Ce grozăvie se întâmplă cu dezinfectanții lipsă?
Și pentru că realitatea se încăpățânează, parcă, să bată cu consecvență orice scenariu, fosta soție a lui Condrea vine – în „nebunia” ei – cu o sugestie mai sinistră decât toate:
„Urma să se joace cu tulpini înalt patogene. Deja primiseră din Germania loturi de bacterii înalt patogene. Erau nişte tulpini înalt patogene, aduse de Condrea din Germania, care erau folosite cum dorea, fără control al autorităţilor”, a declarat Laura Georgescu, fosta soţie a patronului Hexi Pharma, Dan Condrea.
Un singur exemplu, deocamdată – pentru chimiști va fi ușor să le găsească pe care or mai fi.
Clorură de didecil dimetil amoniu:
Suprasept. Primul test publicat
Compoziţie declarată: 7%.
Compoziție constatată: 1,17%.Thor. „Dan Condrea a recunoscut că știa de Thor”
Compoziţie declarată: 15%.
Compoziție constatată: 5,26%.
Ce se întâmplă cu diferența de substanță?
Ipotezele de până acum:
– a fost furată de angajați și/sau patron.
– n-a fost cumpărată deloc, pentru economie.
Dar poate că mai este un scenariu care merită explorat, la rândul său cu trei ramificații.
Dacă era folosit la altceva, ca precursor – pentru comenzi cărora trebuie să li se justifice utilizarea sau măcar să nu dea de bănuit.
1. Droguri? O ipoteză tentantă: Condrea Breaking Bad! De aici am pornit cu documentarea – dar din ce am găsit și am reușit să înțeleg, nu-i chiar simplu. Nici exclus.
2. Inhibitori care camuflează urmele de dopaj în urină? Ar fi revanșa karmică maximă pentru Cătălin Tolontan, după un șir de anchete care s-ar întoarce tot în sport. Ei bine, da! Singura întrebare – de unde atâția sportivi?
E un medicament bazat pe o enzimă generată de mai multe specii de spectrococi, în principal Pyogenes, folosit în tratamentul cheagurilor de sânge. A fost descoperit în anii ’40 și folosit de atunci, cu suișuri și coborâșuri. Are efecte secundare severe, astfel că nici măcar nu s-au făcut teste clinice specifice pe grupele de risc – bătrâni, copii, femei însărcinate. Iar în SUA de exemplu folosirea lui este acum restricționată. Rămâne totuși o variantă încă viabilă pentru țările care nu-și permit medicamentele mai noi sau pentru unele cazuri particulare.
Numele e cunoscut printre specialiști, dar nu spune mare lucru publicului larg.
Până citești asta:
The Atlantic: Testing Drugs on the Developing World
În 2003 o companie farmaceutică indiană, Shantha Biotechnics, a fost prinsă că făcea teste clinice ilegale cu o versiune avansată a medicamentului – Streptokinase recombinant – în India!
Peste 100 de oameni au fost tratați cu substanța fără știrea lor, opt au murit. Povestea a rămas ca-n gară.
În 2009 Shantha Biotechnics a fost cumpărată de Sanofi-Aventis, azi Sanofi-Pasteur pentru jumătate de miliard de euro. Motivul achiziției – indienii câștigaseră un contract de vaccinări cu UNICEF de 340 de milioane de dolari. La un an după preluare, Organizația Mondială a Sănătății a interzis vaccinul pe motiv de neconformități. Până în 2014 compania reușește să rezolve problemele vaccinului, care până la urmă s-a dovedit un succes. Shan5 pentavalent se vinde cu doar 23 de cenți, unde cel pe care l-a înlocuit costa 83 de dolari.
În 2012 abia India a mai dat permisiunea testelor clinice pentru Streptokinase, unui institut de cercetare public.
Dar în rest, de teste clinice cu Streptokinase recombinant, nici de la Shantha Biotechnics nici de la alții nu s-a mai auzit mare lucru – deocamdată.