Bine zis…
5 lucruri care se pierd odată cu închiderea ziarelor tipărite
5 lucruri pe care probabil că nu le ştiai despre presa tipărită, 5 greşeli care îi grăbesc sfârşitul şi 5 probleme pe care trebuie să le rezolve presa online.
1. Garanţia. Orice produs cu investiţie iniţială şi costuri fixe mari are interesul de a-şi păstra credibilitatea pe termen lung. Asta, chiar sacrificând câştigurile rapide şi facile. Nu la fel stau lucrurile atunci când intrarea pe piaţă nu costă aproape nimic. Odată compromis, un produs editorial o poate lua uşor de la capăt sub alt nume.
Însă prea multe ziare s-au compromis, făcând ca acest avantaj să nu prea mai conteze.
2. Direcţionarea publicităţii. Pentru cumpărătorul de spaţiu publicitar, preţul plătit de cititor este cea mai bună garanţie că mesajul său se va transforma în decizie de cumpărare. În presa tipărită, suportul este o constrângere. În presa online, pasul către conţinut plătit este sinucigaş. Rezultatul: eficienţă mai redusă, deci încasări mai mici, deci redacţii mai firave, deci conţinut mai prost.
Încearcă altceva Rupert Murdoch (care parafrazează un slogan reinventat de Milton Friedman): „There’s no such thing as a free news story”
Ziarele gratuite au fost, însă, primul pas către neant: Nu reuşesc nici să obţină suficientă publicitate, au costuri la fel de mari dar sunt utile mai degrabă la spălat geamuri. În plus, transmit mesajul că ziarele pe hârtie nu valorează, de fapt, nimic.
3. Adresabilitatea. Oricine ştie să citească. Însă nu toată lumea se descurcă în faţa unui computer, chiar dacă l-ar avea. Mulţi se descurcă, dar nu le este confortabil. Sau nu ştiu să îşi găsească cele mai bune canale de informare. În momentul în care internetul va duce circulaţia totală sub o masă critică, ei vor fi sacrificaţi.
Şi-a construit cineva reţele de distribuţie la ţară, acolo unde ziarele tipărite s-ar putea vinde încă cel puţin zece ani de acum încolo? Atunci, profitabilitatea era prea mică. Acum, când bula s-a spart, este prea târziu.
4. Specializarea şi munca de teren. Un reporter bun are surse personale, acoperă arii clar trasate, înţelege ce se întâmplă şi se face înţeles. Poate scrie o ştire excelentă în fiecare zi. Un reporter slab ştie cum îl cheamă, cum se scrie goagăl corect şi ce combinaţie de taste îi multiplică viteza de scriere ctrl-c/ctrl-v. Poate scrie 20 de ştiri proaste în fiecare zi, pentru un salariu la jumătate faţă de primul. La un raport cost/productivitate de 1 la 40, calitatea deja nu prea mai contează.
Greşeala presei tipărite: a încercat să preia reţeta de productivitate maximă.
5. Timpul de gândire. Cea mai frustrantă formulă pe care trebuie să o folosească un ziarist de presă tipărită este „urma să”. În cele 12 ore, de seara când placă ziarul la tipar până dimineaţa când ajunge la tarabe, tot ce se întâmplă intră în zona crepusculară a lui „urma să”. Adică „acum, când citeşti, probabil că s-a întâmplat, dar eu am scris asta ieri, când încă… urma să”.
Faţa bună a acestei rigidităţi este ziua de graţie: cât încă este lumină afară, o ştire poate fi verificată (sau abandonată dacă, în cele din urmă, nu se verifică), corectată, editată, fără grija că altcineva o va publica mai repede.
Despre ziariştii care şi-au bătut joc de timpul de gândire, numai de bine!
Cel mai trist lucru este că autorii morali îşi numără demult mici averi. Cei care am rămas, plătim oalele sparte.
Ultima ediţie tipărită a Business Standard va apărea miercuri, 23 decembrie 2009.
12 comentarii
din ultima propozitie sa inteleg ca Business Standard nu va mai aparea tiparit?
@mormaila
da
pacat. am fost abonat la un moment dat, in cursul anului 2008.
primul blog interesant pe care-l descopar pe toateblogurile.
citez:
„Greşeala presei tipărite: a încercat să preia reţeta de productivitate maximă.”
!? lol! m-ai lăsat complet în ceaţă, de nu mai pricep nimic … tocmai că NU e reţeta de productivitate maximă să scrii mult şi prost! dimpotrivă … o reclamă bună, cu potenţial, pusă lângă o ştire-gunoi distruge şi ştirea, si reclama, şi probabilitatea ca cititorul să mai cumpere ziarul a doua oară …
şi din câtă economie mai ştiu şi eu productivitatea = preţ per unitate/cost per unitate
ceva de genul ăsta … cu menţiunea că în presa scrisă în preţul/câţigul per unitate o pondere foarte mare are reclama ataşată ziarului … asta a omorât presa scrisă cu precizie nemţească … reclama!
faptul că o mare parte din veniturile ziarelor scrise nu mai vine din vânzarea ziarelor către cititori ci din reclamele cu care vin ziarele … asta face ca indiferent de câte unităţi vinzi dacă reclama o ia pe topogan în jos şi veniturile să o ia abrupt în jos indiferent cât de multe se chinuie ziarul să vândă presă către cititori …
de prea mult timp costul cu care se vând ziarele e sub costul de producţie, subvenţionate de câştigurile reclameror ataşate, care ÎN MOD SIGUR NICI UN CITITOR NU LE DOREȘTE ȘI NU LE CUMPĂRĂ DECÂT FORȚAT!
văd că nimeni nu are curajul să lege cele două fenomene cap la cap … s-au dus reclamele, automat toate ziarele au intrat în pierdere … iar falimentul nu e decât o chestiune de timp …
aşa că pentru mine greşeala presei tipărite nu e nicidecum o prea mare abundenţă de articole proaste făcute la normă ci ignorarea de prea mult timp a faptului că se vând sub costurile de producţie de atâţia ani şi că veniturile vin de fapt din reclame, o sursă separată de venit care subvenţionează preţul final al ziarului şi care pot omorâ oricât un ziar bun citit, vândut, prin simplul fapt al reducerii volumului de reclame …
@totedati
Deci un ziar fără reclame şi preţ triplu ar fi supravieţuit? Sigur! O singură minusculă problemă: mai trebuie să-l şi cumpere cineva. Dar sper că asta nu va sta în calea raţionamentului dvs. 🙂
scaldalurile au prioritate
dupa zeci de ani de subventii mascate din reclame e destul de greu sa sari la preturi triple … si mai greu sa obisnuiesti ziaristii cu ideea ca pana acum erau platiti la metrul cub de abureala si reclama bagata pe gatul bietului consumator si nu asa cum se autoamageau singuri, pentru talentul lor de a da cu pixul pe hartie si a face articole interesante …
venituri la 20% din ce era pana acum … salarii la 20% din ce era pana acum, asta e chiar mai dureros pentru multi obisnuiti cu un anumit standard de viata … pentru ca alea erau veniturile reale din vanzarea produsului pe piata …
amestecul mortal al surselor de venit le-a dat iluzia ziaristilor ca biznisul presei tiparite ar fi o afacere rentabila, cu piata si perspective … cum a disparut reclama, nu de tot dar in proportii de masa, apocaliptice, cum au dat toti cu nasul de asfaltul pietei reale …
unele ziare poate pot supravietui fara reclame … in mod sigur nu cate sunt acum pe piata … cu articole la alt nivel calitativ …
habar n-am cate ziare poate sustine piata reala … care e volumul potential total agregat al veniturilor pietei presei tiparite … veniturile astea teoretice cate ziare pot tine pe linia de plutire, pe profit + un nivel al cheltuielilor competitiv vizavi de alte medii, mediul online de exemplu … exista un nivel minim al cheltuilelilor in orice afacere peste care nu poti cobora pentru ca, de exemplu, nu o sa gasesti oameni care sa iti scrie articolele daca le dai salarii la nivelul minim pe economie … mai bine schimbi biznisul ca te lupti pentru maruntis ….
nu e treaba mea, ce stiu sigur, asta e parerea mea, e ca reclama a subventionat costurile reale alte presei tiparite, dandui impresia falsa ca vinde informatii si articole consumatorilor, ca exista o cerere la un anumit nivel pentru asta cand de fapt vindea fortat reclame
valabil si pentru televiziuni! o sa le vina si lor randul pentru acelasi contact dur cu piata reala … deocamdata inca mai sunt in gratiile "sponsorilor", mai au venituri din reclame dar … acum 20 de ani lucrurile erau la fel de roz si in presa tiparita ….
hint: tot mai multi oameni sar cu totul peste generatia teve-urilor hd sau 3d … dupa ce se strica teve-ul ala vechi luat pe la inceputul anilor '90 cred ca raman doar cu internetul?
de ce sa mai iau un alt teve!? doar ca sa ma chinui sa scap de minute bune de reclame pe toate posturile!? daca iau, iau unul de-ala internet ready, si pana la urma programul de vizionat tot eu il fac, youtube + filme de pe dvd-uri sau hdd-uri externe … CU 0 RECLAME!
toate plasmele hd au acum optiunea internet ready, conexiune prin retea si porturi usb … acum e trendy sa navighezi cu telecomanda printre directoare si fisiere din hdd-ul extern conectat la plasma hd sau printre milioanele de filme de pe youtube …
deja e o optiune viabila inclusiv in romania, cu broadband mai bun, mai ieftin si cu viteza mai mare, decat in statele unite!
iar pe net nu dai numai de filme xxl … exista arta pura de cel mai inalt nivel pe care nu o vezi pe nici un post teve …
ai vazut sculpturile lui theo jansen de pe youtube?
Theo Jansen: Kinetic Sculptures
arta vizuala care bate orice reclama tampita …
altul:
Esteban Diacono : Let Yourself Free
numai bun pentru pregatirea unei seri romantice cu lumanari si sampanie …
;-DDD
in comparatie cu ce? cu manele si tanti tanta la etno teve!? hmmmm … eu nu ii vad deloc bine nici pe astia … deocamdata traiesc in puf, comparativ cu ce au patit ceilalti, intr-o lume paralela sponsorizata generos din reclame la fel cum a fost pana acum cativa ani presa scrisa …
ma uit ca nu prea avem ce urmari, decat scandaluri, reclame, nu se mai pune pret asa mare, pe ceva serios, se cumpara, aceste ziare, daca sant cu mult piper, ma refer, la scandal, cei din jurul nostru nu sant asa interesati de ceva bun, decat de pitipoance goale, reclamele, si scandaluri, asta e vad presa din ziua de azi. ami pare rau, nu am mai cumparat demult un ziar, ca nu am ce sa vad.
@kata
într-un viitor foarte apropiat, în 20-30 de ani maxim, tembelizorul cu reclamele lui tâmpite şi emisiunile pe măsură va fi o curiozitate … deja în românica ai broadband la viteze acceptabile care îţi permit să te uiţi direct de pe internet la filme & youtube & comp … toate teveurile hd ready cât peretele care le iei acum au conexiune la reţea, la hdd şi wifi …
nu mai trebuie decât programe gen pandora, care la fel ca pentru muzică să îţi compună un program special în fiecare zi din tot felul de surse … de la youtube la apocalipticul si conspirationistul zeigteist … cu ZERO RECLAME …. îi pui si tu un server de fişiere, Network-attached storage=NAS home made sau gen Synology, pentru salarii la nivele vestice sunt chiar ieftine jucării de genul ăsta, cu tone de filme salvate pe hdd-uri uriaşe şi ai program diversificat zilnic la teve … internet + NAS-ul din cămară şi e gata programul la teve!
reclamele vor dispare! vor mai rămâne canalele de ştiri în timp real gen CNN sau aljazirra care oricum le iei de pe net … pentru restul conţinutului, fără reclame, internetul are destule oferte …. cultura de masă va muri şi ea … vor exploda şi se vor diversifica mii de triburi cu gusturi şi tipologii culturale distincte … globalizarea nu va duce la uniformizare ci la diversificare culturala delocalizată, fără un teritoriu anume specific unei anumite „culturi” . triburile viitorului vir fi mult mai mult definite de activităţile zilnice, interese, nu de teritoriul unde se desfăşoară acestea … internetul permite conectarea/comunicarea cu costuri reduse între un număr nelimitat de oameni cu aceleaşi interese, gusturi, idealuri, religie indiferent de locaţia lor fizică/geografică ….
reclama, tembelizoarele şi cultura de masă vor muri destul de repede …. şi cel puţin reclamelor, mincinoase prin definiţie, nimeni nu le va simţi lipsa şi nu le va plânge dispariţia … se vor transforma în modeste informaţii, disponibile on demand, cu ajutorul fratelui mai mare, omniprezentul goagăl, când le caut şi am nevoie de ele pe net …
Oricine ştie să citească. Însă nu toată lumea se descurcă în faţa unui computer, chiar dacă l-ar avea. Mulţi se descurcă, dar nu le este confortabil. Sau nu ştiu să îşi găsească cele mai bune canale de informare. În momentul în care internetul va duce circulaţia totală sub o masă critică, ei vor fi sacrificaţi.