EXITCARD

angajati-economie

Lucian Davidescu

Vreţi să ştiţi cine sunt adevăraţii asistaţi-social? Sunteţi voi, căpuşele!

Se poate să minţi chiar şi atunci când spui adevărul? Cu puţin talent, se pare că da! T. Băsescu: “România are 14 milioane de asistaţi”.

Imediat după 1990, populaţia asistată a României era de 30 de milioane: 20 de milioane de oameni şi 10 milioane de porci. Cu toţii, primeau pâine cu 4 lei, adică mult mai puţin chiar decât costul grâului.

Subvenţiile au continuat până în 1996. Aproape toate preţurile erau falsificate, de te întrebai cine plăteşte. Evident, nu plătea nimeni. Aşa subvenţionate, preţurile se dublau chiar şi la câteva luni.

Însă nu bunăstarea oamenilor este scopul sistemului ci propria supravieţuire. Întotdeauna, pentru prostime se găsesc firimituri. Când Petrom era căpuşat, benzina se vindea totuşi ieftin, pentru că petrolul era trecut în contabilitate la o fracţiune din cost. Aşa gugumănie nu-şi permiteau să facă nici comuniştii – cu excepţia lui Ceauşescu: să vândă produsul finit la un preţ mai mic decât costul materiei prime. Milioane de şoferi s-au bucurat şi au crezut chiar că e dreptul lor legitim, fără să realizeze că îşi fură căciula. Au constatat asta când proştii şi hoţii care au gândit aşa un sistem şi-au arătat competenţa în negociere şi au reuşit să dea Petromul în condiţiile pe care le ştim.

Chiar azi, când vine vorba de termoficare – de exemplu – aproape toată populaţia urbană este asistată social. O parte direct, alta doar indirect.

Sunt Românii nişte cerşetori? Nici vorbă! Însă statul le împiedică prosperitatea, le taxează munca cu jumătate, după care le aruncă înapoi ce crede de cuviinţă. În cazul de faţă, scopul este ca hoţia şi prostia din radeturi să poată supravieţui.

O marotă a tuturor guvernelor din 1997 până acum a fost ca ajutoarele să nu se mai dea generalizat, ci individual, celor care chiar nu se descurcă fără ele. Parţial, asta s-a întâmplat. Au dispărut din subvenţiile generalizate – care acum zece ani depăşeau o treime din buget – şi au fost trecute pe lista asistaţilor numele beneficiarilor săraci. De aici, o parte din creşterea menţionată de preşedinte. Cealaltă parte vine exact din ce spune – fraudă şi abuz – dar la ce bun să ai dreptate când vezi doar ce-ţi convine.

Cine sunt însă adevăraţii cerşetori? Sunt puţinii-dar-marii asistaţi social care nu apar în scriptele ministerului Muncii, ci poate doar în listuţele de şantaj ale “serviciilor”. Sunt cei care primesc de la stat ajutoare individuale de milioane de euro, doar pentru că “merită”, după care găsesc ce să livreze înapoi. Sunt băieţii deştepţi care vând şi cumpără energie de la Hidroelectrica, pentru că retardul economic şi ticăloşia de care suferă îi face să califice o marfă fungibilă drept “ieftină” doar pentru că pe ei nu i-a costat nimic. Sunt băieţii plângăcioşi care vând şi cumpără gaz românesc, marmură sau ce-apucă după acelaşi principiu hoţesc. Sunt băieţii veseli care asfaltează şi reasfaltează aceleaşi drumuri din doi în doi ani. Sau fetele vesele care merg cu leafa la bancă şi se împrumută de milioane pentru că au o bonitate suverană, pe lângă care normele de creditare nu mai fac două parale.

Întotdeauna pe unii îi vom ataca, pentru că ne convine, iar pe alţii îi vom proteja pentru că sunt de-ai noştri. Dar de schimbat, nu s-a schimbat nimic, corect? Doar că prostimea a început să încurce calculele.

EXITCARD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *