EXITCARD

gosh-darn-capitalist

Lucian Davidescu

Crezi că grecii sunt „putori”? Calculează-ți propria productivitate, să n-ai vreo surpriză rușinoasă!

Pornind de aici: afirmații cum că grecii (și neapărat toți grecii!) nu muncesc etc.nu prea merită comentate

Sunt statistici Eurostat și OECD care îi dau pe greci pe primul loc la numărul de ore lucrate în Europa, statistici pe care doar unii experți români au găsit de cuviință să le conteste. Pe scurt: Grecia 44,5 ore pe săptămână, Germania 41,5, România 40,4.

Există desigur și o observație legitimă – productivitatea, care este un indicator în principal obiectiv, cu extrema ei caricaturală: „stau la muncă dar stau degeaba”. Distincțiile aici merită deslușite pe rând înainte de concluzie, cu spoilerul că undeva la 75-80% dintre cei care ajung la observația caricaturală se află în miezul ridicolului.

Diferențele de productivitate dintre Germania sunt substanțiale – dacă un german produce în medie 40 de euro pe oră, un grec abia ajunge la jumătate. Asta înseamnă că grecul deși muncește ceva mai mult, va produce mult mai puțin. Există și factori obiectivi și subiectivi care duc la situația asta iar ei merg în ambele sensuri.

Factorii obiectivi țin de capitalizare, know-how, competență managerială. Un grec va fi ceva mai productiv în Germania tot așa cum un german va fi mai puțin productiv în Grecia. Cât de mari sunt diferențele? Aici intervin factorii subiectivi.

Desigur, educația, conștiinciozitatea sau creativitatea – luate individual sau chiar sintetizate în vreo medie statistică – vor contribui cu o parte substanțială din diferență. Un lucru este însă de notat: cu toată diferența de la simplu la dublu, și Grecia și Germania sunt în OECD, adică în prima decilă mondială a productivității. Una mai spre coadă, alta mai spre vârf, dar acolo! Încă un spoiler: România e mult „sub linie”.

Este cumva firesc ca într-o economie dezvoltată oamenii să muncească mai puțin – doar există roboți pentru asta! Tot la fel cum, de regulă, în economiile sărace oamenii muncesc de obicei mai mult sau mai din greu, desigur fără ca asta să însemne mai bine sau mai eficient.

Chiar vin ei la muncă și stau degeaba? Poate că s-ar putea evalua orele irosite și poate că ar fi diferențe – în Germania mai puține (deși dacă supraveghezi roboți mai ai și timp de omorât), poate că în Grecia mai multe (ca să mergem pe firul mitului), posibil că și în România destule (mai ales că până și unii care se plâng despre cum stau grecii degeaba o fac în timpul orelor normale de program… că doar nu fix asta o fi meseria lor!). Ăsta a fost tot un spoiler.

Pe scurt, ecuația nu merge într-un singur sens: productivitatea mare permite și timp liber mai mult, și mai de calitate, pe când sărăcia poate însemna fie muncă degeaba fie stat degeaba. Dar la sfârșit, când se trage linie, cu toate handicapurile ei statistice, există o cifră care sintetizează tot – cea exprimată în euro pe oră:

În Germania cifra este de 42,8 euro pentru fiecare dintre cele 41,5 ore lucrate. Total, 1776 euro pe săptămână.

În Grecia cifra este de 20,2 euro pe oră pentru fiecare din cele 44,5 ore lucrate (sau cum vrem să le zicem). Total, 899 euro pe săptămână.

În România cifra este… este… 5,6 euro pe oră pentru fiecare dintre cele 40,5 ore lucrate. Total, 227 euro pe săptămână. Prin urmare, românii sunt în medie de patru ori mai puțin productivi ca grecii (și de opt ori mai puțin productivi ca nemții). Dar știm deja cum funcționează componentele subiective și obiective ale unui construct statistic, așa că n-ar trebui ca asta să ne creeze un complex, dincolo de așteptările de la propria persoană. Sau nu știm și continuăm cu generalizările. Spoiler: se apropie…

Chiar presupunând că „grecul statistic” se duce să frece menta toate cele 44,5 ore, „românul statistic”, pentru a obține același rezultat, chiar și făcând exact aceeași activitate, ar trebui să petreacă la muncă (pe Facebook, nu contează!) 160,5 ore pe săptămână. Săptămâna are cu totul 168, deci e de presupus că „cine chiar vrea să muncească poate”. Mai greu ar fi cu Germania, românul statistic care dă lecții de la aceași statură morală (ultimul spoiler, promit!) ar trebui să stea la muncă 317 ore pe săptămână, deci 113 minute pe oră non-stop, ca să producă cât neamțul

Dar să ieșim însă din zona statistică și să mergem la cazurile individuale. Putem presupune că majoritatea celor care îi detestă pe greci „că-s putori” sunt persoane cu venituri peste și mult peste medie, care la jobul lor au o productivitate exemplară. E greu de estimat exact cât de mare, dar dacă aplicăm o distribuție normală, aproximată, cel mult două una-două decile dintre români reușesc să depășească cei 20 de euro pe oră, cât produce putoarea grecească.

Iarăși, productivitatea exactă este greu de calculat decât dacă nu cumva – puțin probabil! – există analize interne sofisticate. Dar putem folosi un proxy mulțumitor: venitul. Ce-i drept, trebuie tratate ca neglijabile eventualele distorsiuni de pe piața muncii, care acum funcționează oricum în favoarea noastră, că salariul mediu din Grecia nu-i de patru ori mai mare decât cel din România – a fost tot un fel de spoiler, deci promisiune încălcată ; ) .

Salariul mediu net la productivitatea de acum din România este undeva la 400 de euro.

Așa că un român care reușește să atingă productivitatea a unui grec mediu ar trebui să câștige în România de patru ori mai mult: 1600 de euro net.

Felicitări, dragă biciuitorule de greci, dacă reușești doar să atingi venitul ăsta… ești o putoare!

EXITCARD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *