nu Ponta sau Barosu’…Hahahahaha!

AristotelCostel

@Androne

In 2008 jumatate din sistemul bancar britanic a lesinat. Atunci inca mai erau alte catastrofe care sa le preia din cadere. Salvatoarele de atunci vor lesina primele.
Care e garantia? Primesti in loc de bani… poze cu regina? 😀

Gigel Chiazna

Da, dar la dobanzi negative ce sens are?
Mai degraba as miza pe banci rusesti, Banca Nationala a Rusiei cumpara aur cat poate. In plus, BRIC tocmai si-a facut FMI al lor, asa ca riscul e mai mic si randamentele cu totul altele

Antonymus

Firma unde lucrez a avut de incasat niste ordine de plata de ordinul zecilor de mii de Euro la un cont la Unicredit. Au avut nevoie de 5 zile (inclusiv weekend). Inainte se intimpla de la o zi la alta.

paul

Se spune ante (inainte) camera, nu anti (impotriva) – camera!!

Lucian Davidescu

Uneori, logica e o curvă 🙂 Verifică!

ML

Anticamera este intrat pe filiera italiana. Desi pare logic antecamera, corect este anticamera.

sks

Lucian,
poti raspunde te rog la intrebarea lui Cosmin? („Nu e util şi profitul(sau pierderile) raportat în ultimul an?”)
cat de sigura e plasarea intr-o casuta de valori? (a unei banci care da chix)?

Lucian Davidescu

@cosmin @sks

Teoretic, bilanţul e un indicator bun, în sensul că dacă o bancă a avut pierderi mari ani la rând e clar nu se simte prea bine. Însă e greu de luat ca indicator comparativ, pentru că depinde foarte mult de momentul în care îşi constituie (sau eliberează) provizioane. Deci e de preferat o analiză separată pe profitul operaţional respectiv pe nivelul provizioanelor (care teoretic e proporţional cu riscul) – totul multianual.
Caseta de valori este expusă, teoretic, doar în cazul unei confiscări decisă administrativ la nivel naţional. Dar după ce-au demonstrat băieţii, nu prea poate să te mai mire nimic.

Alex

Ok, in aceste statistici ATE Bank arata cel mai rau. Am un depozit acolo (<100keur), Ar trebui sa ma panichez?

dan ion

nu Alex, dormi linistit!:)

Gigel Chiazna

Feroviara mi se pare foarte interesanta. Sunt sigur ca patronii au facut-o mai mult ca sa optimizeze costurile de capitale ale propriilor afaceri decat sa faca profit din banking. Plus ca nu cred ca au prins perioada creditelor cu buletinul sau ale imobiliarelor

Radu

@Gigel
„BRIC tocmai si-a facut FMI al lor, asa ca riscul e mai mic si randamentele cu totul altele”

Riscul e mai mic? Ai tu idee ce bule imobiliare sunt in Rusia si China? De exemplu cel mai mare mall din lume:

http://en.wikipedia.org/wiki/New_South_China_Mall

New South China Mall (Chinese: 新华南MALL; pinyin: Xinhuánán MALL) in Dongguan, China is the largest mall in the world based on gross leasable area, and ranked second in total area to the Dubai Mall.[2] However, it is largely vacant. Unlike other „dead malls”, which have been characterized by the departure of tenants, the New South China Mall has been 99% vacant since its 2005 opening as very few merchants have ever signed up.

Deci bancile chineze, „sfatuite” de guvernul chinez, inca sunt in stare sa mentina fatadele de sat Potemkin. La fel intregi orase Potemkin:

http://www.heraldsun.com.au/business/china-building-mega-cities-but-they-remain-empty-sparking-fears-of-housing-bubble-burst/story-fn7j19iv-1226611169281

Early last year the BBC reported Ordos was the largest ghost town in China, and that the housing bubble there had already burst.

Mr Tulloch told 60 Minutes China’s government had spent an estimated US$2 trillion to build the cities and to keep the country’s economy going.

„They’ve simply built too much infrastructure too quickly,” he said.

„People are being moved into the cities but that doesn’t necessarily mean they can afford these apartments which cost US$100,000. These are poor people moving into the cities, so they’re building the wrong kind of apartments.

In total, China acum are aproape 64M (milioane) apartamente noi si goale. Poze foarte impresionante de orase fantoma cu ansambluri rezidentiale de zeci de mii de apartamente goale:
http://www.businessinsider.com/satellite-pictures-of-chinese-ghost-cities-2013-3?op=1

Sa vezi tu ce se va intampla cand se va sparge bula chineza… va fi de 100x mai rau decat spargerea bulei imobiliare dambovitene, care a dat o gaura de 100M la Bank of Cyprus. Nu va fi o apocalipsa, statul chinez va supravietui crizei, la fel si statul rus. Dar depozitele strainilor in bancile chineze si ruse vor urma ce a scris shakespeare in Othello: „a fool and his money are soon parted „

ML

Pentru profani este greu de determinat care banca are probleme. Lucian Davidescu are dreptate cand vorbeste despre secretomania BNR. Aceasta protejeaza sistemul bancar (in majoritate cu capital strain) in dauna cetatenilor romani.
Existenta unui indice de solvabilitate calculat si publicat periodic de catre BNR ar prezenta multiple avantaje:
– informarea corecta a consumatorilor care vor putea sa aleaga in cunostinta de cauza
– culegerea de beneficii de catre bancile prudente si responsabile (daca or mai fi)
– motivarea celor cu probleme sa si le rezolve mai iute pentru a urca in clasament (stimularea competitivitatii)

Ghindaa

Am păţit eu acum un an ceva similar…Banca Transilvania (filială într-un oraş mai mic) a avut nevoie de 3 zile sa imi dea o suma nu foarte mare, în Eur (pentru bancă era chiar o sumă mică) şi până la urmă m-a trimis la sediul central şi doar făcusem cerere, vorbisem cu ei.Răspunsul lor era aiuristic: ” nu este încă 15 ale lunii, nu au intrat banii de salarii şi deci nu avem ce rula aşa mult”. A mai durat puţin până am lichidat tot şi nu am vrut să mai ştiu de ei.Dar o bancă care se pretinde solidă…să depindă de nişte salarii…

InfoCons – asociatie de consumatori

Puteti apela 021/9615 pentru a beneficia de Solutionare Alternativa a Disputelor in domeniul financiar bancar, cu titlu gratuit – un proiect initiat de InfoCons in parteneriat cu Banca Nationala a Romaniei

In acord cu legislatia europeana privind Solutionarea Alternativa a Disputelor in materia litigiilor de consum si pentru a veni in intampinarea consumatorilor din domeniul financiar – bancar, Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – InfoCons, in parteneriat cu Banca Nationala a Romaniei a initiat, inca din data de 15 martie 2013 –Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor, cu ocazia Conferintei organizate in incinta Bancii Nationale a Romaniei – sala de conferinte Mitita Constantinescu, Campania Nationala de Educare si Informare a Consumatorilor in Domeniul Financiar – Bancar.

Campania are ca obiectiv cresterea gradului de informare, educare si constientizare a consumatorilor in raport cu institutiile financiare bancare si nebancare, cu ajutorul Centrelor de Consiliere si Consultanta infiintate de A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons. Prin intermediul acestora, in acord cu noile prevederi legislative europene, A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons vine in intampinarea consumatorilor care incearca gasirea unei solutii amiabile in cazul diferendelor existente intre acestia si banca.

In acord cu realizarea unei Solutionari Alternative a Disputelor din domeniul financiar-bancar, la data de 19 septembrie 2013 a fost lansat de catre A.N.P.C.P.P.S.Romania -InfoCons Centrul National de Consiliere si Consultanta a consumatorilor in domeniul financiar-bancar ce are sediul in Institutul Bancar Roman – str.Negru Voda, nr.3, sector 3, Bucuresti.

Proiectul este initiat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – InfoCons, sub egida Federatiei Asociatiilor de Consumatori, in parteneriat cu Banca Nationala a Romaniei.

In cadrul Proiectului, consumatorii au la dispozitie un numar de telefon unic – 021.9615, la care pot suna pentru sesizari in domeniul financiar-bancar. Numarul este cu tarif normal in reteaua Romtelecom, apelabil din toate retelele, iar informarea si consilierea consumatorilor se va acorda cu titlu gratuit, precum si demersurile necesare in vederea Solutionarii Alternative a Disputelor pentru litigiile dintre consumatori si banci.

Totodata, Centrul National de Consiliere si Consultanta a consumatorilor in domeniul financiar-bancar ofera cetatenilor informatiile necesare cu privire la caracteristicile produselor financiare pe care acestia doresc sa le achizitioneze, pasii pe care trebuie sa ii urmeze in vederea solutionarii pe cale amiabila a disputelor ivite intre acestia si institutiile financiar-bancare si consultanta necesara rezolvarii problemelor existente, toate acestea cu titlu gratuit.

Lasă un răspuns la Octavian Ştefănescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Începând cu 1 octombrie 2019, Riscograma a început un proces de fuziune ireversibil cu standard.ro. Vă invităm să vizitați noul site și să ne urmăriți pe paginile de Facebook, LinkedIn sau Twitter.